5,397 matches
-
formată din satele Apoldu de Jos, Apoldu de Sus, Poiana, Jina, Dobârca, Ludoș, Gusu (județul Sibiu), Doștat, Cunța, Spring, Gârbova (județul Alba). Miercurea s-a impus de-a lungul istoriei ca centru sau subcentru administrativ (scaun sau plasă), datorită poziției mediane față de zona numită Mărginime și satele agricole din Valea Secașului. Ca urmare, în Evul Mediu, localitatea a primit unele privilegii, dintre care amintim aici dreptul de a ține târg săptămânal. O astfel de dispunere a satelor reprezintă o veritabilă unitate
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
semiperimetru); h (înălțime); c (cateta); "x,y(catetele unui triunghi dreptunghic)";i (ipotenuza); R (raza cercului circumscris triunghiului);D (diametrul cercului circumscris al triunghiului) ; r (raza cercului înscris în triunghi); ec (echilateral); dr (dreptunghic); pr (proiecția catetei pe ipotenuză); m (mediana); "H,S,σ (variabile matematice)"
Triunghi () [Corola-website/Science/299351_a_300680]
-
rezolvă o anumită problemă). Logaritmii sunt valoroși pentru că descriu algoritmi care împart o problemă în altele mai mici, după care alătură soluțiile subproblemelor. De exemplu, pentru a găsi un număr într-o listă sortată, algoritmul de căutare binară verifică elementul median și continuă cu jumătatea dinainte sau de după elementul din mijloc în cazul în care numărul nu este încă găsit. Acest algoritm necesită, în medie, log("N") comparații, unde "N" este lungimea listei. Similar, algoritmul merge-sort sortează o listă nesortată prin
Logaritm () [Corola-website/Science/298774_a_300103]
-
fi influențat voluntar. Neuronii implicați în respirație sunt situați în anumiți “centri” care grupează neuroni cu funcții asemănătoare și activitate înalt integrată. 2.5.1.1.Centrii bulbo-pontini. Centrii bulbari sunt situați în substanța reticulată de ambele părți ale liniei mediane și prezintă după descrierea clasică 2 zone: una inspiratoare situată dorsal a cărei excitare provoacă inspirația și alta expiratorie situată mai ventral decât prima și a cărei excitare produce expirația, activitatea respiratorie ritmică de repaus fiind dependentă mai ales de
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
sau urmași ai unor imigranți recenți, din țările vecine, dar și turci, irakieni, somalezi, bosniaci, sud-asiatici sau persoane din Orientul Mijlociu. Din cei 10,4%, circa 200.000 (34%) au origine occidentală, și circa 390,000 (66%) nu sunt occidentali. Vârsta mediană este de 39,8 ani, cu raport bărbați-femei de 0,98. 98,2% din populație (de la 15 ani în sus) este alfabetizată. Rata natalității se ridica în 2006 la 1,74 de copii pentru fiecare femeie. În ciuda acestei rate reduse
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
predispus nu a fost totuși să fie așa nemorții apar în numeroase legende din majoritatea culturilor și în multe opere de ficțiune fantezie și de groază zidurile exterioare sunt sprijinite de șapte contraforturi care nu se înalță niciodată deasupra brâului median succesull său a fost imens și în majoritatea celorlalte țări din lume butonul din stânga se folosește pentru foc primar percepția riscului de dispariție a omenirii presa este constituită din totalitatea elementelor de mass media care se ocupă de furnizarea de
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
imigrație puțin mai mare ca emigrația. În 2007, 69,7% din populația Belarusului avea vârsta cuprinsă între 14 și 64 de ani; 16% avea sub 14 ani, iar 14,6% avea peste 65. Populația este în proces de îmbătrânire: vârsta mediană este de 37 de ani, dar se estimează că până în 2050 ar putea ajunge între 55 și 65 de ani. Raportul între bărbați și femei în Belarus este de circa 0,88. Speranța medie de viață este de 68,7
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
1623-1627). Atât elementele tradiționale (planul triconc, turla pe naos), cât și pronaosul supralărgit, încununat de trei turle, sunt influențate de formele bisericii mănăstirii din Curtea de Argeș. Decorul fațadelor este format din două registre de arcaturi din ciubuce, despărțite de un brâu median. Din ansamblul Mănăstirii Mihai Vodă, ctitoria marelui domnitor (1589-1591), s-a păstrat doar biserica de plan triconc tip Vodița II, care reprezintă prin pastoforiile supralărgite, cele două turle pe proscomidie și pe diaconicon și prin împodobirea fațadelor de cărămidă cu
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
încălecai p-o lingură scurtă, să nu mai aștepte nimica de la mine cine-ascultă; iar descălecând de dupa șea, aștept un bacșiș de la cine mi-o da: Basm băsmuit,/ Gură i-a trosnit,/Și cu lucruri bune i s-a umplut". Formulele mediane mențin discursul narativ în același timp al fabulei, făcând conexiunea între secvențele narative, arătând durată, continuitatea, deplasarea fără sfârșit: "Și se luptară,/ Și se luptară,/ Zi de vară până seara" sau "Zi de vară/ Până seara,/ Cale lungă,/ Să-i
