5,469 matches
-
existența unor pânze de apă de adâncime, la 130-150 m, în depozitele badeniene și bugloviene. În limitele comunei Șipote, apele de suprafață sunt reprezentate de râul Miletin ( un sector din cursul inferior) și de afluenții acestuia: Coroleuca, Valea Rece, Valea Odăii pe partea stângă, Chișcăreni și Valea lui Andrei pe partea dreaptă. Aceste pâraie se caracterizează prin regim de scurgere torențial, fapt ce face ca la un regim bogat de precipitații, văile acestora să devină inundabile. Debitul anual al Miletinului, determinat
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
au grupat în vetrele satelor existente, fie că au format așezări noi. În acest context și regiunea Șipote a constituit un cadru socio-economic adecvat, care a determinat formarea unor localități, ce au pornit dintr-un stadiu de așezări temporare numite, ,odăi” (precum Odaia Cioara, ce a înglobat apoi satul Chișcăreni) sau,,metocuri”( satul Mitoc). De la sfârșitul sec. al XIX-lea se înregistrează un fenomen invers al populării, populația manifestând tendința de părăsire a vetrelor izolate si de formare a unor sate
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în vetrele satelor existente, fie că au format așezări noi. În acest context și regiunea Șipote a constituit un cadru socio-economic adecvat, care a determinat formarea unor localități, ce au pornit dintr-un stadiu de așezări temporare numite, ,odăi” (precum Odaia Cioara, ce a înglobat apoi satul Chișcăreni) sau,,metocuri”( satul Mitoc). De la sfârșitul sec. al XIX-lea se înregistrează un fenomen invers al populării, populația manifestând tendința de părăsire a vetrelor izolate si de formare a unor sate noi, de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
drumurilor principale, prin aceasta reducându-se dispersarea . E cazul satului Iazu-Nou (1887) și Chișcărenii Noi (1876). Mișcările țărănești și măsurile administrative- financiare cauzate de acestea au fost însoțite de construcția unor sate mari, ca de exemplu, satul Fântânele, pe locul Odăii Cioara,ce înglobase și satul Chișcăreni la începutul sec. al XIX-lea (18321838),actualmente sat component al comunei Șipote. În perioada economiei centralizat planificate, comuna Șipote a cunoscut un spor demografic ridicat,ca de altfel întreg județul Iași, ce ajunsese
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
nu a dispărut,fiind un sat in care se puteau așeza țăranii reîntorși și care o anumită perioadă de timp urmau să se bucure de scutiri totale de dări și munci. În afara așezărilor rurale înscrise pe hartă existau și câteva,,odăi” sau adăposturi pentru vite sau,,locuințe izolate”. Multe din așezările de împroprietărire au avut ca nucleu sau au fost fixate în apropierea acestor,,odăi”(Odaia Cioara care între 1832-1838 îngloba și satul Chișcăreni, azi sat component al comunei Șipote). Trebuie
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de scutiri totale de dări și munci. În afara așezărilor rurale înscrise pe hartă existau și câteva,,odăi” sau adăposturi pentru vite sau,,locuințe izolate”. Multe din așezările de împroprietărire au avut ca nucleu sau au fost fixate în apropierea acestor,,odăi”(Odaia Cioara care între 1832-1838 îngloba și satul Chișcăreni, azi sat component al comunei Șipote). Trebuie amintite și numeroasele,,case” pentru paznicii vitelor sau, ,metocuri”. Astfel este satul Mitoc, sat component al comunei Șipote, a cărui toponimic ce derivă de la
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
scutiri totale de dări și munci. În afara așezărilor rurale înscrise pe hartă existau și câteva,,odăi” sau adăposturi pentru vite sau,,locuințe izolate”. Multe din așezările de împroprietărire au avut ca nucleu sau au fost fixate în apropierea acestor,,odăi”(Odaia Cioara care între 1832-1838 îngloba și satul Chișcăreni, azi sat component al comunei Șipote). Trebuie amintite și numeroasele,,case” pentru paznicii vitelor sau, ,metocuri”. Astfel este satul Mitoc, sat component al comunei Șipote, a cărui toponimic ce derivă de la,, metoc
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
importanță deosebită o aveau și migrațiile dintre diferitele părți ale Câmpiei Jijiei. Migrațiile sezoniere, prin caracterul lor, n-au dus la formarea unor așezări rurale cu un număr mare de locuitori. Ele au avut o importanță deosebită numai în înmulțirea, ,odăilor”,unele din acestea constituindu-se în așezări permanente, așa cum s-a întâmplat și în zona Șipote (Odaia Cioara). Era firesc ca o parte a participanților la aceste fluxuri migraționiste să se integreze prin căsătorie în spațiul în care lucrau. V.
