5,446 matches
-
organizat un atac asupra redutei Rahova. Deși generalul Lupu aștepta la sud de Dunăre cu o divizie întreagă, Slăniceanu refuză să-i ceară colaborarea din orgoliu. Ca urmare a greșelilor de tactică, atacul eșuează, în luptă murind vitejește printre alții maiorii Dimitrie Giurescu, Constantin Ene și Ștefan Mateescu, cpt. Ctin Merișescu, lt. Radovici, lt. Pavel Bordeianu, sergentul Ion Ciucă, gornistul Ioana Ciucă și sanitara Maria Cerchez. Căpitanul Rahovany a fost împușcat de maiorul Constantin Ene în timp ce încerca să dezerteze, slt. Spiroiu
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
atacul eșuează, în luptă murind vitejește printre alții maiorii Dimitrie Giurescu, Constantin Ene și Ștefan Mateescu, cpt. Ctin Merișescu, lt. Radovici, lt. Pavel Bordeianu, sergentul Ion Ciucă, gornistul Ioana Ciucă și sanitara Maria Cerchez. Căpitanul Rahovany a fost împușcat de maiorul Constantin Ene în timp ce încerca să dezerteze, slt. Spiroiu și-a pierdut vederea în urma exploziei unei schije. Conducătorul atacului, lt. col. George Măldărescu (George Motoi), rănit și el, dispune retragerea trupei puternic decimate și rămase fără muniție. Atacul a fost reluat la
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
766.000 lei. "Pentru patrie" a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București, în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale, acest lucru fiind menționat pe genericul de început. La realizarea filmului au colaborat pe post de consilieri militari generalul maior Gheorghe Marin și colonelul Vasile Pricop. Pe genericul de final se menționează: "„Mulțumim Ministerului Apărării Naționale pentru prețiosul concurs adus la realizarea acestui film”". În secvențele de început ale filmului se specifică următoarele: "„Faptele și personajele acestui film sînt reale
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
Maftei) îi spune că a primit ordin să-l aresteze pentru că și-a depășit atribuțiile, arestându-l pe Jean Semaca, complicând astfel foarte grav o acțiune a Siguranței de combatere a unei rețele de spionaj. Semaca întreținea relații cu un maior din Comisia Aliată de Control (Mircea Anghelescu), iar arestarea sa a stricat socotelile celor de la Siguranță, obligându-i să-l pună în libertate. Prin urmărirea lui Semaca s-a descoperit o relație curioasă cu o mănăstire în care erau adăpostiți
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
într-una din zile la mănăstire pentru a participa la o vânătoare de dropii. În îmbulzeala iscată cu acest prilej, fratele Serapion vrea să fugă cu o mașină, cu ajutorul unui zidar. Oarcă își dă seama că zidarul era de fapt maiorul de la Comisia Aliată de Control, iar Roman îl identifică pe Reisenauer în persoana falsului monah. Roman și Oarcă pornesc cu o altă mașină în urmărirea celor doi, reușind să-i prindă și să-i aresteze. Maiorul străin este eliberat după ce
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
zidarul era de fapt maiorul de la Comisia Aliată de Control, iar Roman îl identifică pe Reisenauer în persoana falsului monah. Roman și Oarcă pornesc cu o altă mașină în urmărirea celor doi, reușind să-i prindă și să-i aresteze. Maiorul străin este eliberat după ce furnizează informațiile dorite de Siguranța Statului. Astfel, comisarul primește sarcina de a-i aresta pe Jean Semaca (acuzat de spionaj) și pe Constantin Semaca (acuzat de crimă și jaf armat asupra magazinului de bijuterii Lembert). Cei
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
încredințează copilul lui Rioșanu pentru a fi ținut în condiții de siguranță. Pentru a-l forța pe Hitler să-i sprijine pe legionari în conflictul cu grupul din jurul generalului Antonescu, conducătorii legionari îl însărcinează pe Paraipan să-l asasineze pe maiorul german Helmuth Döring, membru al Misiunii Militare Germane din România și șef al Serviciului de informații din Balcani. Ei vor să-l facă pe Hitler să creadă că Antonescu nu mai are autoritatea necesară menținerii ordinii în țară. Paraipan îl
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
Döring, membru al Misiunii Militare Germane din România și șef al Serviciului de informații din Balcani. Ei vor să-l facă pe Hitler să creadă că Antonescu nu mai are autoritatea necesară menținerii ordinii în țară. Paraipan îl împușcă pe maior, iar legionarii îl prezintă că autor al crimei pe grecul Demetrios Sarantopoulos, presupus agent al Intelligence Service. Moldovan îi prezintă lui Rioșanu un raport din care rezulta că autorul crimei era Paraipan și nu Sarantopulos. În aceste condiții, generalul Antonescu
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
