4,945 matches
-
o conjunctură geopolitică ce impune realitatea unei puteri mult mai modeste. Cazul lui Petru Rareș este interesant: el revendică faptul că ar fi fiul lui Ștefan cel Mare. Cronicarul său, Macarie, șterge înfrîngerile pe care le suportă în războaiele contra maghiarilor, valahilor, polonezilor și turcilor. Învins în 1538, el fuge și se refugiază în Transilvania. Trei ani rnai tîrziu, își recîștigă tronul, după ce își negociase reîntoarcerea cu turcul Soliman, cu ajutorul darurilor adunate de către soția sa, de origine sîrbă Elena Ecaterina Brancovici
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
deosebite: aproape 400.000 de ortodocși sînt rebotezați. Franciscanii pretind să-i convertească pe români, sîrbi, bulgari și bosniaci. Modelul la care se raportează Barthélemy d'Alverne este acela al creștinării saxonilor din timpul lui Carol cel Mare, al convertirii maghiarilor sub regimul lui Ștefan. Aceste episoade de violență îl determină pe istoricul Papacostea să declare: "Făcînd din religia catolică un criteriu principal al fidelității feudale, Ludovic de Anjou a legalizat excluderea poporului român și a elitelor sale din viața politică
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lor, ei vor fi toți supuși legii grecești". Această represiune este mărturia unei politici unitare împotriva tuturor ereticilor. În aprilie 1552, la Sibiu, un ungur care locuia în Moldova face cunoscut că prințul Moldovei a hotărît să convertească pe toți maghiarii la "credința valahă". Alexandru Lăpușneanul reia măsurile de persecuție inițiate de Rareș, maghiarii și germanii trecuți la Reformă fiind persecutați. Prințul este de partea ortodocșilor favorizînd formarea tinerilor popi și întreținînd în acest sens o corespondență cu comunitățile ortodoxe de la
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
politici unitare împotriva tuturor ereticilor. În aprilie 1552, la Sibiu, un ungur care locuia în Moldova face cunoscut că prințul Moldovei a hotărît să convertească pe toți maghiarii la "credința valahă". Alexandru Lăpușneanul reia măsurile de persecuție inițiate de Rareș, maghiarii și germanii trecuți la Reformă fiind persecutați. Prințul este de partea ortodocșilor favorizînd formarea tinerilor popi și întreținînd în acest sens o corespondență cu comunitățile ortodoxe de la Lvov. Succesorul lui Alexandru Lăpușneanul, Despot-Vodă, operează imediat o reîntoarcere radicală, iar proclamația
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
românească este analizată ca rezistență. Prezentînd la Geneva, în 1981, o scurtă istorie a ortodoxiei românești, teologul Ion Bria comentează faptul astfel: "Istoria Bisericii ortodoxe și a națiunii române din Transilvania a cunoscut momente dificile. În urma invaziei și a întinderii maghiarilor în Transilvania, Biserica catolică maghiară și Biserica reformată maghiară apar și se instalează în scopul obținerii de prozeliți în rîndul populației românești din Transilvania. Aceste două presiuni, confesională și politică, au creat un climat ostil credinței ortodoxe și culturii românești
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
adică pe voința și intențiile politice ale Habsburgilor și, de asemenea, invers, pe consecințe și pe receptarea inițiativelor centrale la nivelul fiecărei ordini constitutive a Transilvaniei. Aceasta este cînd în întregime transilvană, cînd subliniază evoluțiile comunităților conducătoare sași, secui sau maghiari -, cînd se concentrează asupra romanității și luminează, prioritar, procesul evolutiv național și social. Global, aceasta este o epocă ce împărtășește aceeași filosofie și aceeași nevoie de ordine, fondată rațional și regenerată. Influența mediilor francmasoneriei este puternică în Transilvania. Habsburgii vor
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să atragă și să ridice plebea la idealurile unei elite. Dar în același timp aceste elite care se sprijină pe politica imperială sînt îngrijorate în privința caracterului uniformizator al despotismului imperial, iar pe acest teren se află aproape de nemulțumirile sașilor și maghiarilor. Iluminismul a construit un proiect program care îl situează în istorie, care îl legitimează în prezent și impune o coerență revendicărilor viitorului. Elitele românești transilvane care participă la marea cultură a imperiului nu pot să fie mulțumite de apartenența, datorată
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cei români a fost incertă, tardivă, parțială. Confruntarea sîngeroasă l-a marcat pe Bălcescu, iar această dramă între naționalități îi creează resentimente. În noiembrie 1848, el îi scrie lui Golescu: "Românii din Banat și din Transilvania s-au înarmat împotriva maghiarilor. Este o mare nefericire că nebunia ungurilor a dus la lupta dintre români, slavi și unguri". REVOLUȚIE ȘI CULTURĂ NAȚIONALĂ Anul 1848 îi integrează pe moldo-valahi într-o cultură romantică europeană. Frecventarea saloanelor pariziene nu-i făcea cu totul necunoscuți
