4,924 matches
-
Până atunci, comedia românească a așezat în primplan figuri de boieri învechiți, boiernași ridicoli și țărani. În prima lui piesă, Caragiale se oprește asupra burgheziei liberale la trei decenii după revoluția din 1848. O noapte furtunoasă râde de burghezie, de moravurile ei ipocrite și ridicole, înlătură vălul fals de respectabilitate și moralitate și intră în esența vieții burgheze. Un negustor, soția și slugile lui, un șef al poliției, un ziarist de viitor, o tânără doritoare de mondenități, acestea sunt cele șapte
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
principal, atunci când Jupân Dumitrache găsește cravata lui Chiriac pe patul Vetei. Unii critici din trecut, începând cu anonimul cronicar a cărui idei au fost publicate în „Binelui public“ la 24 ianuarie 1879, au susținut teza caducității tipurilor caragialiene, prin progresul moravurilor și al instituțiilor: „Biciuiește (comedia - n.n.) numai defecte trecătoare, ridicole efemere? Ea va fi înțeleasă, gustată, aplaudată, cât acele defecte și acele ridicole vor subsista... Ultimului fel de comedii aparține și acesta de care vorbim...“ (Caragialiana, Șerban Cioculescu, Editura Albatros
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
și obiceiuri desăvârșit criticate. De altă părere este critica naționalistă (D.A. Sturdza, N. Davidescu), care îl acuză pe autor că defăimează tot ce este românesc, numindu-l ultimul ocupant fanariot. Dincolo de toate aceste păreri, viziunea satirică asupra burgheziei românești, asupra moravurilor și pseudoculturii, portretul realist al personajelor care sugerează cu atâta putere viața prin gesturi, nume, situații și limbaj, marea valoare a creației dramatice sunt calitățile care au conferit acestei piese, până în zilele noastre, dreptul la actualitate. 3. Conu Leonida față
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
comedii, excelente din punct de vedere al realizării de tipuri și al tehnicii dramatice, sunt totuși destul de restrânse în privința problematicii sociale. În comedia O scrisoare pierdută, reprezentată pe scena Teatrului Național la 13 noiembrie 1884, el descrie în mod ironic moravurile specifice claselor dominante în politică, în familie, în societate. Vorbim, așadar, despre capodopera lui Caragiale, ba chiar, după Pompiliu Eliade, cea mai frumoasă operă literară în limba noastră. Criticul face această afirmație la începutul stagiunii 1901/1902, când adaugă: ...ca
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
critica socială este mai adâncă, acțiunea comediei este vie, personajele se mișcă natural, tipurile sunt vii, intriga extrem de simplă. Totuși, criticul consideră că expresia cea mai înaltă a talentului caragialian se întâlnește în O scrisoare pierdută, o adevărată comedie de moravuri, o valoroasă satiră politicosocială. Analiza personajelor este făcută cu lux de amănunte. Gherea afirmă că Cetățeanul turmentat e unicul om adevărat cinstit din toată piesa, că polițaiul Ghiță Pristanda, servil, corupt de șefii lui, instrument docil al prefectului Tipătescu, este
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
s-a condamnat la un război total, permanent, fără sfîrșit. Profituri enorme și licențieri masive, spălare de bani, mită, miniștri cumpărați, exploatarea copiilor, poluarea planetei, complicitatea cu regimurile torționare: toate aceste strategii, politicienii, deciziile, comportamentele private ale conducătorilor, practicile și moravurile de întreprindere sunt de multe ori criticate cu violență. Dominația spiritului de război economic e denunțată cu virulență. Numai că nu există nici o alternativă. Cum se face că gînditorii cei mai critici "uită" pur și simplu să se întrebe: e
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
definesc fie ca scheciuri bulevardiere de îndoctrinare, salvate, pe scenă, de la penibilul clișeistic prin jocul câte unui actor de talent (Grigore Vasiliu-Birlic în rolul negustorului bețiv Zigu din Oameni care tac), fie ca inconsistente replicații de „mușatisme”, ca ironizări ale moravurilor familiale mic-burgheze, fie ca dezlănțuiri patetice, grandilocvent naționaliste și mesianice, orientarea fiind luată cu împrumut din discursul oficial. Simplistă formal, decupată în câte trei acte, fiecare fiind segmentat în tablouri cu replici scurte și precise, seria Oameni în luptă propune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
amăgitoare. Orientarea vieții prin raportare la asemenea valori distinge o comunitate evoluată de o societate barbară. Universal valabil nu înseamnă și universal respectat. Russell admitea că există deosebiri culturale importante între epoci istorice și comunități umane. Domnia îndelungată a unor moravuri crude, persistența lor și în lumea de azi, era invocată de Russell împotriva așa-numitului „argument moral“ în favoarea existenței lui Dumnezeu. Dacă Dumnezeu ar fi un garant al legii morale și ar vorbi tuturor oamenilor, atunci existența unor asemenea moravuri