la ea. Acțiunea filmului este inspirată dintr-o serie de fapte istorice reale. Spre sfârșitul anului 1940, conflictul dintre legionari și grupul din jurul generalului Ion Antonescu s-a acutizat. Asasinarea pe o stradă din București la 19 ianuarie 1941 a maiorului german Helmuth Döring de către un agent secret britanic de origine greacă Demetrios Sarantopoulos a dus la o ruptură definitivă între cele două tabere. Antonescu l-a destituit din funcție în ziua următoare pe generalul Constantin Petrovicescu, ministrul de interne. Destituirea
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
și R. Georgescu. Profesorul Marius Diaconescu (lector dr. la Facultatea de Istorie a Universității din București) a afirmat că Sergiu Nicolaescu ar fi legitimat în acest film varianta istoriografiei comuniste privind rebeliunea legionară. Pretextul izbucnirii rebeliunii l-a constituit asasinarea maiorului german Helmuth Döring de către agentul englez de origine greacă Sarantopoulos. Profesorul Florin Constantiniu afirma că agentul Sarantopoulos îl viza de fapt pe generalul german Erik Hansen (șeful Misiunii Militare Germane în România), iar Döring ar fi fost victima unei confuzii
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
Militare Germane în România), iar Döring ar fi fost victima unei confuzii. În filmul "Revanșa", autorul asasinatului este prezentat a fi comandoul legionar condus de comisarul Paraipan, iar Sarantopoulos este prezentat doar ca un vagabond scos țap ispășitor pentru uciderea maiorului Döring. O altă eroare ar putea fi considerată moartea lui Paraipan, cu atât mai mult cu cât personajul real care a stat la baza creării personajului (comisarul legionar Ion Boian zis Moisescu) a intrat în serviciul Securității după preluarea puterii
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
comisar acuză" în care numele personajelor reale fusese modificat, în "Revanșa" li se folosesc numele reale. O serie de personaje reale apar în film (colonelul Alexandru Rioșanu, colonelul Ștefan Zăvoianu, prefectul Radu Mironovici, directorul Alexandru Ghica, colonelul german Kurt Geissler, maiorul german Helmuth Döring, agentul grec Demetrios Sarantopoulos, comunistul Constantin David), în timp ce principalilor doi actori ai evenimentelor (prim-ministrul Ion Antonescu și viceprim-ministrul Horia Sima) li se aud doar vocile prin telefon, ei transmițându-și ordinele către subordonați. Printre elementele inedite
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
cu sprijinul Ministerului de Interne și al Ministerului Apărării Naționale, acest lucru fiind menționat pe genericul de final. A participat corpul de balet al Teatrului Constantin Tănase, sub conducerea maestrului coregraf Păstorel Ionescu. Consilier special la realizarea filmului a fost maiorul Gheorghe Rovența. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 4.902.000 lei. Filmul a fost vizionat de conducerea C.C.E.S. la 13 iulie 1978, fiind aprobat ”cu felicitări”. După filmul "Revanșa", regizorul Sergiu Nicolaescu a scris un scenariu
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
Peter, iar cei doi trăiesc o poveste de dragoste care se întinde până după Paștele anului 1990. Într-una din zile, Morgan pleacă cu Elvis spre castel, fiind urmăriți atât de oamenii lui Duma, cât și de polițiștii conduși de maiorul George Pop (George Alexandru). Între timp, fetița Elena descoperise ascunzătoarea din castel și dăduse fiecărui copil câte o bijuterie. Oamenii lui Duma strâng bijuteriile de la copii. În luptele iscate cu acest prilej între polițiști și oamenii lui Duma, Peter (care
Punctul zero () [Corola-website/Science/312748_a_314077]
-
depozit de cherestea de către baronul von Görtz, un ofițer de carieră care condusese un regiment în Primul Război Mondial pe frontul din Galiția. Acesta adună o echipă de mercenari și dispune ca represalii uciderea câte unui țăran din fiecare casă. Maiorul Tudor Andrei conduce un mic detașament de soldați care vine în apărarea sătenilor. Mercenarii sunt decimați de grupul maiorului Andrei, iar baronul von Görtz este ucis la final de unul dintre mercenari. Refugiat la Viena după semnarea la 29 octombrie
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
pe frontul din Galiția. Acesta adună o echipă de mercenari și dispune ca represalii uciderea câte unui țăran din fiecare casă. Maiorul Tudor Andrei conduce un mic detașament de soldați care vine în apărarea sătenilor. Mercenarii sunt decimați de grupul maiorului Andrei, iar baronul von Görtz este ucis la final de unul dintre mercenari. Refugiat la Viena după semnarea la 29 octombrie 1918 a armistițiului ce marca încetarea ostilităților din Primul Război Mondial, baronul von Görtz (Gheorghe Cozorici), colonel în armata
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
