5,003 matches
-
manieră cuviincioasă îi lipsea lui Ghiță Mărgărit. Îngâmfarea, poltroneria și toate defectele erau pedepsite de el prin execuții care făceau deliciul sălii. Revenit în propagandă electorală, academicianul Mârza culegea într-o sală de restaurant onorurile cuvenite omului politic. Împrejurare tocmai nimerită pentru a-l stârni pe Mărgărit. Rezemat la bar în coate, Ghiță comenta cu glas tare trecerea suitei academicianului, punctânduși observațiile cu câte un sughiț. IAȘII ÎN 1952 I Implicată în organizarea șezătorilor literare, filiala Uniunii superviza și activitățile de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
cu Labiș, au coborât dimineața din teren la Vlădeni. Până la destinație mai erau vreo nouă kilometri, așa că în spatele gării ne așteptau niște căruțe. Gras și jovial, unul dintre vizitii era un mustăcios cu chef care vorbea în orații. Ne-am nimerit în căruța lui în care se cățărase și Traian Țanea, redactor șef la Lupta Moldovei. Făcând cu ochiul, ziaristul ne atrase atenția la surugiu: „E mijlocașul lui Ion Istrati”. Asta însemna, în schemele literare ale timpului, că era vorba de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
din față a remorcii și, văzând că la ușa din spate a vagonului Labiș șovăia să urce, de frică să nul scape din filaj, a sărit din tramvai, s-a ciocnit de Labiș care din izbitura neintenționată (?) a securistului a nimerit sub tramvai. Acest securist a venit la spital la Labiș să-i ceară o declarație, în care poetul să specifice că nu are nici o pretenție bănească sau de orice fel, declarație pe care Labiș a iscălit-o cu nonșalanță, această
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
porțile universității, în oraș au început să sosească exmatriculații din facultățile bucureștene. Cei din Iași plecau la Cluj. Prin bulibășeala asta câte unul a reușit să se strecoare. Înviorând atmosfera provincială a orașului, între bucureștenii picați la Iași s-au nimerit câțiva tineri remarcabili. Fete frumoase - una din ele, nepoata actorului Jules Cazaban -, băieți talentați sau studioși. Între aceștia, Liviu Poroch, Vasile Zvanciuc, Titus Regvald și Mihai Vlad Crețescu. Voi insista puțin asupra acestui absolvent de franceză care, în cei câțiva
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
i-a fost transmisă, din păcate, într-un aspect minor. Devenind, întocmai ca în dragoste, exclusivistă, ea a ajuns gelozie. Vili își însușea obiectele descoperite, așa că în cele din urmă Pușcașu l-a luat la goană de pe șantier. Când a nimerit la Archeos, băiatul părea un motănel. De-abia trecuse în clasa a treia și încercase până atunci mai multe cercuri, inclusiv cel de tapiserie în care nu erau decât fete. S-a fixat la arheologia către care îl mâna o
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
întru Domnul. Vestea tristă ne-a îndurerat adânc sufletele, văduvite de arhiereasca sa mângâiere și binecuvântare. Prea devreme s-a stins o viață în plină desfășurare a virtuților creștinești! Prea aspră este încercarea și prea crudă lovitura care ne-a nimerit! Dar în fața voinței dumnezeiești trebuie să ne închinăm cu evlavioasă supunere și creștinească resemnare. De aceea nu ne rămâne decât să ne înecăm durerea în izvorul lacrimilor, care curg din belșug pe fața tuturor. Din corpul acesta neînsuflețit și-a
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
nu-i scăpă acea baionetă balerină. Seara, în ordinul de zi al comandantului garnizoanei, a fost redactată o notă de dojană pentru Compania Sanitară și impunând ordinul pedepsirii soldatului vinovat. Colonelul medic Orlandi l-a chemat pe cel care a nimerit-o așa de prost pentru a-i face o mustrare solemnă. Dar Giovanni, cu simplitate și candoare, s-a dezvinovățit: «V-ați dat seama și dumneavoastră, domnule colonel, că nu sunt făcut pentru aceste lucruri. Lăsați-mă în cazarmă; eu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
spovedirii seminariștilor liceului. Don Giovanni s-a îngălbenit la gândul că ar putea să se întâlnească cu foștii săi profesori. Însă a acceptat din ascultare. Într-o zi, pe când se îndrepta spre capela seminarului pentru a spovedi tinerii seminariști, a nimerit într-o grămadă de profesori care vorbeau sub portic. Don Calabria a încercat să treacă neobservat, făcându-se mic-mic. Și-a scos pălăria preoțească, în formă de salut, și a încercat să treacă pe lângă perete. Dar acei vulpoi și-au