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care, în 1913, va fi numit ambasador la București, aparține grupului de la Belvedere. Arhiducele este, ca și Wilhelm al II-lea, împăratul Germaniei, obsedat de pericolul slav, dar, spre deosebire de Wilhelm, fapt dovedit de corespondența dintre cei doi, Franz-Ferdinand consideră că maghiarii i-au împins pe slavi la extremism. "Slavii acționează astfel pentru că imită conduita maghiarilor scrie el -, pentru că ei văd că maghiarii obțin tot ce doresc prin lovituri tactice nerușinate". Întrebările asupra viitorului imperiului sînt enunțate într-un climat politic modificat
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este, ca și Wilhelm al II-lea, împăratul Germaniei, obsedat de pericolul slav, dar, spre deosebire de Wilhelm, fapt dovedit de corespondența dintre cei doi, Franz-Ferdinand consideră că maghiarii i-au împins pe slavi la extremism. "Slavii acționează astfel pentru că imită conduita maghiarilor scrie el -, pentru că ei văd că maghiarii obțin tot ce doresc prin lovituri tactice nerușinate". Întrebările asupra viitorului imperiului sînt enunțate într-un climat politic modificat prin legea votului universal din Austria, în 1907, prin noul angajament din 1905 al
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
împăratul Germaniei, obsedat de pericolul slav, dar, spre deosebire de Wilhelm, fapt dovedit de corespondența dintre cei doi, Franz-Ferdinand consideră că maghiarii i-au împins pe slavi la extremism. "Slavii acționează astfel pentru că imită conduita maghiarilor scrie el -, pentru că ei văd că maghiarii obțin tot ce doresc prin lovituri tactice nerușinate". Întrebările asupra viitorului imperiului sînt enunțate într-un climat politic modificat prin legea votului universal din Austria, în 1907, prin noul angajament din 1905 al Partidului Național Român în activitatea politică a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acoperă o suprafață de 295.049 km2 față de 137.903 km2 înainte de război, iar recensămîntul din 1930 înregistrează 18.657.000 de locuitori față de 7.897.311. Minoritățile reprezintă 28, l % din populația anului 1930, din care 1.425.000 maghiari, 745.000 germani, 728.000 evrei... În termenii Tratatului asupra minorităților, semnat la Paris la 9 decembrie 1919, România s-a angajat să acorde acestor alogeni toate drepturile civile și politice de care se bucurau cetățenii români, să le respecte
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Bisericii ortodoxe, catolice sau protestante. Memoriul adăuga că guvernul regal nu putea fi făcut responsabil de faptul că majoritatea marilor proprietari din Transilvania erau de origine maghiară. Problema Bisericilor cuprinde o discordie care s-a perpetuat de-a lungul timpului: maghiarii se plîng de exproprierile fundațiilor religioase, Bucureștiul răspunde printr-un document, trimis la Geneva, la 2 ianuarie 1922, următoarele: libertatea cultelor există, la Oradea Mare fiind creat un episcopat calvinist maghiar, la Cluj fiind pe cale de a se înființa un
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
națională: Komintern-ul și partidul român care-și urmează directivele adoptă, în 1924, o rezoluție asupra problemelor naționale în Europa Centrală și în Balcani, definind România Mare ca stat imperialist apărut în urma tratatului de la Versailles. Această logică impune întărirea activității în privința maghiarilor din regiunile anexate și implică desăvîrșirea independenței Transilvaniei și a Dobrogei. Comuniștii sînt în contracurentul proiectelor patriotice, aparținînd liberalismului, țărăniștilor sau dreptelor naționaliste. Internaționalismul partidului se exprimă prin alegerea personalităților așezate în fruntea sa: în septembrie 1924, Cristescu este exclus
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
iar bulgarii intră în Dobrogea... Guvernul român organizează atunci o vizită în Transilvania pentru ziariștii străini, care descoperă cît de mare e tensiunea dintre intelectualii maghiari și cei români. Populația evreiască, pradă neliniștii, se întreabă despre actele criminale ale antisemiților maghiari și români. La 7 și 10 august, guvernele de la București și de la Budapesta fac schimb de memorandumuri. De partea română, o înțelegere cu Budapesta asupra Transilvaniei trece, esențial, printr-o deplasare de populații vizînd constituirea unor state omogene, în vreme ce Budapesta
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
agreează o intervenție directă a Axei. Totuși, ei îl informează pe ambasadorul Germaniei la București care au fost rezultatele primului stadiu al negocierilor din 20 august. România își propune să obțină aderarea Ungariei la principiul etnic, să fixeze numărul de maghiari vizați de principiul deplasării de populații și să dezbată consecințele teritoriale care decurg din acest acord. Această fermitate este însă inutilă. La 28 august, Manoilescu este primit la Viena de Ribbentrop. Demersul este clar. Ministrul german cere României să cedeze
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