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
n-au dus la formarea unor așezări rurale cu un număr mare de locuitori. Ele au avut o importanță deosebită numai în înmulțirea, ,odăilor”,unele din acestea constituindu-se în așezări permanente, așa cum s-a întâmplat și în zona Șipote (Odaia Cioara). Era firesc ca o parte a participanților la aceste fluxuri migraționiste să se integreze prin căsătorie în spațiul în care lucrau. V.Tufescu (1941) aprecia că apogeul acestor migrații sezoniere a fost atins în ultima parte a sec. al
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
proprietate prin noua lege funciară. Acest fapt a afectat negativ producția de struguri din zonă, dar și o parte din teritoriile pe care au fost amplasate culturile de viță -de - vie, antrenând alunecările de teren (pe pantele dealurilor Solovăț, Valea Odăii și Ponoare),deoarece plantațiile viti- pomicole au fost executate în cadrul unor măsuri antierozionale, prin amenajarea de terase și potcoave. Desființarea unor plantații viticole după 1989 a determinat ca, începând cu anul 1990, să apară suprafețe cultivate cu viță-de -vie în cadrul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
eu drăguliță, doamne, a mă ridica fetișcană la casa părinților mei în satul Tansa, din dealul Tansei, peste apa Gârla Tansei, sat mare și vesel, împărțit în șapte părți ce se țin una de alta: Subdeal, Chetrărie, Boatcă, Toacă, Podiș, Odăi și Văleoane. Ș-apoi tănsănii și pe vremea aceea nu erau numai șa oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
niciodată, pentru că fulgii se așterneau rânduri-rânduri până la Sfântul Vasile. Totul în jur era o sărbătoare albă. Iar mama îmi spunea întotdeauna că zăpada asta era trimisă anume de Dumnezeu ca să astupe pământul de frig, să-i astupe rănile. Acolo, în odaia caldă, focul arunca mii de scântei ca niște steluțe țesute anume pentru mine. Bogăția Crăciunului copilăriei mele n-avea margini. O zi specială, dedicată lui Dumnezeu. O zi în care candela ardea neîntrerupt, iar bucatele se rânduiau la vedere, ca
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
noaptea aceea, a nașterii lui Iisus, îngerii din ceruri au țesut sus, sus o perdea de nouri, pe care au dănțuit cu bucurie, până au căzut steluțe albe. De-atunci e iarna plină de zăpadă. Crăciun e uimit, fugind în odaie. Privindu-se în oglindă, constată că a albit deodată, la cap și la barbă, precum omătul din ogradă. Chiar acum intră în casă Crăciuneasa. - Uite, femeie, am albit. Visez? Am innebunit? Unde ți-s mâinile tăiate? Eu ți le-am
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
eu drăguliță, doamne, a mă ridica fetișcană la casa părinților mei în satul Tansa, din dealul Tansei, peste apa Gârla Tansei, sat mare și vesel, împărțit în șapte părți ce se țin una de alta: Subdeal, Chetrărie, Boatcă, Toacă, Podiș, Odăi și Văleoane. Ș-apoi tănsănii și pe vremea aceea nu erau numai șa oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
niciodată, pentru că fulgii se așterneau rânduri-rânduri până la Sfântul Vasile. Totul în jur era o sărbătoare albă. Iar mama îmi spunea întotdeauna că zăpada asta era trimisă anume de Dumnezeu ca să astupe pământul de frig, să-i astupe rănile. Acolo, în odaia caldă, focul arunca mii de scântei ca niște steluțe țesute anume pentru mine. Bogăția Crăciunului copilăriei mele n-avea margini. O zi specială, dedicată lui Dumnezeu. O zi în care candela ardea neîntrerupt, iar bucatele se rânduiau la vedere, ca
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
noaptea aceea, a nașterii lui Iisus, îngerii din ceruri au țesut sus, sus o perdea de nouri, pe care au dănțuit cu bucurie, până au căzut steluțe albe. De-atunci e iarna plină de zăpadă. Crăciun e uimit, fugind în odaie. Privindu-se în oglindă, constată că a albit deodată, la cap și la barbă, precum omătul din ogradă. Chiar acum intră în casă Crăciuneasa. - Uite, femeie, am albit. Visez? Am innebunit? Unde ți-s mâinile tăiate? Eu ți le-am
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
oraș, unde au fost duși evrei și din împrejurimi. În aceste locuri de regulă domnea o situație infernală. Dacă era vorba de un spațiu de construcții, aglomerația era inimaginabilă. În ghetoul de la Oradea erau îngrămădite câte 14-15 persoane într-o odaie, iar condițiile de igienă publică erau grav deteriorate. Acolo unde ghetoul era amenajat în fabrici de cărămidă, din cauza nopților reci până în luna mai și a stării mizerabile de igienă, foarte curând au apărut bolile. Autoritățile acordau deseori o deosebită importanță
