5,231 matches
-
Ban de Belgrad. Cetatea Severinului este una dintre cetățile cheie ale sistemului defensiv dunărean împotriva turcilor. Titlul de "Ban", acordat neîntrerupt pe parcursul a 300 de ani în istoria Severinului atâtor personaje importante din istoria europeeană, nu este o simplă titulatură onorifică ci subliniază rolul militar și politic de excepție în apărarea granițelor dunărene. Pe lângă autoritate, titlu de cavaler al Ordinului Dragonului, titlul de Ban de Severin a oferit și o serie de avantaje materiale, în primul rând prin sumele cu care
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
VII. De la sfârșitul secolului VII a fost acordat și altor persoane care nu aveau însă să urmeze la tron. Titulatura imperială s-a menținut din perioada romană, prin care împăratul primea pe viață anumite puteri excepționale și epitete cu caracter onorific ce îi glorificau victoriile. Titlul oficial era cel de „Imperator”. În secolul VII, protocolul a fost modificat în timpul lui Heraclius. Din 629, titlul oficial al împăratului bizantin era cel de „Basileus” după ce titlul de „imperator” nu mai avea o semnificație
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
adevărată competiție între cele două Biserici. Fiecare dintre ele va încerca să-și extindă aria de influență și să mărească numărul credincioșilor aflați sub ascultarea sa. De asemenea, Patriarhul Constantinopolului este și în prezent considerat de către bisericile ortodoxe drept șef onorific, simbolic, al ortodoxiei. Este binecunoscută poziția de „Primul dintre egali” pe care o are față de celelalte biserici autocefale aflate în deplină comuniune liturgică. Pe plan extern, în timpul dinastiei macedonene, s-au produs schimbări radicale. S-a trecut la politica ofensivă
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
XIII. Administrația depindea direct de împărat, la fel ca justiția, finanțele, armata și Biserica. Toți funcționarii statului îi erau subordonați, întreaga activitate a Imperiului era propulsată de Palatul Sacru. Înalții funcționari civili și militari erau distinși de împărat cu titluri onorifice (care implicau și anumite privilegii), pe lângă cele ale respectivelor lor funcții și precedându-le. În unele cazuri titlurile acordate nu comportau și sarcini efective; chiar și în acest caz titlul onorific dădea drept (cel puțin după sec. IX) la o
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
civili și militari erau distinși de împărat cu titluri onorifice (care implicau și anumite privilegii), pe lângă cele ale respectivelor lor funcții și precedându-le. În unele cazuri titlurile acordate nu comportau și sarcini efective; chiar și în acest caz titlul onorific dădea drept (cel puțin după sec. IX) la o pensie. Dar nici funcțiile efective nici titlurile onorifice nu erau ereditare, ci totdeauna conferite de împărat "ad personam". Funcțiile erau retribuite cu salarii anuale și cu cadouri din partea basileului, la anumite
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
ale respectivelor lor funcții și precedându-le. În unele cazuri titlurile acordate nu comportau și sarcini efective; chiar și în acest caz titlul onorific dădea drept (cel puțin după sec. IX) la o pensie. Dar nici funcțiile efective nici titlurile onorifice nu erau ereditare, ci totdeauna conferite de împărat "ad personam". Funcțiile erau retribuite cu salarii anuale și cu cadouri din partea basileului, la anumite ocazii. Îndatorirea principală a oricărui funcționar era să execute hotărârile împăratului sau să vegheze ca acestea să
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Regatului României, în urma renunțării tatălui și fratelui său mai mare, Wilhelm, la drepturile de succesiune la coroana regală a României. Din acest moment s-a stabilit în România, unde și-a continuat cariera militară, având și o serie de comenzi onorifice, ajungând până la gradul de general de corp de armată. S-a căsătorit la 29 decembrie 1892, la Sigmaringen, cu prințesa Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, nepoată a reginei Victoria, fiică a ducelui Albert de Edinburgh și a marii
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
Linie, fiind întâmpinat la Gara de Nord de oficialitățile statului, în frunte cu regale Carol și regina Elisabeta. La 23 aprilie 1889, la propunerea ministrului de război, Ferdinand este înaintat „la alegere”, la gradul de locotenent, în cadrul aceluiași regiment, al cărui comandant onorific era tatăl său, prințul Leopold. După curmarea din fașă de către regele Carol I a unei idile cu Elena Văcărescu, Ferdinand a devenit obiectul complicatului balet politico-diplomatic al căsătoriilor monarhice europene din a doua parte a secolului XIX. „"În acea epocă
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
