8,628 matches
-
trebuie să fie Îngrijită sămânța, să rodească Îmbelșugat, Înplântată Într-un sol pe care mai ieri nu creștea grâul, care era lăsat În părăsire, necultivat și pradă celor mai aprige intemperii? Iată, Între altele, de ce scriitorii s-au hotărât să pășească siguri fără șovăială În mijlocul publicului lor nou - a marelui public - a maselor muncitoare. «Inginerii sufletului omenesc» au vrut să vadă pe viu dacă sunt Într-adevăr constructori de caractere, meșteșugari sau dacă nu cumva sunt doar niște ucenici. (Ă) Nu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
trebuit să intre «la stăpân». Ca atâtea alte femei În societatea burgheză ea a fost deprinsă să ducă o viață inferioară, lipsită de gândire, stăpânită de instincte. În fine, o ultimă și Îndărătnică rămășiță a lumii vechi o Împiedică să pășească Înainte spre lumină: «omul cu care trăia», care «era nepăsător» și «vorbea cu dispreț despre ceea ce Încerca ea să-i spună». Crescută În asemenea condiții, purtând Întipărită În ea influențele negative ale mentalității mici burgheze, În Ana Roșculeț vor răbufni
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Încerca ea să-i spună». Crescută În asemenea condiții, purtând Întipărită În ea influențele negative ale mentalității mici burgheze, În Ana Roșculeț vor răbufni atitudini nesănătoase chiar și atunci când va fi eliberată de omul care o teroriza, și când va păși pe un drum nou. Succesele pe care le obține o Împing spre Îngâmfare; ea cheltuiește bani pentru obiectele de lux În loc să-i economisească pentru a-și Îmbrăca fetița; faptul că o tovarășă a ei e lăudată pentru o inovație În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
partid a Mălinilor În momentul când colectiviștii Își propun să construiască grajdul și hambarul gospodăriei colective. (Ă). Noi nu vedem În Temelia forța uriașă care a făcut ca 35.000 familii să se rupă de lanțurile sclaviei capitaliste și să pășească pe drumul socialismului. Organizația de partid a Mălinilor, adică tocmai forța locală determinată În procesul de construire a Gospodăriei Agricole Horia nu există decât ca o ficțiune. Secretarul organizației de partid, Ion Butnaru, este unul din personajele slab realizate ale
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lăsa articolul lui George Dan, nu analizează câtuși de puțin serioasele greșeli ale acestuia din urmă (mult mai multe decât cele pe care am avut spațiul să le semnalăm). Geo Șerban repetă de câteva ori afirmația că «poezia noastră a pășit Într-o nouă fază de dezvoltare», totuși demonstrația este mult prea superficială: formula autorului e aceea că În noua fază poeții «nu mai scriu despre viață, ci cântă Însăși Viața, că ei au părăsit generalitățile făcând loc faptelor (ceea ce nu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poeți tineri: „Răsfoind paginile volumului Zece poeți tineri 3 putem face, În primul rând, constatarea că unele poezii publicate În volum oglindesc o serie de succese. (Ă). Astfel, tânărul poet Vasile Nicorovici, În ciuda unor versuri Încă generale, subliniază În poezia Pășim tovărășește conținutul nou al dragostei, care devine mai plină, mai adâncă, prin muncă comună, prin țelul comun. Vintilă Ornaru În Baladă bunicului meu reconstituie imaginea bunicului, muncitor ceferist, cu vorba sfătoasă și cu inima dârză și neîmpăcată, căzut eroic În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe drumul nostru fără de apus! ĂȘi bustul s-a-nălțat deodată, munte!» Recunoștința față de tov. Stalin, față de partidul clasei noastre muncitoare și tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej este exprimată de Toma Ionescu În finalul poemului său Aprindem lumini În sat. Poezia electrificării nu a pășit Însă, În mod hotărât, la zugrăvirea caracterizată de un elan mai robust Încă, a unor imagini desprinse din acțiunea Însăși a realizării planului. (Ă). Eugen Frunză după ce a scris Cal putere a dat la sfârșitul lunii ianuarie poezia Nu e
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Bănică pornește cu entuziasm la organizarea brigăzilor de tineret. Lui Pangrati, marele savant sovietic Serafimov, cu care lucrează, Îi comunică flacăra celei mai Înaintate științe din lume, Îl ajută să-și biruie șovăielile și drama personală, ca până la urmă să pășească În primele rânduri ale constructorilor Canalului. Și pe profesorul Lăzărescu contactul cu știința sovietică Îl readuce Între oameni, Îl Întinerește, Îl face și pe el să participe cu entuziasm la marea construcție. (Ă). Drum fără pulbere este neîndoios o realizare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