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
moravuri crude, persistența lor și în lumea de azi, era invocată de Russell împotriva așa-numitului „argument moral“ în favoarea existenței lui Dumnezeu. Dacă Dumnezeu ar fi un garant al legii morale și ar vorbi tuturor oamenilor, atunci existența unor asemenea moravuri ar rămâne fără nici o explicație.44 Russell se îndoia totuși că deosebirile culturale între oameni reprezintă o stare de drept, și nu de fapt, apreciind că ele vor dispărea pe măsură ce indivizii și comunitățile vor învăța să se conducă în viață
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
43 B. Russell, „What I believe“, în B. Russell, Why I am not a Christiană , pp. 69 și 72. 44 Într-o dezbatere radiodifuzată cu părintele F. C. Copleston, din 1948, Russell spunea cu referire la răspândirea pe care o au moravurile barbare: „Fie Dumnezeu vorbește doar unui foarte mic procent al omenirii - care se întâmplă să vă includă și pe dumneavoastră -, fie el afirmă în mod deliberat lucruri ce nu sunt adevărate atunci când vorbește conștiinței sălbaticilor.“ (B. Russell, Why I am
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care asigură și cronică literară, articolele despre teatru și actori, suita intitulată Impresii... nesubvenționate din Germania, ca și rubrică „Însemnări”, unde, sub pseudonimul Cronicarul Dâmboviței, redactorul scrie cu un condei acid despre viața culturală a capitalei, vizând îndeosebi oameni și moravuri din lumea literară. M. Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290734_a_292063]
-
pierdut, VR, 1906, 3; Popovici, Studii, I, 422-424; Cioculescu, Varietăți, 93-121; Ist. lit., II, 210-215; Piru, Ist. lit., II, 280-287; Brădățeanu, Comedia, 31-36; Păcurariu, Clas. rom., 47-48; Cornea, Originile, 129, 149-151; Dicț. lit. 1900, 278-279; Vasile Sandu, Un observator al moravurilor, MS, 1987, 1. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286768_a_288097]
-
pruncie și pînă la senectute etc. Sîntem în fața unui utopic fenomen de surogat religios, avînd drept țel, cum remarcă autorul Micro-Armoniei, instituirea egalității și eliminarea diferențelor și discriminărilor; o altă intenție e și menținerea caracterului secular al societăților în ceea ce privește obiceiurile, moravurile, valorile politice, economice și socio- culturale. Toate aceste elemente se constituie într-un fenomen care argumentează în favoarea unei necesități de neocolit a dimensiunii religioase în viața noastră, fie în spiritul tradiției sau așa distonantă cum o promovează postmodernitatea. Prin procese
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
să ușureze publicului această economisire în așa chip, încît acesta să nu-și pună în primejdie cultivarea anuală, lunară, săptămînală sau zilnică". Între materiile obligatorii ce intră în sfera de preocupări ale unui astfel de ins enumeră: politica, morala și moravurile, religia, arta, doctrina financiară, sportul, tehnica, ultimele aflate într-o remarcabilă ascensiune, într-o conversație de salon, uzurpînd în parte mai vechile materii culturale. Inconsecvența, iraționalul, răsturnarea valorilor au ajuns să domine, să fie considerate ca o eleganță supremă a
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
lui întreprinderi!". În finalul ultimului capitol Eugen Simion face cîteva precizări lămuritoare și concluzive pentru rolul primilor noștri stihurghitori: Discursul erotic deviază cu regularitate într-un discurs moral. Conachi, Ienăchiță Văcărescu, Heliade, Grigore Alexandrescu întrerup poemul și fac dizertații asupra moravurilor lumii. Pentru că poetul din această epocă are conștiința că trebuie să întemeieze nu numai literatura, trebuie să întemeieze o ființă și o societate românească. Au întemeiat, în mod sigur, o poezie care, în galanteria ei desuetă, exprimă ceva din neliniștile
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
alt posibil răspuns ar putea fi decelat și în Pompe funebre, un roman alert, construit pe mai multe planuri, cu mult aplomb vizual și cu o fină vivisecție din lumea cinematografiei și a nomenclaturii pre- și post-decembriste, un roman de moravuri în care autorul construiește personaje consistente, care trec proba veracității, călite, cu aplomb meșteșugăresc, la focul domol al ironiei. Era, în fond, o lume de țoape de care merită să-ți bați joc. Dacă ar fi fost scrisă de un
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și-a amintit, priviseră Îndelung de pe același mal un râu pictat Într-un tablou din palatul Uffizi: Tebaida, de Gherardo Starnina, pe care unii Îl atribuiau lui Paolo Uccello ori tânărului Fra Angelico. Cu tot aerul amabil cu care reflecta moravurile (scene din viața monahală cu câte o tușă picarescă, alegorică ori fabuloasă), dacă o priveai pe Îndelete, acea bucată de lemn Îți dezvăluia un al doilea nivel, dincolo de prima aparență unde, pe sub sinteza gotică, Întrevedeai linii geometrice ciudate și un