țarului Nicolae al II-lea al Rusiei. În conformitate cu uzanțele caselor regale și într-o încercare de a asigura o implicare mai mare a principelui de coroană în activitățile statului, Regele Carol I decide, în 1896, numirea principelui Ferdinand în calitate de comandant onorific al Regimentului 4 Roșiori. În 1897 principele Ferdinand se îmbolnăvește de o formă gravă de febră tifoidă, care a fost aproape de a-i cauza moartea. După convalescența și însănătoșirea lui Ferdinand, perechea va pleca și va petrece iarna 1897/1898
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
vremii. Regele Mihai este pasionat de automobile, în special de jeepuri militare. Mihai e pasionat și de avioane, lucrând ca pilot de curse comerciale în exil. Mihai este interesat și de genealogia regală și aristocratică, oferindu-și în 1998 patronajul onorific, împreună cu regele Juan Carlos I al Spaniei, republicării celebrului Almanah de la Gotha. La 10 mai 2007, regele Mihai a primit premiul Hanno R. Ellenbogen, o distincție acordată anual de Prague Society unei persoane publice care a contribuit la înțelegerea și
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
New York, Georgetown - Washington, Indiana - Bloomington, Rio de Janeiro, Sydney, Praga, Turku, Cairo, Lublin. Distins cu Premiul Academiei Române pentru contribuții științifice în domeniul geologiei (1980); Palmas Academicas, conferită de Academia Braziliană de Litere, Rio de Janeiro (2000); medalii de aur și onorifice ale Universității Comenius din Bratislava; Universității Caroline din Praga și Universității din Sao Paolo; Medalia Arthur Bertrand, acordată de Academia de Științe, Institut de France; medalii conferite de Institutul Național de Științe și Arte din Franța, Universitatea Paris-Sorbonne și Universitatea
Emil Constantinescu () [Corola-website/Science/296802_a_298131]
-
de repictare a bisericii, prin acordarea veșmântului sfințeniei. Episcopia Tomisului, apreciind judicios contextul în care a fost executată această lucrare și pentru zelul depus de către preotul Mihai Constantin, i-au fost acordate acestuia, în mod excepțional, concomitent primele două ranguri onorifice preoțești: sachelar și iconom"”[4]. Data următoarei rânduieli de sfințire a fost la Duminica Mironosițelor din anul 1968 ( 5 mai 1968)[5]. La resfințire, ca delegat al Patriarhului Justinian, a participat preotul Leonida Mateescu, consilier administrativ al Arhiepiscopiei Bucureștilor. „"cu
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
Patriarhului Justinian, a participat preotul Leonida Mateescu, consilier administrativ al Arhiepiscopiei Bucureștilor. „"cu acea ocazie P. C. Sa. s-a pronunțat în plină asistență a preoților și credincioșilor că va interveni la Preafericitul Patriarh să mi se acorde ultimul rang onorific bisericesc: iconom stravrofor. Nu a trecut mult timp de la aceasta și distincția făgăduită a și fost aprobată de către P. F. Sa. părintele Patriarh, iar prin ordin am fost chemat la Sfânta Arhiepiscopie a Bucureștilor pentru hirotezie, primind crucea și brâul
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
și glasurile practice „"în așa măsură că arăta mult zel în a le îndeplini fără greș și știrbire"” [8], servind între 1893 și 1 iunie 1923 ca și cântăreț salariat iar mai apoi, pensionar. În calitate de cântăreț salariat, apoi onorific a slujit și fiul său, Gheorghe I. Nichifor, ca bugetar până în 1932 și onorific până în anul 1945[9], cum se dovedește din inscripția din Mineiul pe Noiembrie: „"Preotul Mihail C Paraschiv, venit în Plevna la anul 1937, 15 martie, cântăreț
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
fără greș și știrbire"” [8], servind între 1893 și 1 iunie 1923 ca și cântăreț salariat iar mai apoi, pensionar. În calitate de cântăreț salariat, apoi onorific a slujit și fiul său, Gheorghe I. Nichifor, ca bugetar până în 1932 și onorific până în anul 1945[9], cum se dovedește din inscripția din Mineiul pe Noiembrie: „"Preotul Mihail C Paraschiv, venit în Plevna la anul 1937, 15 martie, cântăreț Gh. I Nichifor. Din anul 1923, 1 iunie, bugetar până în 1932"” Din 1 iunie
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
în urma cercetărilor emite ipoteza că bacilul se transmite mult mai ușor de la om la om, decât prin apa infectată, și ca urmare se iau măsuri în această privință. Pe parcursul vieții sale Koch primește numeroase distincții, medalii și titluri de Membru onorific al Universităților din Heidelberg, Bologna, a Societăților medicale din Berlin, Viena, Posen, Napoli și New York, precum și Cetățean de Onoare al orașelor Berlin, Wollstein și din partea orașului natal Clausthal; este decorat cu Ordinul Coroanei Germane, Marea Cruce a ordinului german Vulturul
Robert Koch () [Corola-website/Science/301324_a_302653]
-