operante apar ele. Cercetarea menționată, efectuată pe registrele matrimoniale ale Consiliului Municipal Cluj-Napoca, ce urmărea și căsătoriile intrași interetnice în perioada 1980-1985, demonstrează și ea acest fapt (vezi tabelul 4). Tabelul indică o centrare etnică clară în cazul românilor și maghiarilor. Curioasă este oarecum situația germanilor, unde peste 51% dintre bărbați s-au căsătorit cu românce, peste 25% cu maghiare și 23% cu germane. Întrucât însă din 8.732 de bărbați, cei de naționalitate germană reprezintă doar 0,44%, adică 39
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și, fără o bază factuală concretă (luarea în considerare a cât mai multor indicatori materiali și socioculturali), ele rămân, în ultimă instanță, simple speculații. La nivel global, configurația căsătoriilor mixte dintre cele mai numeroase două etnii din România, românii și maghiarii, arăta în 1992 astfel: din totalul de 407.509de familii în care capul de familie era maghiar, 45.444 erau căsătoriți cu o româncă, iar din totalul unguroaicelor căsătorite, 48.969 aveau soți români. Așadar, aproape 100.000 de maghiari
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
maghiarii, arăta în 1992 astfel: din totalul de 407.509de familii în care capul de familie era maghiar, 45.444 erau căsătoriți cu o româncă, iar din totalul unguroaicelor căsătorite, 48.969 aveau soți români. Așadar, aproape 100.000 de maghiari trăiau în căsătorii mixte cu români. În anul 2002, cifrele nu diferă prea mult: cap de familie maghiar, 45.847, cap de familie român, 46.372. Dar dincolo de cifre și acuratețea lor, se ridică o întrebare fundamentală în legătură cu mariajele interetnice
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
rus, care scria în 1862: „valahii, vlahii (moldavii, moldovenii), rumenii, rumânii sau românii sunt un popor ieșit în primele secole ale erei noastre din amestecul de daci, romani și slavi. El e cu totul distinct de vecinii săi slavi și maghiari și numără în total aproximativ 8000000 de suflete, din care 770000 trăiesc în imperiul rusesc, locuind în cea mai mare parte în Basarabia”. Și, la fel, „locuitorii părții acesteia superioare a Basarabiei sunt aceiași români ca și cei de dincolo de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de noapte/ Ca o lance albastră, un fior/ Moții răsculați cu seculare/ Răzbunări prin codri-acum răsar,/ Flăcări mari s-au despletit în zare/ Ca o mare fără de hotar." Este evocată întâlnirea dintre Iancu și Bălcescu care plănuiau unirea românilor cu maghiarii împotriva dușmanului comun. Poemul rezistă prin fragmentele de descriere în care poetul revine la uneltele lui. Amintirile sunt spicuiri desprinse și întrupate din peisaj, fără dramatism, fără neliniștea ciclului "Ștefan și oamenii", de aceea vibrația este estompată în pânze statice
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
despre oameni din Bihor, pref. edit., introd. Ioan Chira, Oradea, 1979; Iosif Vulcan, Publicistica, pref. edit., Timișoara, 1983; Onisifor Ghibu, Un plan secret al guvernului unguresc din 1907 privitor la maghiarizarea românilor din Transilvania (Cartea neagră de la Budapesta), pref. Teodor Maghiar, Oradea, 2000. Repere bibliografice: Ionuț Niculescu, „Eminescu, student la Viena”, TTR, 1975, 3; Cocora, Privitor, II, 194-195; Ionuț Niculescu, „Iancu, Domnul moților”, TTR, 1978, 10; Miron Blaga, „În panteonul celor mai vrednici bărbați ai neamului”, F, 1983, 19; Traian Ștef
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
semnalat la o discuție cu încă doi preoți reformați despre aprecierile unei persoane (român) despre rămânerea în urmă a bisericii reformate, a ripostat cu afirmația: «acea persoană a vorbit prostii neținând cont că întreaga cultură din Ardeal este datorată influenței maghiarilor, intelectualitatea română neavând tradiții, singurul oraș care face excepție fiind Iașul»; femeia de serviciu de la biserică a comunicat sursei că preotul D.F., după slujba religioasă, rămâne în biserică cu 10-15 tineri și ea trebuie să-i lase singuri. Cel în
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
A întocmit apoi lucrări de gramatică, precum și un manual de conversație maghiar-german-român-ceh-sârb. La îndemnul lui Jókai Mór, a publicat în 1857, în gazeta „Magyar Sajtó”, articolul Román népköltészet [Poezie populară românească], prima și o vreme unica sursă de informație pentru maghiari asupra poeziei populare românești. În acest articol, s-a bizuit pe lucrările lui Wilhelm von Kotzebue, care publicase în limba germană scrieri elogioase despre V. Alecsandri și despre balada populară românească. Între 1857 și 1871, Á. a colaborat cu traduceri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285153_a_286482]
-
În consecință, sensul primar al termenului minoritate (și familia sa de cuvinte), consfințit de uz și subînțeles de oricare interlocutor american, e copleșit de următoarele conotații: „grup (relativ) marginal, subaltern, cu nivel modest de cultură, educație, venituri”. O minoritate ca maghiarii din Transilvania ar fi greu de înțeles pe baza acestei viziuni. La fel, termenii ethnic și ethnicity nu înseamnă chiar ceea ce cred non-americanii care îi traduc literal, obținând în română (pentru a mă rezuma la cazul nostru) etnic, etnică, ușor
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]