Basm () [Corola-website/Science/298504_a_299833]
-
o protecție împotriva dușmanilor și costituie un strat hidrodermic (lipoproteic), protejând animalul de deshidratare. Cuticula este secretată de glandele epidermice și periodic scorpionul năpârlește. Prosoma reprezintă 6 segmente dorsale contopite formând carapacea nesegmentată și puternic scleritizată. Ea poartă 2 ochi mediani și 5 laterali, câte o pereche de pedipalpi și chelicere, și 4 membre locomotoare care se termin cu gheare. Poziția ochilor depinde de structura solului în care locuisc. Tot pe prosomă se află și orificiul bucal. El este înconjurat de
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
rol protector . Opistosoma nu are membre sau alte anexe, cu excepția organelor filiere, pe care sunt situați orificiile glandelor sericigene. Numărul acestor organe variază de la 3 la 4. La păianjenii din subordinul Mesothelae sunt doar două tipuri de glande sericigene situate median. Restul păianjenilor au glande sericigene situate în partea posterioară a opistosomei. Unii păianjeni din subordinul Araneomorphae prezintă și cribellum - placă turtită specializată în țesutul mătasei. Deși toate artropodele folosesc mușchii atașați de interiorul exoscheletul pentru a se deplasa, păianjenii utilizează
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
Cu excepția Mesothelae, păianjenii au sistem nervos puternic centralizat, ocupând aproape tot volumul prosomei. Iar sistemul nervos al păianjenilor din Mesothelae prezintă ganglioni în opistosomă . Majoritatea păianjenilor au patru perechi de oceli (ochi simpli) situați anterior pe prosomă. Ochii sunt dispuși median și lateral, aranjați în diferite modele. Cei mediani sunt mai mari și specializați în vederea diurnă, iar cei laterali în vederea nocturnă. Unele specii din familia Haplogynae au 6 ochi, Tetrablemma - 4; Caponiidae - 2 ochi. Suprafața corpului este acoperită cu numeroși perișori
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
ocupând aproape tot volumul prosomei. Iar sistemul nervos al păianjenilor din Mesothelae prezintă ganglioni în opistosomă . Majoritatea păianjenilor au patru perechi de oceli (ochi simpli) situați anterior pe prosomă. Ochii sunt dispuși median și lateral, aranjați în diferite modele. Cei mediani sunt mai mari și specializați în vederea diurnă, iar cei laterali în vederea nocturnă. Unele specii din familia Haplogynae au 6 ochi, Tetrablemma - 4; Caponiidae - 2 ochi. Suprafața corpului este acoperită cu numeroși perișori senzitiv, numiți trihobotrii, densitatea lor este mai mare
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
biserici din România, sprijinite pe doi stâlpi izolați. Valoarea estetică deosebită a mănăstirii este dată de arhitectura exterioară, care „reprezintă chintesența formelor căutate în tot lungul ultimilor ani ai secolului al XVI-lea”. Fațadele mănăstirii sunt împărțite de un brâu median în două registre, construite din fâșii alternative de cărămidă aparentă și zone tencuite, conform unei tradiții de a construi astfel de edificii din secolul al XVI-lea. Zidurile sunt decorate cu o serie de arcade oarbe, raportate la fața zidului
Mănăstirea Mihai Vodă () [Corola-website/Science/308013_a_309342]
-
Frunză, Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor, Ed. Limes, Cluj, 2003. 9. Sandu Frunză, Experiența religioasă în gîndirea lui Dumitru Stăniloae. O etică relaționala, Ed. Dacia, Cluj, 2001. 10. Sandu Frunză, Iubirea și Transcendență. O introducere la problema spațiului median al experienței religioase în Iudaism și Creștinismul Răsăritean, Ed. Dacia, Cluj, 1999. 11. Sandu Frunză, O antropologie mistica. Introducere în gîndirea Părintelui Stăniloae, Ed. Omniscop, Craiova, 1996. 1. Ioan Hosu, Sandu Frunză, „Religious Affiliation and Social Action în the Public
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
Administrative Sciences," Special Issue (2012): 32-41. 4. Sandu Frunză, ”Minimal Ethics and the New Configuration of the Public Space”, "Journal for the Study of Religions and Ideologies", Vol 11, No 32 (2012): 3-17. 5. Sandu Frunză, ”Political Communication and the Median Space of Religious Experience”, "Revista de cercetare și intervenție socială". vol. 39 (2012): 176-186. 6. Sandu Frunză, „Media Communication and the Politics of Simbolic Construction of Reality”, "Journal for the Study of Religions and Ideologies", Vol 10, No 29 (2011
Sandu Frunză () [Corola-website/Science/307556_a_308885]
-
XVII și XVIII. În legătură cu biserica putem spune ca avea ca lungime 31,5 m și o înălțime de 13,5 m. Pridvorul era sprijinit pe 10 coloane octogonale din piatra unite prin arce semicirculare. Biserica era înconjurată de un brâu median sculptat, aflat la 2/3 din înălțimea locașului. Interiorul era dominat de 12 coloane de piatră sculptată, care se aflau în pridvor și pe care se sprijinea o cupolă. Iconostasul din lemn avea o bogată ornamentație sculptată și aurită, care