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de acțiune activ și interesant. Frontiera dintre acest stat vecin și România se întindea de-a lungul Dunării pînă în Dobrogea. Bulgarii aveau tendința să depășească această frontieră fluvială, mutîndu-se după capriciile Dunării care făcea și desfăcea insule după cum se nimerea. Mai spre est, Dobrogea ne fusese atribuită după războiul dintre 1877-1878 drept compensație pentru luarea de către Rusia a Basarabiei meridionale, însă opinia publică bulgară, incitată din umbră și încurajată de guvernanți, considera această atribuire de către Congresul de la Berlin ca o
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
muscă la arat! E firesc ca Bush să se enerveze și să pună mâna pe ciocan... — Nu crezi că e cam disproporționat să omoare o muscă cu ciocanul? — Nu e! Câștigă timp... Ai prefera o seceră? — Câștigă timp, dacă o nimerește! Altfel mi-e teamă că va fi silit să distrugă tot ce e împrejurul muștei... Când vezi cum înaintează ca un tăvălug forțele coaliției anglo-româno-americane ți se face pielea de găină. Și toate bombardamentele astea zise cu față umană... E
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
tînărului venit din țara lui Dracula. În vreme ce pentru compatrioți Mutu e un mit mediatic, pentru britanici, Adrian ajunge, în cel mai bun caz, la nivelul unui străin excentric, cules de la porțile Orientului de un miliardar la fel de straniu. Dacă ar fi nimerit la oricare alt club britanic de frunte, traseul lui Mutu ar fi fost cu siguranță altul. Manchester înseamnă forță și eficiență, Arsenal, sobrietate și eficiență, Liverpool, tradiție și eficiență. La Chelsea, eficiența există doar în deziderate, tradiția e incertă, forța
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
o inerție ieșită din comun. Deraiază un tren, p... mă tii. Îi ia casa foc, la fel. Îi moare un copil, îi naște nevasta, dă lovitura și se îmbogățește, vine războiul, expresia e aceeași. P... mă-tii. Bernard Charreyre a nimerit la București într-o asemenea atmosferă. Înfrîngeri pe linie, la scoruri record, o Federație condusă cu mapa și cu limba de lemn. O echipă națională împuținată numeric și valoric de refuzul multor stranieri de a mai juca sub tricolor. Lipsa
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
două ori la rînd pe Balbi, îl cocoșam cu lingușeli și epitete, îl purtam ca pe urs peste tot, îl trezeam în zori să taie panglica unei săli de partid și de stat. Acum, cînd pumnul lui Gatti i-a nimerit ficatul și l-a pus jos, îl jelim ca niște bocitoare arvunite, deplîngem slăbirile lui, loviturile încasate și lama cutman-ului care-i despica arcadele umflate. Conchidem, vizibil afectați, că, în zorii de duminică, soarele, de fapt, n-a răsărit, ci
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
se oprește. Tresare. E singură în cameră. Atunci, cine a vorbit? Privește în jur. Nimeni. Face încă un pas. Glasul supărat se aude din nou: După ce că nu ai grijă să mă așezi frumos, în penar, mă arunci pe unde se nimerește, mă mai și calci în picioare! Fetița privește spre covor. Nu e nimeni. Ba da! Chiar lângă piciorul ei e...creionul. Se apleacă, îl ridică și...minune! - Bine că măcar acum m-ai luat de pe jos. Stau de ieri singur
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
tufișurile pădurii. Iepurașul a simțit o teamă necunoscută pătrunzându-i în suflet. A început să se grăbească. Încotro? Nici el nu știa unde. A luat-o la fugă, pentru că asta știa el să facă cel mai bine și, cum-necum, a nimerit într-o groapă. Săracul iepuraș! A rămas blocat în groapa adâncă și fuga nu-l mai putea scăpa de primejdie. Era mort de frică. Avea și de ce. Dintr-un tufiș a ieșit fiorosul lup, gata, gata să-l mănânce. “Sunt
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
eu? întreabă uimit Cosmin. - Te-am auzit când vorbeai cu tatăl tău. - Dar tu de ce ești aici? E deja noiembrie pe sfârșite și ar trebui să fii la adăpost, pentru că vine în curând iarna. Ai dreptate. Numai că astă-toamnă am nimerit între aceste scănduri. Am găsit aici boabe de grâu și mi-a fost bine un timp. Când am vrut să ies, n-am mai putut. Te rog, ajută-mă să scap! - Ești cam nechibzuit, amice. Nimerești mereu în încurcături. Cânți
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Numai că astă-toamnă am nimerit între aceste scănduri. Am găsit aici boabe de grâu și mi-a fost bine un timp. Când am vrut să ies, n-am mai putut. Te rog, ajută-mă să scap! - Ești cam nechibzuit, amice. Nimerești mereu în încurcături. Cânți de zor întreaga vară, nu-ți faci provizii pentru iarnă, ceri împrumut la vecina ta, furnică. Ba, acum, te pitești și-ntre scânduri. Ar fi trebuit să înveți să-ți porți de grijă până acum. Hai