cunoscută și ca " Răsăriteană") este o comunitate de credință creștină. Astăzi creștinii ortodocși sunt organizați în biserici ortodoxe autocefale (greacă, rusă, română, sârbă, bulgară, albaneză, poloneză etc.), aflate în comuniune liturgică (euharistică) unele cu altele. Între bisericile ortodoxe autocefale, primatul onorific este deținut de Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului. După numărul de credincioși, ortodocșii formează în lume a doua comunitate creștină, după Biserica Catolică. Numele de Ortodoxie vine din limba greacă, de la "ορθο" ("ortho" - drept, corect) și δοξα ("doxa" - slăvire sau, într-
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
parțial recunoscută. O serie de comunități ortodoxe, din cauza unor probleme canonice, se află în afara acestei comuniuni liturgice, dar împărtășesc aceeași credință dogmatică (vezi lista de mai jos). Mai jos sunt enumerate bisericile autocefale ortodoxe aflate în deplină comuniune, în ordinea onorifică dintre acestea. Unele dintre ele conțin eparhii autonome sau semi-autonome, enumerate alături de bisericile la care sunt subordonate. Biserici autocefale (de sine stătătoare): Biserici autonome (cu organizare de sine stătătoare, dar al căror primat este ales de o biserică autocefală): Un
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
este un ziar din România. A fost lansat la data de 11 aprilie 1990 sub conducerea colegiului director format din Vasile Ailinei, Iosif Boda, Augustin Buzura, Petru Dătculescu, Claudia Iordache, Cătălin Iorgulescu și Sorin Vornicu. Directorul onorific al publicației era Alexandru Bârlădeanu, iar redactor-șef Octavian Știreanu. În prezent (decembrie 2009), ziarul se află în proprietatea lui Octavian Știreanu. Ziarul a fost oficiosul regimului Ion Iliescu. a fost și numele unei revistă literare apărută lunar în România
Azi () [Corola-website/Science/300037_a_301366]
-
uzul curent, "episcop" desemnează o funcție de drept uman, pe când "ierarh" înseamnă "espiscop" de drept divin. Astfel, de drept divin, a treia treaptă a preoției e episcopatul. Titlurile de arhiepiscop, mitropolit, patriarh, papă, catolicos etc relevă de funcții omenești administrative sau onorifice, toate ocupate de creștini care de drept divin sunt episcopi. De aceea, cuvântul "ierarh" îi desemnează pe toți care poartă titlurile de mai sus.
Ierarh () [Corola-website/Science/300088_a_301417]
-
de Științe l-a răsplătit cu Premiul Lomonosov pentru inventarea becului cu filament. În același an, Lodîghin a fondat “Compania de Iluminat Electric, A.N. Lodîghin & Co”. În 1899, Institutul de inginerie electrotehnică din Sankt Peterburg i-a acordat titlul onorific de inginer electrotehnician. Începând cu anul 1875, el a devenit foarte interesat de ideile socialiste al narodnicilor. În deceniul al IX-lea al secolului al XIX-lea, după ce narodnicii l-au asasinat pe țarul Alexandru al II-lea, Lodîghin a
Alexandr Lodîghin () [Corola-website/Science/300107_a_301436]
-
derivate fiind atestate atât în limbile moderne, cât și cele vechi din familia kîpceacă. Nicolae Iorga a considerat și o origine tracică a numelui. Referitor la o posibilă origine cumanică a numelui credea că sufixul "aba" („tată”), marca o distincție onorifică, identificabilă în cele mai multe cumane, ca de exemplu "Terteraba", "Arslanapa", "Ursoba", "Itoba" etc. Sufixarea era de obicei cu aceste terminații, cu semnificați "tatăl lui", dar celălalt obicei onomastic arhirăspîndit în lumea turcică, sufixarea cu "-oğlu" "fiul lui", era praticat totuși și
Dinastia Basarabilor () [Corola-website/Science/300123_a_301452]
-
Iohannis a decorat-o cu Ordinul național „Steaua României” în grad de cavaler, "pentru dragostea și talentul de care a dat dovadă în promovarea artei teatrale". În data de 9 iunie 2016, Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, i-a conferit titlul onorific „Artist al Poporului” în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite în promovarea artei teatrale și cinematografice, pentru succese remarcabile în activitatea de creație și contribuție substanțială la dezvoltarea relațiilor culturale dintre România și Republica Moldova.
Stela Popescu () [Corola-website/Science/300124_a_301453]
-
Rusă în persoana Patriarhului Rusiei, Alexii II, “Diploma Internațională de Onoare” și “Diploma de Recunoștință”, acordate de Asociația Internațională a Educatorilor pentru Pacea Mondială, diploma “Ad Honores” a Academiei Europene de Arte. În aprilie 2015 i s-a conferit tilul onorific de „Om Emerit”.
Serafim Urechean () [Corola-website/Science/300175_a_301504]
-
Paulian, în timpul epocii comuniste, sătul primește denumirea de "Livadă", nume derivat din activitatea economică principala a localității, una predominant agrara, evidențiata fiind ramură de pomicultura. Denumirea actuala a localității, "Paulian", cea adoptată de localnici în anul 1919, a fost preluată onorific, în cinstea generalului cu același nume, Generalul Paulian.
Păulian, Arad () [Corola-website/Science/300300_a_301629]