5,945 matches
-
celor din Renaștere, amestecați Într-un atelier sau altul, mândri nu de propria lor vanitate, ci de a fi doar ucenicul unui „mare Meșter”, mândri de mândria și orgoliul lui și al casei sale, imuni la boala vanității și a orgoliului exacerbat ce sterilizează nu puține vocații. Când În tinerețe Îl clamam ca maestru al meu pe Dostoievski, În timp ce prieteni ai mei, debutanți ca și mine, admirându-i pe un Rebreanu sau Șolohov, mă acuzau de „orgoliu”, le răspundeam că, de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
boala vanității și a orgoliului exacerbat ce sterilizează nu puține vocații. Când În tinerețe Îl clamam ca maestru al meu pe Dostoievski, În timp ce prieteni ai mei, debutanți ca și mine, admirându-i pe un Rebreanu sau Șolohov, mă acuzau de „orgoliu”, le răspundeam că, de fapt, orgolioși erau ei, deoarece maeștrii lor puteau fi egalați, poate chiar și Întrecuți În anumite puncte, după ani și ani de muncă și perfecționare, dar maestrul meu mă va ține Într-o ucenicie perpetuă, cu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
sensul că Îi Îndeamnă să-și radicalizeze pozițiile și opiniile, pentru a duce apoi stăpânirii polițienești sau politice un „raport” cu adevărat remarcabil! Provocatorul, spre deosebire de umilul „funcționar al delațiunii”, care este informatorul, nu vrea să facă doar „servicii”! El are orgoliul de a precipita lucrurile, are orgoliul propriei persoane și a „misiei” sale și, dintre aceștia, nu rareori, sistemele politice extremiste Își aleg propriii activiști, dacă nu și conducători... Ei vor „să facă istorie” cu orice preț și, de la Catilina, cu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
radicalizeze pozițiile și opiniile, pentru a duce apoi stăpânirii polițienești sau politice un „raport” cu adevărat remarcabil! Provocatorul, spre deosebire de umilul „funcționar al delațiunii”, care este informatorul, nu vrea să facă doar „servicii”! El are orgoliul de a precipita lucrurile, are orgoliul propriei persoane și a „misiei” sale și, dintre aceștia, nu rareori, sistemele politice extremiste Își aleg propriii activiști, dacă nu și conducători... Ei vor „să facă istorie” cu orice preț și, de la Catilina, cu care se războia Cato, cenzorul, și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
poate Înscrie Într-un uriaș trop, Într-o metaforă unică; și aceasta, dacă e adevărată, ar explica, cel puțin din punctul meu de vedere, nu numai toate contradicțiile sale de gândire, dar și „teribilismele” sale, actele sale de „lezmajestate” față de orgoliul nostru național. Deoarece textele sale pariziene și mai ales toate referirile sale la originea sa, la România, uneori chiar la istorie, la cea contemporană mai ales, eu le pot citi și În cheie paradoxală. Nu textele sale prime, volumele publicate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
decât al propriilor îndoieli. Mai înainte să vorbim despre cei încununați cu laurii fragili ai efemerului triumf ar trebui să păstrăm un moment de reculegere în memoria celor fără de memorie literară, a celor care-și simt mai puternică teama decât orgoliul și care, din, spun unii, vanitate goală, orgoliu nemăsurat, și-au amânat ieșirea în lume, respingând condițiile puse atestării tipografice. Juriul, nu mă îndoiesc, a ales bine. Concursul de debut al editurii "Junimea" s-a oprit la cinci autori, nici unul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
despre cei încununați cu laurii fragili ai efemerului triumf ar trebui să păstrăm un moment de reculegere în memoria celor fără de memorie literară, a celor care-și simt mai puternică teama decât orgoliul și care, din, spun unii, vanitate goală, orgoliu nemăsurat, și-au amânat ieșirea în lume, respingând condițiile puse atestării tipografice. Juriul, nu mă îndoiesc, a ales bine. Concursul de debut al editurii "Junimea" s-a oprit la cinci autori, nici unul tânăr cu adevărat, nici unul covârșit de speranță. Am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
reușește Theodor Codreanu, a cărui carte, fără a fi moralmente îndatorată cuiva, valorifică numeroase observații și sugestii anterioare. Probitatea îl determină să consemneze fiece sursă, inclusiv pe ale ideilor comune. E limpede că această obsesie a trimiterilor denotă un imens orgoliu, pentru că abia astfel se precizează până în amănunte originala poziție a autorului. Dar, de înțeles când preia și dezvoltă opinii ale predecesorilor ori când se delimitează de ele și (studiul este o permanentă delimitare, o neostenită polemică, purtată pe ton înalt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
