5,414 matches
-
Victor Teleucă, pe terenul lirosofiei (cum i-a numit "formula" Mihai Cimpoi), ceea ce deja implică o structură interdisciplinară, semn al modernității, e că nu s-a închis în nici un canon poetic (nici chiar în propria formulă lirosofică). Ce-i drept, Ninge la o margine de existență ar putea fi revendicată de postmoderniști, dar la fel de bine și de romantism, și de suprarealism, și de expresionism, și de modernism. Volumul pare o foarte derutantă amestecătură de scriituri, de la versul clasic și de la poemul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
William Faulkner. Dorul se înfășoară într-o stranie logică a ambiguității pe care a riscat-o enorm Victor Teleucă în cele 300 de pagini ale ciudatului său poem din fragmente "eteroclite". Nicăieri nu am întâlnit atâtea afirmații autonegatoare ca în Ninge la o margine de existență, marginea marginii, cum o numea istoricul Al. Zub. Cartea aceasta e atât de profund românească și, evident, basarabeană, încât poetul s-a văzut eliberat de povara militantismului publicistic la care e condamnat scriitorul basarabean de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
la transmodernism, pentru că poetul nu acceptă prizonieratul nici în lumea recreată de spirit, nici în "concretul" postmodernist, ci el se retrage la o margine de existență. Mai bine zis între lumi, iar nu în lumi. Aici, la margine de existență, ninge alb. Ninsoarea albă este metafora revelatorie (transmodernistă) a lui Victor Teleucă. Pentru asta, trebuie să amintesc că atitudinea transdisciplinară pleacă de la recunoașterea mai multor niveluri de realitate. Premisa ontologică a pus-o alt intelectual basarabean, Ștefan Lupașcu, recunoscut azi ca
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de realitate, Basarab Nicolescu distinge o zonă de maximă transparență, a sacrului, inaccesibilă cunoașterii "paradisiace". La limita dintre lume (existență) și "vid" are Victor Teleucă revelația ninsorii. Albul ninsorii pare a veni din negrul neantului. La interferența lor, în Bacovia ninge gri. (Teleucă descifrează, pe bună dreptate, o bucurie albă a ninsorii, la Bacovia, în Decembre, poate o excepție în lirica bacoviană). Dar la Teleucă griul se azurizează în albastru. Cele trei nuanțe cromatice sunt esențiale în vizionarismul lui Victor Teleucă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
contradictorii clădește o unitate mai mare care le include"400. Eminescu le-a numit, oximoronic, antiteze împăcate. Pacificarea lor se produce în încercare, rod, la el, al dorului nemărginit, care e altceva decât voința oarbă a lui Schopenhauer. Cine citește Ninge la o margine de existență este izbit nu de invazia contradicțiilor, ci a contradictoriilor, într-o revărsare stihinică pe care am asimilat-o delirului esențial și care face, în definitiv, originalitatea "cântecului de lebădă" al lui Victor Teleucă, forța lirosofiei
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Neliniști, 1963, Din patru vânturi, 1964, Insula cerbilor, 1966, Îmblânzirea focului, 1971, Momentul inimii, 1975, Încercarea de a nu muri, 1980, Întoarcerea dramaticului Eu, 1983, Scrieri alese, I-II, 1985, Ciclul italian sau criza de timp, 1987, Piramida singurătății, 2000, Ninge la o margine de existență, 2002, Decebal, 2003; Momentul inimii, 2003, ediție antologică de Mariana și Dumitru Gabura, Editura Litera Internațional, Chișinău-București. 377 A se vedea cap. Temeliile transmodernismului și cartea lui Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea. Manifest, Editura Polirom, Iași, 1999
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
inimii, 2003, ediție antologică de Mariana și Dumitru Gabura, Editura Litera Internațional, Chișinău-București. 377 A se vedea cap. Temeliile transmodernismului și cartea lui Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea. Manifest, Editura Polirom, Iași, 1999). 378 Victor Teleucă, op. cit., p. 11. 379 Victor Teleucă, Ninge la o margine de existență, p. 301. 380 Trebuie precizat că transmodernismul nu se opune nici unei formule artistice viabile, pentru el toate fiind la fel de îndreptățite la existență, oricând și oriunde. 381 Victor Teleucă, op. cit., p. 186. 382 Ibidem, p. 86
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și-n nisip s-au prefăcut”), dar nu mai găsește drumurile, nu mai găsește nici fântânile ca „rănile vârstei să-mi spele”. Alteori pământul natal ia proporțiile fabulosului boreal. Fiorul liric este autentic și câteva poeme despre iarnă sunt notabile: „Ninge cum n-a mai nins de-o viață, / Lerui-ler, lerui-ler,/ Ning peste sănii călătorite în ceață; /săniile ruginesc la poarta raiului,/ Caii pasc iarba sfântă în cer..., / Cling-cling! Lerui-ler! (Ninge). Există o vizibilă interferență între peisajul bucovinean și peisajul moral
VICOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
prefăcut”), dar nu mai găsește drumurile, nu mai găsește nici fântânile ca „rănile vârstei să-mi spele”. Alteori pământul natal ia proporțiile fabulosului boreal. Fiorul liric este autentic și câteva poeme despre iarnă sunt notabile: „Ninge cum n-a mai nins de-o viață, / Lerui-ler, lerui-ler,/ Ning peste sănii călătorite în ceață; /săniile ruginesc la poarta raiului,/ Caii pasc iarba sfântă în cer..., / Cling-cling! Lerui-ler! (Ninge). Există o vizibilă interferență între peisajul bucovinean și peisajul moral, dominat de o tristețe difuză
VICOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
nu mai găsește nici fântânile ca „rănile vârstei să-mi spele”. Alteori pământul natal ia proporțiile fabulosului boreal. Fiorul liric este autentic și câteva poeme despre iarnă sunt notabile: „Ninge cum n-a mai nins de-o viață, / Lerui-ler, lerui-ler,/ Ning peste sănii călătorite în ceață; /săniile ruginesc la poarta raiului,/ Caii pasc iarba sfântă în cer..., / Cling-cling! Lerui-ler! (Ninge). Există o vizibilă interferență între peisajul bucovinean și peisajul moral, dominat de o tristețe difuză a amurgului vieții, poezia senectuții fiind
VICOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
liric este autentic și câteva poeme despre iarnă sunt notabile: „Ninge cum n-a mai nins de-o viață, / Lerui-ler, lerui-ler,/ Ning peste sănii călătorite în ceață; /săniile ruginesc la poarta raiului,/ Caii pasc iarba sfântă în cer..., / Cling-cling! Lerui-ler! (Ninge). Există o vizibilă interferență între peisajul bucovinean și peisajul moral, dominat de o tristețe difuză a amurgului vieții, poezia senectuții fiind mai persistentă în versurile ce vor intra în volumul postum Sonete (1983), din care se reține Acteon, unde mitologicul
VICOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
care a afirmat că regele a meritat să moară, a fost atacat de corbi și și-a pierdut vederea. În timpul ceremoniei de înmormântare, de pe data de 6 februarie, deși era o zi frumoasă, vremea s-a stricat brusc, începând să ningă. Catifeaua neagră care îmbrăca sicriul regelui a fost acoperită de un strat gros de nea albă, regaliștii susținând că era un mesaj divin. Toate aceste legende locale nu arată decât că monarhul, după execuția sa, a devenit un simbol, fiind
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pentru venerabila instituție și savanții ei: Admiratio Stelele-n cer clipi-vor boltind nemărginire „Per aspera ad astra” se crede-n Alma Mater, Se-avântă-nvățăcei de cuget cu gândul în eter, Cercând a prinde totul ce-i mai presus de fire Magiștrii ninși de vreme-știința lumii toată Surâd cu bonomie la judecăți pripite, Îmbie la prudență-n oceanul de ispite, Rostind în adevăruri ce fi-va să se poată Stai, tinere, o clipă și printre cărți adastă Afla-vei ce prin secoli s-
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
1911 - în zilele de 22,23 și 24 iunie a plouat și a fost puhoi, a rupt ogoare în Lunci, mult lemn a fost luat de ape; 1925 - de la Crăciun până la lăsatul secului de carne în 22 februarie nu a nins, ci a fost frumos și cald. Primăvara bună, vara ploioasă, la fel și în 1926, când s-a lucrat greu la fân; 1928 - 14 ocotmbrie, duminică și luni 15 a nins și a fost frig patru zile, după aceea a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
lăsatul secului de carne în 22 februarie nu a nins, ci a fost frumos și cald. Primăvara bună, vara ploioasă, la fel și în 1926, când s-a lucrat greu la fân; 1928 - 14 ocotmbrie, duminică și luni 15 a nins și a fost frig patru zile, după aceea a fost frumos până în postul Crăciunului; 1929 - a plouat din 8 până în 14 iulie, a fost puhoi mare în 11 și 12 iulie de a rupt podul Moldoviței; 1930 - ape mari au
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a fost ploaie rece, noaptea a nisn, a fost vânt mare, iar în 27 și 28 mai a plouat neîntrerupt și a fost puhoi. Luna iunie a început cu ploaie și frig, în noaptea de 2 spre 3 iunie a nins, pe 4 și 5 iunie a fost brumă, pe 6 iunie a plouat și a fost frig până pe 12 iunie. În iulie a plouat de la 1-11 iulie, a rupt pământuri, au fost pagube mari, au fost sparte patru case din