răsărit și până la apus pentru a doborî brazii și a forma stocul de cherestea distrus. De la un țăran ungur care fugise și fusese rănit, gărzile naționale românești din apropiere află de masacrul săvârșit la Beliș de acel detașament de pedepsire. Maiorul Tudor Andrei (Sergiu Nicolaescu), șeful postului de pază, se deplasează la Cluj pentru a-și anunța superiorii și a cere întăriri pentru a lupta cu mercenarii colonelului von Görtz. Refuzat de colonelul (Alexandru Dobrescu) ce comanda unitatea militară cantonată în
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
Refuzat de colonelul (Alexandru Dobrescu) ce comanda unitatea militară cantonată în oraș și amenințat cu deferirea în fața comisiei de anchetă disciplinară pentru că și-a părăsit postul, Andrei primește 100.000 de coroane de la ofițerul trezorier pentru a completa efectivul postului. Maiorul se duce la un club de poker din Cluj și câștigă la cărți o sumă mare de bani. El se întoarce la postul său cu patru militari întâlniți în oraș: căpitanul Resz Lemeni (Ion Besoiu) și un om de-al
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
oraș: căpitanul Resz Lemeni (Ion Besoiu) și un om de-al său pe nume Cicoș, plus doi militari români care fuseseră luați prizonieri la Oituz: locotenentul Dumitru Ionescu (Traian Costea) și sergentul călăraș Ion Ailenei (Colea Răutu). Trupei comandate de maiorul Andrei i se alătură frații căpitanului Luca, care fuseseră voluntari în Armata Română și s-au întors în sat atunci când au aflat de masacru: Mitru (Șerban Ionescu) și Onuț (George Mihăiță), o tânără țărancă (Ileana Popovici) și alți câțiva săteni
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
retrag în castel. Colonelul își acuză oamenii de lașitate și îi avertizează că vor fi executați dacă se vor mai retrage din fața inamicului. Von Görtz dispune efectuarea unui atac în noaptea următoare, dar mercenarii cad în capcana pregătită de grupul maiorului Andrei și sunt decimați. În dimineața următoare, maiorul Andrei îi cere colonelului von Görtz să se predea pentru a fi dus la Cluj și judecat de tribunalul militar pentru crimele comise. Colonelul refuză aceste condiții, neacceptând să fie judecat de
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
lașitate și îi avertizează că vor fi executați dacă se vor mai retrage din fața inamicului. Von Görtz dispune efectuarea unui atac în noaptea următoare, dar mercenarii cad în capcana pregătită de grupul maiorului Andrei și sunt decimați. În dimineața următoare, maiorul Andrei îi cere colonelului von Görtz să se predea pentru a fi dus la Cluj și judecat de tribunalul militar pentru crimele comise. Colonelul refuză aceste condiții, neacceptând să fie judecat de "niște mârlani". Căpitanul Luca îl provoacă pe maior
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
maiorul Andrei îi cere colonelului von Görtz să se predea pentru a fi dus la Cluj și judecat de tribunalul militar pentru crimele comise. Colonelul refuză aceste condiții, neacceptând să fie judecat de "niște mârlani". Căpitanul Luca îl provoacă pe maior la un duel cu grenade, iar în timpul duelului Andrei este grav rănit, dar reușește să-l ucidă pe Luca. Din cauza rănii, maiorului i se amputează un picior. După trei săptămâni, timp în care castelul a fost asediat de militarii români
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
crimele comise. Colonelul refuză aceste condiții, neacceptând să fie judecat de "niște mârlani". Căpitanul Luca îl provoacă pe maior la un duel cu grenade, iar în timpul duelului Andrei este grav rănit, dar reușește să-l ucidă pe Luca. Din cauza rănii, maiorului i se amputează un picior. După trei săptămâni, timp în care castelul a fost asediat de militarii români, iar cei de acolo au rămas fără alimente, baronul a trimis doi mercenari să afle care sunt condițiile capitulării. Maiorul Andrei a
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
Din cauza rănii, maiorului i se amputează un picior. După trei săptămâni, timp în care castelul a fost asediat de militarii români, iar cei de acolo au rămas fără alimente, baronul a trimis doi mercenari să afle care sunt condițiile capitulării. Maiorul Andrei a pus două condiții: toate armele trebuie predate, iar șase inși vor fi lăsați să plece nestingheriți din castel (ca urmare a faptului că în șase case din sat nu murise nimeni), cei rămași nefiind luați prizonieri, ci uciși
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
intră în curtea castelului, dar odată ajunși acolo sunt amenințați cu armele și dezarmați. Colonelul le cere să-l lase să plece din castel, fără a fi urmărit, dar la refuzul românilor îi ordonă mercenarului genovez să-l împuște pe maiorul Andrei. Genovezul îl împușcă însă pe von Görtz, dar Wilhelm, administratorul castelului, trage către Andrei, ucigându-l pe căpitanul Lemeni. Mercenarul genovez este iertat, iar contesa Esther moare izolată în castel, fără a fi eliberată. Maiorul Andrei împarte sătenilor banii
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]