Mănăstirea Cotroceni () [Corola-website/Science/307735_a_309064]
-
în stil doric, cele din mijloc fiind legate între ele printr-o arcadă în plin cintru, pe care se sprijină un fronton triunghiular clasic. Pridvorul, pronaosul și naosul sunt aproape egale ca dimensiune și separate doar printr-un arc dublou median încadrat de arcade longitudinale, sprijinite pe coloane degajate, după o concepție arhitecturală care se bazează pe ideea tratării unitare a spațiului interior. Interiorul bisericii este bogat ornamentat. Nicolae Iorga descria astfel interiorul bisericii: Pictura bisericii este realizată în tempera, în
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
2-5 m, are scoarța brun-închis care se transformă în ritidon brăzdat. Face lujeri anuali solzoși, cenușu-argentii, ramuri laterale cu spini numeroși și puternici, cu muguri mici, păroși, cu gust amărui. Frunzele sunt lanceolate, de până la 6 cm lungime, cu nervură mediană evidentă. Face flori unisexuat-dioice, galben-ruginii, cele masculine grupate în fluorescențe globulare, iar cele feminine în raceme. Face fructe "false", drupe de 6-8 mm, ovoide, cărnoase, portocalii cu un sâmbure foarte tare. Fructele pot rămâne peste iarnă pe ramuri. Arbustul fructifică
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
georgiană, Regatul Kartli (cunoscut și ca Iberia în literatura romano-elenă) a fost format în jurul anului 300 î.hr. de Parnavaz I, primul rege al dinastiei Parnavazidă. Între anii 653 - 333 î.Hr., atât Colchida cât și Iberia au supraviețuit atacurilor Imperiului Median și mai apoi ale celui Persan. La sfârșitul secolului al III-lea î.Hr, sudul Iberiei a fost ocupat de armatele lui Alexandru cel Mare, care a fost întemeietorul unui vast imperiu. Între începutul secolului al II-lea î.Hr. și
Georgieni () [Corola-website/Science/306732_a_308061]
-
află pe fațada vestică și au parapete înalte de zidărie și câte una se află pe fațadele laterale. Arcadele sunt separate de stâlpi pătrați, groși cât zidul bisericii. Spațiul interior al pridvorului este împărțit în două de un arc dublou median. Din pridvor se intră în pronaos printr-un portal cu ancadrament cu muluri în stil gotic, care se termină în arc frânt. La partea superioară a pronaosului se află o cupolă sprijinită pe arcuri. Între pronaos și încăperea mormintelor, precum și
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
iar școala îi primește călduros pe cei ce îi calcă treptele. Fațadele sunt împărțite în ample registre orizontale, corespunzătoare diferitelor etaje, fiind ritmate de liniatura bine evidențiată, ce subliniază limitele de nivel: profilul ușor curb încununează soclul simplu, înalt; brâul median este compus dintr-un profil simplu, dar puternic reliefat, ce suprapune o succesiune de discuri decorative; orizontala cornișei este rezolvată sub forma unor panouri decorative, încadrate de mici colonete; același motiv îl regăsim în tratarea plastică a streșinii, ce apare
Colegiul Național din Iași () [Corola-website/Science/307929_a_309258]
-
craniul conține encefalul în timp ce fața este zona în care se află mușchii mimicii, mușchii cu care se realizează mestecatul și cateva dintre organele de simț. este de obicei alcătuit dintr-un: Osul sfenoid ("Os sphenoidale") sau sfenoidul este un os median și nepereche ce ia parte la formarea bazei craniului (cea mai mare parte a fosei craniene mijlocii), plafonului foselor nazale, plafonului și peretelui lateral ai orbitei, fisurilor orbitare superioară și inferioară, parțial fosele temporală și pterigopalatină. Are forma unui fluture
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
aripile mici, toate întinse lateral, iar două apofize sunt orientate în jos, apofizele pterigoide, conține sinusul sfenoidal. Se articulează cu osul frontal, occipital, etmoid, temporal, parietal, vomer, palatin, zigomatic. Osul occipital sau occipitalul ("Os occipitale") este un os nepereche, situat median în partea posterioară și inferioară a craniului, participă la formarea bazei craniului și a bolții (calvariei) acestuia și a plafonului rinofaringelui. Este un os plat și recurbat cu formă romboidală neregulată. El este străbătut de o gaură largă - gaura occipitală
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
de hârtie; de aici și numele de cornet sau conchă. Are 2 fețe (laterală și medială), și 2 margini (superioară și inferioară). Se articulează cu osul etmoid, lacrimal, palatin și maxila. Vomerul ("Vomer") este un os nepereche, situat în planul median, întins între corpul osului sfenoid și podeaua foselor nazale și formează partea postero-inferioară a septului nazal. Are forma unei lame osoase trapezoidale asemănându-se cu un fier de plug. Prezintă 2 fețe (dreapta, stânga) și 4 margini (superioară, inferioară, anterioară
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]