al cercetării obiective asupra fenomenului Eminescu în cultura română, dar și cu destule accente de natura temperamentală care dau un farmec dinamic lecturii. Iau ca sprijin al acestor constatări chiar primul articol, pe care autorul îl recuperează, cu un anumit orgoliu, din anii studenției: Portrete eminesciene. Preluarea lui este argumentată printr-un fel de prioritate personală asupra unor imagini fetișizate de istoria literară, precum cele ale lui Maiorescu, Slavici și Caragiale despre Eminescu. Impunerea statutului rigid al poetului abstras din contingent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Complexul Bacovia"; cap. IV Negativul stilistic; cap. V Bacovianismul, care propune o radiografie completă și complexă asupra vieții și operei poetului, proză de idei de cea mai bună calitate realizată cu probitate, dar uneori cu un surplus de pasiune și orgoliu. Vreau să spun că e relativ ușor de identificat un camilpetrescian sentiment al întâietății și al lucrului definitiv: unul n-a "văzut", altul "n-a înțeles până la capăt", cutare comentator a ignorat sau nu a exploatat suficient; cu alte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
autorul eseului, e concepută după legea condensării și comprimării simetriilor, scrisoarea fiind aceea care scoate la vedere "imaginea fidelității / infidelității cuplului regal" ca imagine a puterii, iar cei care i se alătură lui Menelaos se simt și ei loviți în orgoliu. La autorul Scrisorii pierdute, onoarea de familist păstrează ceva din aura mitului căzut în deriziune (p. 151). Încrederea oarbă a lui Trahanache și lui Jupân Dumitrache în "eunucii" lor nu este altceva decât imaginea încornoratului imbecil. Chiriac și Tipătescu, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
tot ceea ce înseamnă conformism, banalitate indezirabilă, cameleonism și ideologie demagogică și utopică, adevăr convertit în minciună, iubire legală și ilegală, naivitate și renunțare, suferința unui inadaptat superior, aruncat în lume, de pe băncile unui liceu într-un sat primitiv și fără orgolii (chiar dacă se numește Orgoești!), unde, spre a nu se plafona, își aduce cărțile de la Bogdănești (centru comunal!) cu căruța!: "Suferim și pentru că suntem capabili să ne adaptăm vieții mediocre". Atracția autorului pentru "fragmentar" și pentru gândirea de lux, aforistică, este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de acele afirmații "incredibile". Ele îi păreau "obsesiile unui străin", venind din preistorie, va recunoaște în Mon pays. Totuși, în pofida declarațiilor, se putea rupe Cioran de acel "trecut deocheat", uitându-și iubirea "răsturnată"? Dacă Emil Cioran, biciuind, în anii tineri, orgoliul național (mereu în suferință) și denunțând slăbiciunile naționalismului românesc, explica "amânarea" României prin răul interior (anemica forță lăuntrică, neconvergența acțională a Provinciilor), nicidecum prin "piedicile din afară", Theodor Codreanu, și el îngrijorat pentru soarta neamului (confruntat acum cu deromânizarea), vorbește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ultima instanță o concepție utopică despre lume prin sacrificarea unor destine umane concrete, a milioane și milioane de oameni vii. În acest sens, pornind de la experiența statului sovietic, iese în evidență concluzia că nu orice revoluție finalizează în evoluție, iar orgoliul "demiurgic" poate lesne degenera în unul luciferic. "Halucinanta demiurgie" (expresia lui Th. Codreanu) este sugerată de Sorin Alexandrescu, exegetul care crede că "însemnătatea celor patru (adică a criticilor T. Maiorescu, E. Lovinescu, G. Călinescu și N. Manolescu, n.a.) este enormă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Neizbânda criticului o pun pe seama a două cauze: pe de o parte, el a căzut în mrejele unei ideologii transnaționale, cu rădăcini în perioada kominternisto-sovietică, mreje pe care le-a acceptat din pricina beneficiilor lumești, menite să-i satisfacă un imens orgoliu personal, iar, pe de altă parte, prea marea legătură cu ethosul postmodern care l-a împiedicat să recurgă la o lectură adecvată, bunăoară, a cărții lui Harold Bloom și să înțeleagă istoria canonului occidental (...) Nicolae Manolescu a dovedit (a câta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
strămoșii lor de tristă amintire, inspiră respect. Dincolo de argumentarea strânsă, transdisciplinară, fără nici un fel de fisuri sofistice sau stridențe demagogice, în demersul său se impune un crez nestrămutat, o convingere. Rostul scrisului, crede cu neclintire Theodor Codreanu, nu ține de orgoliul narcisiac, nici de interesul de grup, meschin și părtinitor, și nici de vreo ideologie agresivă planetară. Un spor de adevăr" iată miza majoră a angajării sale literare. De la Dialectica stilului (1984) până la Polemici "incorecte" politic (Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2011
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