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
au de obicei două sau cel mult trei încăperi și un foișor lateral cu perspectiva spre stradă, către sud pentru a primi mai multă căldură, ori către Valea Proviței. Cele mai vechi se compun de obicei din tindă și două odăi din care una e „casa mare” destinată oaspeților și păstrării zestrei fetelor. Prispa înălțată, cu foișor lasă loc gârliciului și beciului. Ea este destul de încăpătoare. La cele așezate în pantă prispa este mai înălțată, iar la cele așezate pe loc
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Prefața la Exegeza eminesciană asupra morții lui I.E. Torouțiu. Ultimul susține: "Mai întîi am aflat că I.E. Torouțiu a avut o moarte groaznică: s-a sinucis, împreună cu soția, în 1953, în urma unei percheziții efectuate de securitate. Își zidise complet o odaie a casei punînd înăuntru arhiva personală: cînd securitatea a venit, a dărîmat zidul, a recuperat hîrtiile - lăsînd în urmă pe cei doi soți în pragul disperării. Am crezut, la început, că scena s-a petrecut pe undeva prin nord, Torouțiu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a venit, a dărîmat zidul, a recuperat hîrtiile - lăsînd în urmă pe cei doi soți în pragul disperării. Am crezut, la început, că scena s-a petrecut pe undeva prin nord, Torouțiu fiind bucovinean; nu. Era o cameră, nu o odaie, care se afla în București, pe strada Argentina". Ion Filipciuc notează: "Tragedia era cunoscută în rîndul prietenilor, căci Iulian Vesper, în memoriile sale scrie următoarele despre moartea soților Torouțiu: "înțeles cu soția sa să nu-și supraviețuiască unul altuia, - în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Lupașcu și Lucian Demetrescu, ca și de cîteva rude, între care și cumnatul Vasile Grecu. Torouțiu "nu a făcut decît să plîngă și să-i convingă de inutilitatea supraviețuirii sale după înmormîntarea soției. Iar după amiază s-a retras în odaia lui de culcare și a scris testamentele pe care le-a încredințat lui Lucian Demetrescu - poet și locotenent farmacist". După miezul nopții Torouțiu "s-a retras în camera sa și s-a culcat îmbrăcat, scoțîndu-și numai haina". În zori, pe la
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nu duce la nici un rezultat, dar Anastasia știe cine este autorul. Viitorul îi este distrus, așa că face un plan de răzbunare așa cum crede ea. în consecință acceptă să se căsătorească cu Vulpașin, iar în noaptea nunții se spînzură în odaia alăturată. Vulpașin care deja era bănuit, este trimis la ocnă. Această poveste reprezintă doar una din dramele care se petrec permanent în această lume din cauza prostiei și a ticăloșiei omenești. Sindromul Apostol Bologa. Acțiunea cărții lui Liviu Rebreanu intitulată
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
de întunerec, o să vă aduceți aminte. Și o s-o luați de la început..." 511. Numele manifest, epifanic îl desemnează pe bătrânul satului, "stratul legendei, existența posibilă a mitului"512, așadar un bătrân al timpului, un nou Zalmoxis (un semn indicial - peretele odăii unde e privegheat Moșu, este "mai rece ca piatra peșterii"513 lui Zalmoxis) retras - după o mie de ani cât "a rămas cu voi" - în peștera lui. Într-o scenă dramatică, Moșu se ridică de pe patul morții și, sprijinindu-se
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Baltag reia continuu anevoiasa încercare de trecere a pragurilor, ca în Poarta paradoxală, Trepte fără prag sau În prag (în op. cit., pp. 27, 71, 108). 11 "Există o crăpătură a lumii/ sau poate doar/ o prăpastie/ o ușă spre o odaie fără pereți/ și fără acoperiș" (Pâlnie albă, în op. cit., p. 34); Ar trebui un prag suspendat/ dincolo de care/ să fie cerul albastru/ deasupra mării" (Plajă pustie, în op. cit., pp. 106-107), o "punte vizibilă/ drum de raze care nu sorb lumină
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
am rugat pe Profesor să-mi Înlesnească o săptămână la Casa Academiei de la Mănăstirea Neamțului. M-a rugat să ne Însoțească: „Poate e ultima mea ieșire”, mi-a spus. Și chiar ultima a fost. Era o casă simplă, cu patru odăi și o bucătărie, fostă proprietate a mănăstirii, „donată” Academiei după secularizarea făptuită de noul regim. Situată la capătul aleii care urca din fața mănăstirii, pe lângă stăreție, impunea prin arhitectura țărănească și poziție, dominând valea. Veneau acolo cercetătorii din institutele Academiei, plăteau
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]