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în luna septembrie au fost ploi reci, în 3 septembrie, duminică noaptea a fost brumă, apoi în 7 și 8 septembrie a fost brumă groasă, pe 11,14 și 16 a fost brumă și frig, pe Rarău și Giumalău a nins, în 18 și 19 ziua a nins și a fost frig; în 27 spre 28 septembrie a fost cea mai mare brumă; 1933 - după zilele frumoase din luna noiembrie (20,21 și 22) a fost ger, în 28 a nins
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în 3 septembrie, duminică noaptea a fost brumă, apoi în 7 și 8 septembrie a fost brumă groasă, pe 11,14 și 16 a fost brumă și frig, pe Rarău și Giumalău a nins, în 18 și 19 ziua a nins și a fost frig; în 27 spre 28 septembrie a fost cea mai mare brumă; 1933 - după zilele frumoase din luna noiembrie (20,21 și 22) a fost ger, în 28 a nins toată ziua, zăpada a fost de 40
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
nins, în 18 și 19 ziua a nins și a fost frig; în 27 spre 28 septembrie a fost cea mai mare brumă; 1933 - după zilele frumoase din luna noiembrie (20,21 și 22) a fost ger, în 28 a nins toată ziua, zăpada a fost de 40 cm, spre 30 noiembrie și toată ziua a fost ger groaznic până pe 25 decembrie; 1933 - de Crăciun au fost câteva zile calde, apoi a fost ninsoare și ger până pe 19 ianuarie 1934 și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Îndeplinesc: mănâncă, bea, doarme, se joacă, merge, fuge, etc.; expresii uzitate În timpul jocului: fugi, du-te, ascunde te, etc.; numele unor stări sau fenomene atmosferice pe care le poate percepe nemijlocit: e cald, e frig, e soare, e Înnorat, plouă, ninge, etc. De asemenea, copii pot Învăța labio-vizual și, pe cât posibil, auditiv numele lor, ale fraților, surorilor, părinților, prietenilor. În unele cazuri, se poate apela și la dactileme pentru ușurarea labiolecturii sau a audiției. Pentru copii din grădinițe sau instituții de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
se vorbește: (Tu cânți; Voi cântați); Persoană a III-a: acțiunea este făcută de persoana despre care se vorbește (El fuge; Ei fug). ATENȚIE: Există verbe care nu au persoană, pentru că acțiunea lor nu este făcută de o ființă: a ninge, a viscoli, a trebui, a ploua etc. 5) TIMPURILE VERBULUI SUNT: a) prezent: acțiunea se petrece în timpul vorbirii: Elevul învăța b) trecut: acțiunea s-a petrecut înainte de momentul vorbirii: Elevul a invatat; Elevul învăța; Elevul învățase. c) viitor: arată că
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
7. Pot fi alcătuite propoziții în care verbul a ajunge - la timpul trecut, persoana a IlI-a singular să fie predicat verbal și respectiv verb copulativ? Exemplificați. 8. Transforma propozițiile de mai jos, după caz, în propoziții simple sau dezvoltate: Ninge afară. Mingea era roșie cu buline. Iarnă, primăvara, vara și toamnă sunt anotimpuri. Tuna. 9. Scrie adjectivele care aparțin aceleiași familii lexicale că și următoarele cuvinte: a se sili - mângâiere - linie 10. a. Alcătuiți un dialog în care să utilizați
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
cel Mare; Alexandru Brătescu Voinești: Puiul;Privighetoarea; Nicușor; Niculăiță minciună; Ion Luca Caragiale: D-l Goe; Vizit ;, Bubico; Cănuță om sucit; Nina Cassian; Încurcă lume; Ce face băiatul, Povestea cu doi pui de tigru numiți Ninigra și Aligru; Otilia Cazimir: Ninge, Baba Iarna intră-n sat, Pentru tine, primăvară, De pe-o bună dimineață, George Coșbuc: Cântec, Patria română, Povestea gâștelor, Iarna pe uliță, Concertul primăverii; Ion Creangă: Capra cu trei iezi, Punguța cu doi bani, Ursul păcălit de vulpe, Cinci
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
a lăsat nicio urmă: noaptea dintre ani - privind foile albe rămase-n jurnal La fel cum e posibil ca o ninsoare generoasă să te absolve miraculos de tot ce-ar mai fi rămas de făcut: acoperite / toate datoriile - / ascult cum ninge. Odată anul încheiat, e timp și pentru a medita la tot ce a fost și a trecut în ropotul ploii. La fel și fel de întîmplări de peste fire: la rațele adormite în Carul Mare, la luna plină închisă-n vechea
Frumuse?ea trecerii by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/83678_a_85003]
-
reviste, critici influenți, susțin arta contemporană, iar Federal Art Pro‑ ject‑ul din perioada New Deal i‑a îndemnat pe unii dintre artiști spre o altă viziune. In perioada anului 1940 se lansează artiști ca: M. Gorky, W. de Koo‑ ning, M. Rathko, Y. Klein, R. Mortherwell, H. R. Newman. În anul 1951 apare action painting, pictura gestuală a lui J. Pollock care simbolizează după părerea lui, vitalitatea geniului american. Această denumire aparține criticului de artă H. Rosenberg. Datorită acestor situații
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]