că "n-avem nevoie de încă patru milioane de minoritari", dar și a postului Europa liberă, care a refuzat constant referirile la Basarabia. Iată și opinia lui Brucan: "Basarabia nu este România, nu este nici a românilor." (!!) O tresărire de orgoliu a avut Ceaușescu, care, la Congresul XIV, a cutezat să pună problema desființării urmărilor Pactului Ribbentrop-Molotov cu destulă directețe. "A fost scrie Codreanu ultima lui licărire de conștiință românească, de care și-a bătut joc în clipa în care a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mărit cu Liviu, de nu mai aștept alte partide mai strălucitoare etc. Spuneți, cât de rea poate fi lumea! Dumneavoastră știți că am avut și băieți « strălucitori », dar sufletul, comportarea lor n-a fost pe măsură. Întotdeauna te izbeai de orgoliu, aroganța celui care e prea sus, capriciile celui uns prea bine cu harul lui Dumnezeu! M-am săturat de ei! Ceea ce vreau e un cămin liniștit, o familie bună, cuminte, un cămin în care să mă simt bine, să fiu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
dar eu-l meu e mai aproape... nu e vorba de egoism aici, e altceva, și înțelegeți dumneavoastră... În scrisoarea ultimă de la el, spune că e fericit să știe un lucru, pe care mi-l repetă cu toată obiectivitatea, fără orgoliu, că în țara aceasta mare el a găsit o fată cu care a avut afinități și ar fi putut străbate lumea întreagă, dar probabil n-a avut tăria să se smulgă din rădăcinile de acolo și să înceapă o viață
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
a reușit să controleze pericolele la adresa statului român, desfășurând o activitate prolifică, ofensivă cu rezultate bune în identificarea și anihilarea persoanelor periculoase. A.2. Activitatea informativă internă În timpul negocierilor de la Paris, primul ministru, Ion I. C. Brătianu, dovedind demnitate, onoare și orgoliu, a plecat de la masa tratativelor (2 iulie 1919), a părăsit Franța și, revenit la București, a demisionat din funcție. După o lungă criză politică de circa două săptămâni, la sfârșitul lunii septembrie 1919, a fost constituit un guvern de militari
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care să cuprindă rezultatele obținute, greutățile întâmpinate și propuneri de remediere, în vederea eficientizării acestui sistem informativ. Colaborarea interministerială și interinstituțională, la nivelul autorităților centrale și locale, a fost una benefică, cu rezultate profesionale pozitive, dar și cu sincope datorate unor orgolii personale. Începând din 1938, în noul context politic intern, structurile securității naționale vor primi atribuții sporite, concomitent cu o recrudescență a amenințărilor interne și externe la adresa României. D.4. Paza și protecția demnitarilor Paza și protecția demnitarilor au fost atribuțiile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
un alt front de cercetare. Colaborarea internă și externă a structurilor specializate a fost prezentată așa cum a rezultat din documente: în ansamblu, una eficientă și concretizată prin schimburi de date și măsuri comune, dar și cu sincopele aferente, cauzată de orgolii personale și dorința de primordialitate. În definitiv, generalul Ronge a avut dreptate când a afirmat că gradul de colaborare interinstituțională a depins „de gradul de armonie în relațiile personale” între șefii serviciilor de informații/contrainformații și șefii structurilor locale ale
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
real. Dragoste, iubire, respect... și totuși simți uneori că ți-ai consumat “bateriile”, deoarece toate acestea sunt doar din partea ta pentru el. Urmează multe lacrimi care îți “crestează” sufletul, simți cum suferința, cu toata puterea ei, sălășluiește în tine. De orgoliu nu mai vorbim, acesta este doar o adiere a “văntului” năprasnic ce îți răscolește sufletul. Mai rămâne să leșini de “durere” sufletească și poți spune că a-i bătut filmul. Oscarul pentru “Cel mai bun film de dramă” este al
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
stigat în gura mare gestul “măreț” pe care vroia să-l facă, probabil acea femeie ar fi acceptat acel micuț ghiveci cu flori aproape ofilite, și s-ar fi arătat mulțumită în fața lui. Rănită mai mult în suflet decât în orgoliu, s-a îndepărtat de acel stand, care ar fi trebuit să-i aducă mireasma florilor respective în suflet și nu săgeți otrăvite. Rușinată de privirile celor din jur, care chiar dacă nu au vrut să asiste la acestă piesă de teatru
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
sau mulți, prin modul lor de viață. Tu din care categorie faci parte? Există persoane care sunt bogate d.p.d.v. material dar își simt sufletul pustiu, și ce este mai important în viață decât un suflet împăcat!? Lucrurile materiale le ating “orgoliul”, însă nu și latura sufletească pură, pe care nu o putem păcăli nici măcar cu toate bogățiile materiale din lume. Este adevărat că acestea pot întregi “averea”, însă atâta timp cât există “nucleul nedivizat”, adică familia, deoarece aceasta este adevărata avere. Am dat
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]