om nou de pe șantier. În jurul lui stau Achim pescarul, inginerul Iurașcu, Mitică macaragiul și atâția alții. Cei mai mulți dintre ei dau imaginea concretă a modului cum hotărârea partidului se transformă În realitate. (Ă). Cartea nu oferă doar afirmația romancierului că socialismul pășește biruitor Înainte, ci noi câștigăm sentimentul acesta din cunoașterea oamenilor de care ne-am despărțit odată cu ultima pagină a românului. De aici izvorește patosul real, străbătut de adânca omenie și constituind una din laturile cele mai valoroase ale acestei opere
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să „apuce drumul sigur al științei”. Căci spre deosebire de matematică, ale cărei obiecte sunt construite în intuiția pură, obiectele cunoașterii fizice nu ne sunt date independent de experiență. O știință matematică a luat naștere încă în antichitatea greacă, în timp ce fizica a pășit pe acest drum mult mai târziu, abia în secolul al XVII-lea. Atunci ar fi avut loc, crede Kant, „o revoluție subită a modului de gândire”. Dacă până atunci conexiunile dintre fenomene erau examinate din perspectiva unor interese în primul
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
interesul rațiunii pentru unificarea, ordonarea și sistematizarea faptelor sub principii tot mai generale. Orientarea unor cercetări cum sunt cele ale lui Galilei, Torricelli sau Stahl, pe care le menționează Kant, ar ilustra tocmai acest interes. Kant afirmă că fizica a pășit pe drumul sigur al științei în momentul în care cercetătorii „au înțeles că rațiunea nu sesisează decât ceea ce produce ea însăși după planul ei, că trebuie să meargă înainte condusă de principiile judecăților ei după legi imuabile și să constrângă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
astăzi o experiență incitantă. Toți cei care cred că sentința pronunțată de Kant împotriva oricărei pretenții de cunoaștere a absolutului nu poate fi pusă în discuție fără o redeschidere a procesului, pe temeiul producerii unei noi probe și mărturii, vor păși însă pe altă cale decât cea pe care a ales-o Rădulescu-Motru. Lipsa oricărei reacții critice față de un asemenea mod de a te raporta la filosofia kantiană este ea însăși un prilej de reflecție. Căci dacă Torouțiu care, în lucrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
comparate cu organismele. Unul din cercetătorii reorientării istoriste a gândirii, care a căpătat contururi clare încă în epoca lui Kant și Goethe, caracteriza astfel conflictul ei cu raționalismul universalist al filosofiei luminării: „O gândire relativizantă, cu toate primejdiile ei, a pășit în locul credinței în adevăruri absolute, atemporale ale rațiunii și în uniformitatea naturii umane în toate timpurile”4. Voi aminti pe scurt câteva teme ale gândirii lui Johann Gottfried Herder și Wilhelm von Humboldt, care ilustrează foarte bine această caracterizare. Herder
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
acestui îndemn al celui care a fost numit filosoful luminării. Dacă privim spectacolul lumii, astăzi, la începutul unui nou mileniu, va trebui să cădem de acord că nu trăim într-o epocă luminată. Nu este însă, poate, prea târziu să pășim pe calea ce conduce spre ea. NOTE Vezi K.R. Popper, „Immanuel Kant: Der Philosoph der Aufklärung”. Este vorba de textul publicat în 1957 ca introducere la traducerea germană a lucrării Societatea deschisă și dușmanii ei. Acest text a fost preluat
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cîteva dintre cele mai obișnuite. Fiți inventivi - puteți găsi singuri și altele. Protejarea dumneavoastră Înșivă Cel mai bine este să realizați acest lucru zilnic, precum și În orice situații este necesar. • Fie desenați În fața dumneavoastră un Simbol al Puterii mare și pășiți În interiorul acestuia, rostindu-i În gînd mantra sacră de trei ori, imaginîndu-vă că vă Înconjoară și avînd intenția ca el să creeze pentru dumneavoastră o barieră protectoare. • Fie desenați cîte un Simbol al Puterii În fața dumneavoastră și În părțile laterale
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
În cele ce urmează, veți găsi cîteva sugestii În scopul de a vă autoproteja și este bine să aplicați cel puțin una dintre ele la Începutul și la sfîrșitul fiecărei zile. • Desenați un Simbol al Puterii mare În fața dumneavoastră și pășiți În interiorul acestuia, rostindu-i mantra de trei ori. Imaginați-vă că sînteți Înconjurat de el cu totul și aveți intenția ca Reiki să vă protejeze de orice rău sau energie negativă. • Vizualizați-vă În interiorul unei sfere de lumină albă sau
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
lățime și Înălțime, dar acționînd, totodată, În timp, spațiu și lumină. Poate avea orice culoare, dar cele mai frecvente sînt culorile alb, auriu, purpuriu, violet, turcoaz, roz sau poate avea cromatica unui curcubeu. Puteți să-l desenați și apoi „să pășiți În interiorul său”, puteți să-l vizualizați cum vă umple Întreaga ființă, să vă imaginați că vă pătrunde Înăuntru cu fiecare respirație și puteți să-l desenați și apoi să-i psalmodiați mantra (atunci cînd sînteți singur), pentru a vă purifica