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
folosind un parfum secret a cărui formulă îi fusese dezvăluită de însăși Afrodita. O lume greacă, cu care începe de fapt istoria Europei, o lume amatoare de lux și de parfumuri, care va fi mult depășită de cea romană în ceea ce privește moravurile și fastul. Italia străveche, ca de altfel și Roma imperială la începuturile ei, își procura articolele de parfumerie din Orient, fără să fi existat preocupări în fabricarea lor. Folosirea produselor parfumate se găsea în strânsă legătură cu baia zilnică, romanii
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
avalanșa de informații care-și croiesc drum spre ea. Percepe, de pildă, sexul ca pe o cale de a victimiza specia umană. Pe câtă vreme animalele, „preafericitele fiare inferioare”, intră În călduri, iar apoi scapă de uriașul chin sexual, omul, „Încarcerat de moravuri și Înlănțuit de Împrejurări”, e veșnicul prizonier al unei neastâmpărate dorințe. Fantasmele ei sexuale au ceva din inocența aseptică a unui vis romantic, din decorativismul plin de subînțelesuri al unor proiecții adolescentine hrănite cu clișeele cinematografiei interbelice: Îmi aduc aminte
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
unei ideologii eminamente progresivă. Mai mult, pentru evaluarea și formularea unor soluții la problemele contemporane, neoconservatorii se Îndreaptă frecvent asupra surselor liberale clasice, precum Adam Smith, amintindu-le cetățenilor americani că liberalismul clasic ar asigura necesitatea virtuților individuale și a moravurilor sociale, Într-o societate stabilă și conservatoare (Kristol, 1983, p. 149). Din această perspectivă, liberalismul și democrația, respingând ierarhiile tradiționale, ar putea supraviețui doar pe baza formelor de virtuți individuale și publice care nu derivă din propriile interese. Îndreptându-și
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Filip sirianul, un discipol al lui Bardesan a scris înainte de anul 250 Cartea des-pre legile neamurilor amintită de Eusebiu din Cezareea în Oratorii unde repetă o parte dintre ideile maestrului privind diferențele evidente între legile diferitelor popoare, diferențe determinate de moravurile lor nu de planetele din ceruri. De aici rezultă că nu planetele determină legile popoarelor, ci libertatea primilor lor le-giuitori. El analizează pentru a justifica cele spuse, moravurile popoarelor din Se-res, ale brahmanilor, ale altei secte indiene, ale perșilor, geților
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ideile maestrului privind diferențele evidente între legile diferitelor popoare, diferențe determinate de moravurile lor nu de planetele din ceruri. De aici rezultă că nu planetele determină legile popoarelor, ci libertatea primilor lor le-giuitori. El analizează pentru a justifica cele spuse, moravurile popoarelor din Se-res, ale brahmanilor, ale altei secte indiene, ale perșilor, geților, bactrienilor, brito-nilor, caldeenilor. Porfir spune că Bardesan a fost informat despre India prin indienii veniți în solie la Emesa în timpul lui Elagabal(218-222). Clement din Alexandria care i-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
lasă informații pe tăblița 14 despre organizarea și instruirea oștirii geților condusă de basileul Sarlieo. Cred că acest comandant, Sarlieo, este un ,,musiu Șalr” din rîndul galilor care trăiau împreună cu geții într-un stat confederat. Preoțimea participa la păstrarea bunelor moravuri în cadrul comunității chiar dacă nevolnicii erau fiii unor familii cu stare, poznele făcute trebuiau sancționate cu severitate să fie pildă pentru alți năbădăioși. Femeile au alergat să adune isope pentru că ghilul arăta murdărit cu noroi. Tineri răi și puternici l-au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ea însăși, de a nu ceda modelor, în dârzenia cu care împiedică de a se făptui ce nu se cade. Dramaticul e covârșit însă de comic. Având ca personaj central pe hlestakovianul Jorj, Umbra e mai mult o comedie de moravuri și situații decât (cum o consideră Tudor Vianu) „un mister tragic”. Punctată de fărâmituri de gândire mitică, Fata ursului include o istorisire demitizantă. „Ursul” care a furat-o în noaptea nunții pe Vidra de lângă soțul ei nu e decât ibovnicul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
mai 1929 și 15 octombrie 1939, apoi lunar, între 1 noiembrie 1939 și martie-aprilie 1940. Redactor fondator: I. Ludo. Editează „Almanahul «Adam»”. A. nu anunță în primul număr un program, dar majoritatea textelor, inserate în rubricile „Proză”, „Versuri”, „Însemnări”, „Anecdote”, „Moravuri intelectuale”, atestă caracterul de magazin artistico-literar al revistei și orientarea ei antifascistă și antihitleristă. Colaborează cu versuri Ilarie Voronca, B. Fundoianu, Andrei Tudor, Horia Furtună, G. Spina, M. Blecher; cu proză - I. Călugăru, T. Arghezi (Poarta neagră, fragment), N. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285177_a_286506]