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
și reprezenta oricând cu mari satisfacții estetice. Versificația trudnică și dealtfel mai mult grafică, deși cu încercări lăudabile de arhaizare, îngreuiază mișcarea din Letopiseți, dramă istorică în cinci acte, ce suferă dealtfel de o încetineală structurală. Ideea este originală, mai nimerită într-o epopee. Ion-vodă cel Cumplit e trădat de boieri; toți laolaltă, domn și supuși, suportă fatalitatea istorică a țării. Sub raportul teatral piesa suferă de prea multă mașinărie scenică. Dezertorul e o piesă vie, ocazională, care folosește în chip
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
școlii critice moldovenești; dar, totodată, propunerea raționalistă ca un "tribunal" de lingviști să decreteze "îmbunătățirile" limbii. Această contradicție între tendințe nu se va rezolva niciodată în spiritul lui Asachi. Într-un loc1 Asachi declară că scopul literaților este de "a nimeri formele și stilul limbii" și, pentru aceasta, trebuie respectată limba cărților bisericești, ca să nu avem o limbă bisericească, înțeleasă de toți, și trei limbi provinciale. În 18472, într-un fel de manifest lingvistic, Asachi spune că foile (ziarele) au menirea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a întors la vechea matcă. Obosit de munca istovitoare a escavărilor furioase, uneori, râul s-a întors ca acel șarpe din „România pitorească” mușcându-și coada și încolăcirea sa a realizat insule rotunde sau ovale. Alteori, căutând vechiul drum, a nimerit mai la vale de unde plecase nă strușnica aventură și s-au născut peninsule de pământ arabil la nivelul câmpiei care-i mărginește lunca, uneori largă de doitrei kilometri, alteori numai de câțiva pași. Câmpia care a fost înconjurată de apele
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
stat cinci săptămâni și abia venisem acasă, când am fost arestat din comuna mea. De acasă ați fost arestat? Nu de-acasă, eram la primărie. Eram În relații bune cu notarul și, fiind pe la el, pe-acolo, numa’ bine au nimerit securiștii din Sebeș, să mă găsească acolo și n-am mai fost dus acasă, m-au dus direct la Sebeș, apoi la Arad și apoi la Cluj. Înainte de arestare ați simțit că sunteți urmărit? Nu. A fost o surpriză arestarea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
concluzia ce-am tras-o eu dup-aceea, pentru că, după ce-am fost În camera de jos, cu Toldișan, nu peste multă vreme am fost Îmbarcați În dube și trimiși la Gherla. Acolo l-am cunoscut pe Popa Țanu... Am nimerit În cameră cu Popa Țanu, cu Calciu, cu Cornel Luca... De-ăștia-mi amintesc și-acuma. Poate nu știți, dar Calciu a căzut și el, la Gherla. Dar el s-a ținut tare la procesul celor care-au fost condamnați
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
astfel că, Înființându-se un grup artistic la Hunedoara, al Direcției Forțelor de Muncă... nu știu cum, DGFM-ului, Într-o bună zi, m-a luat și de-acolo și am fost trimis la Hunedoara. Acolo, datorită calităților mele de actor, am nimerit la ansamblul ăsta artistic, care era unic pe țară, a DGFM-ului... Și acolo am dus-o din nou bine, am primit haine de ofițer, eram Îmbrăcat frumos, aveam o baracă separată de ceilalți muncitori, n-aveam alte munci În afară de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am avut pe Moromote... Pe urmă, comandanții care erau dintre gradați, că și Moromete era gradat, toți acești comandanți au fost Înlocuiți cu comandanți politici. Adică peste tot exista o Înlocuire automată a cadrelor, numite cu cadre politice. Eu am nimerit tocmai În perioada aia. Și asta nu se petrecea numai În pușcării, că se petrecea peste tot. Directorii erau Înlocuiți cu oameni politici... Descrieți viața de acolo, de la Jilava. Viața de acolo nu era roză, pentru că Jilava este un fort
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care au fost În altă parte. De exemplu, și la Aiud și Gherla... Deși am fost și eu la Gherla, dar am fost după perioada grea... Știți, fiecare detenție are perioade mai dulci și perioade mai dure. Eu s-a nimerit să fiu Într-o perioadă mai puțin dură. Întâlniri cu torționari celebri ați avut? Da, da... A fost perioada respectivă de la Gherla. De la Pitești, pe o parte din noi i-a dus la Aiud, pe o parte la Gherla. Și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]