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
de cîteva clipe sau de cîteva ore, dar efectele lor durează mult mai mult și, deloc surprinzător, pot schimba Întreaga viață. Ele pot duce la revelații uimitoare legate de calea și de rostul vieții dumneavoastră, În așa fel Încît să pășiți cu Încredere În etapa următoare a călătoriei dumneavoastră spirituale. Pentru Început, ați putea simți nevoia să desenați Simbolul Maestrului pe o bucată de hîrtie (pe care să o ardeți ulterior), În așa fel Încît să vă concentrați asupra sa În timpul
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
Puteți, de asemenea, să-i psalmodiați mantra fie În gînd, fie cu voce tare, dacă sînteți singuri, ceea ce poate face ca meditația să fie profund relaxantă. V-ar putea plăcea să Încercați o tehnică alternativă de meditație, care presupune „să pășiți” pe linia simbolului. Imaginați-vă Simbolul Maestrului desenat pe podea și pășiți pe urma fiecărei tușe, psalmodiind, În același timp, mantra sacră. Puteți face acest lucru În interiorul unei Încăperi, dar se pare că efectul este mult mai puternic dacă Îl
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
voce tare, dacă sînteți singuri, ceea ce poate face ca meditația să fie profund relaxantă. V-ar putea plăcea să Încercați o tehnică alternativă de meditație, care presupune „să pășiți” pe linia simbolului. Imaginați-vă Simbolul Maestrului desenat pe podea și pășiți pe urma fiecărei tușe, psalmodiind, În același timp, mantra sacră. Puteți face acest lucru În interiorul unei Încăperi, dar se pare că efectul este mult mai puternic dacă Îl realizați În aer liber, probabil Într-o zonă ascunsă a unei grădini
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
În ultima creație chandleriană, Playback, personajul e aproape desfigurat de singurătate, descurajare și disperare. Rătăcirile, reveria maladivă, exprimarea amară a frustrărilor, intrarea într-o fază a mecanicității pure sunt aspecte ce sar în ochi de îndată ce începi să parcurgi romanul. „Am pășit ușor, fără țintă, dar știam unde am să ajung. Pentru că am ajuns întotdeauna” - iată o construcție textuală nespecifică ultimei etape a carierei lui Marlowe. Afirmația din final sugerează o încredere de sine pe care eroul n-o are de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
trebuie căutate înțelesuri mistice în cei treizeci și trei de ani ai lui Marlowe, pentru că în Somnul de veci nu există nimic hristic. În străfundul conștiinței sale, Chandler se va fi jucat, însă, cu semnificația acestei cifre. În fond, Marlowe, cel care pășește pe „străzile murdare” ale orașului scufundat în păcat, ar putea juca rolul unui salvator. Nu-l joacă, de fapt, la înălțimea la care ar dori, pentru că valorile lui nu interesează pe nimeni. Probabil nici măcar pe mulți dintre cititorii aventurilor sale
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ființă neatrăgătoare. Portretul ei, adus la cunoștința cititorului încă din primele paragrafe ale romanului, ne înfățișează o tânără absolut fermecătoare: Avea douăzeci de ani, un trup mic și delicat, deși părea voinică. Purta pantaloni albastru-deschis și o prindeau bine. Când pășea, părea că plutește. Părul castaniu și fin era tăiat mult mai scurt decât cerea moda zilei, a buclelor de paj ondulate spre interior. Când m-a privit, i-am remarcat ochii cenușii ca gresia și aproape inexpresivi. S-a apropiat
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
în stradă, se lovește de aerul rece și transparent al zilei: „Puteai să vezi până departe - dar nu chiar până acolo unde plecase Velma”. Personajul evocat - „frumoasa” din titlu - tocmai murise, după ce-și trăsese două gloanțe în inimă. Velma pășise așadar în teritoriul la care cei vii nu au acces. Refuzul metafizicului, al dialogului cu lumea de dincolo cade ca o concluzie brutală a violențelor, grotescului, corupției și lăcomiei radiografiate în această carte. Unul dintre cuvintele frecvent întâlnite pe parcursul narațiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ai d.t. ... ai d.t.”. Am început să umblu, împleticindu-mă ca un bețiv. Pe o măsuță smălțuită aflată între cele două geamuri cu grilaje era o sticlă de whisky. Avea o formă frumoasă. Părea pe jumătate plină. Am pășit spre ea. Și totuși, există pe lume mulți oameni drăguți. Te poți enerva citind ziarul de dimineață, poți să-l pocnești la fluierul piciorului pe insul de lângă tine din sala de cinema, poți să te simți rău și descurajat și
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]