8,430 matches
-
umilesc umbra./ Acolo înăuntru orbita și ochiul atoatestăpânitor./ Psalmii negri își caută ferestre. Așa!") sau Documentele haosului ("Templele au ars. Cei care căutau urmele lui Dumnezeu prin deșert/ se-ncălzesc și azi la micul foc al înfrângerii"), confruntarea temerară cu paradigma religioasă pare a se rotunji în Evanghelia după Corbu și alte poeme, Princeps Edit, Iași, 2006. În maniera consacrată, volumul exhibă orgoliul asumării, cu emfaza obișnuită, a unei poze de vizionar, de profet al unei noi credințe, ce valorizează atât
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ale deghizării, ale iluzoriului și deformării) bate un frison al zădărniciei, al alunecării cu o lentoare agonică spre neant, spre Mulțimea vidă. Spectaculos este însă modul în care (și prin poezie) se poate încerca, până la final, separarea identității de alteritate paradigmă a universului însuși, în care există doar "trupuri și fețe ce seamănă ca două picături de apă cu ale noastre și însuflețește, deseori, în alte trupuri, gânduri, iubiri, neliniști și sentimente aidoma celor pe care le-am trăit și noi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Contrapunct", "Convorbiri literare" (unde, în perioada septembrie 1999 aprilie 2002, susține rubrica de critică a debuturilor, iar din mai 2002, o rubrică de critică de poezie), "Cronica", "Dacia literară", "Discobolul", "Euphorion", "Ex Ponto", "Hyperion", "Însemnări ieșene", "Kitejgrad", "Luceafărul", "Meridian 27", "Paradigma", "Poezia", "Poesis", "România literară", "Tomis", "Vatra", "Viața Românească", "Clouds magazine". Cărți publicate: Vindecarea de simetrie (poeme, cu o prefață de Emil Iordache și o prezentare, pe ultima copertă, de Lucian Vasiliu), Editura Cronica, Iași, 1999; Portret în cuțit (poeme), Editura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în "Steaua", nr. 5-6, 2000; Cristina Cârstea, în "Convorbiri literare", nr. 9, 2000; Dan Stanca, în "România liberă", 30 octombrie, 2001; Vlad Sorianu, Literatura cea de toate zilele, 2001; Nicoleta Cliveț, în "Piața literară", nr. 8, 2002; Nicolae Coande, în "Paradigma", nr. 2, 2002; Bogdan Alexandru Stănescu, în "Ziua literară", 11 decembrie 2004; Iulian Boldea, în "Vatra", nr. 1-2, 2005; Horea Poenar, în "Echinox", nr. 7-8, 2005; Marin Mincu, Fărâme critice, 2005; Mircea A. Diaconu, Atelierele poeziei, 2005; Nichita Danilov, Capete
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
irișii-astralei vederi!". Referințe critice (selectiv): Ștefan Aug. Doinaș, Lectura poeziei (1980); Al. Paleologu, Alchimia existenței (1982); Gh. Grigurcu, Existența poeziei (1986); Aurel Pantea, în "Vatra", nr. 1, 1991; Lucia Cifor, în "Limba română", nr. 2 (20), 1995; Ștefania Mincu, în "Paradigma", nr. 10-11-12, 1997; N. Steinhardt, Drumul către isihie (1999); Lucia Cifor, "Cuvânt înainte" la Dor din dor (1999); Nicolae Mecu, Dicționarul general al literaturii române, III (2005); Ovidiu Nimigean, Inerții în tranziție, altruisme & bahluviuni literare (2006); Marin Mincu, O panoramă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
permis ori subversiv: "Grupul orfic", cunoscut și sub numele de "neoeminescienii de la Iași", înființat în 1964 de către poeții Mihai Ursachi, Dan Laurențiu și Cezar Ivănescu. Cum am arătat în prefață, poetica acestei mișcări literare vizează în primul rând întoarcerea la paradigma poetică eminesciană, acordată cu revederea și asimilarea liricii interbelice românești și a celei contemporane din principalele limbi moderne. În al doilea rând, ea presupune revenirea la originile autentice ale lirismului și, odată cu el, accesul către "sfere mai profunde, ca melosul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Premiul revistei "Ateneu" (1993). Pentru volumele publicate obține Premiul pentru debut al Asociației Scriitorilor din Iași (1995) și Premiul "Mihai Eminescu" (2005). Volumul de debut (Poeme, Editura Cronica, Iași, 1995) indică faptul că Indira Spătaru cultivă o poezie proiectată după paradigma impusă de lirica modernității tari (de altfel, intertextul modernist sau cel suprarealist este o constantă a creației sale). Majoritatea poemelor se vor ego-grafii ale dezabuzării, ale spleen-ului sau ale îndoielii de sine, stări tratate adesea în maniera modelului (recunoscuți
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
persoanelor. Modernitatea operează într-un câmp de tensiune fixat între tradiție și inovație, conservare și reînnoire. Succesul modernității se bazează pe faptul că se plasează sub semnul metamorfozei. Modernitatea se asociază cu epoca transformărilor fundamentale, care presupune o schimbare de paradigmă în sferele activității spirituale și materiale 9. "Astfel, culturile tradiționale au la bază modele repetitive, ce presupun valorizarea tradiției.[...] Culturile moderne, în schimb, au la bază modele cumulative, ce presupun valorizarea inovației" [Angelescu, 1999, p.6]. Goana după noutate este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
că mandatul său esențial este de a pune în spectacol contradicția. CAPITOLUL ÎI MITOPO(I)ETICĂ APARENTEI: FEMEIA PARIZIANA Personalitatea și specificitatea femeii pariziene a sugerat constituirea unei perspective complexe a analizei ei ca personaj. Prin apartenența la mai multe paradigme, prin legăturile cu diverse câmpuri semantice, personajul este un element decisiv al poeticii literare și teatrale. De aceea articularea poeticii textului și a poeticii reprezentării se face în jurul personajului 147. Personajul este garantul coeziunii, coerentei și al polisemiei textuale. Personajele
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fidele. Întrucât rezultatele cunoașterii și formării realității, în jumătatea a doua a secolului al XIX-lea, nu mai corespund conceptului de reflectare, teoria reprezentării intra într-o profundă criză. Confruntarea cu perspectivismul, pluralismul și relativismul duce la o schimbare de paradigmă. Această schimbare în problema reprezentării este legată de demersul kantian, conform căruia noi nu cunoaștem lucrurile în sine, ci construim o lume în conștiința noastă. Reprezentarea, precizează Pierre Glaudes [1999, p.XXI], este o structură de inteligibilitate: nici imitare a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
textului românesc. Mai mult decât pentru un oarecare alt personaj, teatralitatea Parizienei este o artă a sintezei a imaginii și a cuvântului. În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, Femeia Nouă a devenit în Franța o realitate, iar Pariziana paradigmă să estetică. În secolul al XIX-lea, femeile sunt mai ales imagini: ornamentale, simbolice, spectacole, ele fac parte din decorul urban. Femeia este, într-o anumită măsură, o problemă de aparenta. Pariziana însă dezminte aparentă superficială a lucrurilor, demonstrând că
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Costea • Patologie medicală. (7) Gastroenterologie, Bouvenot & collab. • Patologie medicală. (8) Hepatologie. Hematologie, Bouvenot & collab. • Chirurgie ginecologica. Puncte de vedere, Mihai Pricop • Iași et la Moldavie dans leș relations franco-roumaines. Histoire chronologique du 14e au 20e siècle, Felicia Dumas, Oliver Dumas • Paradigmă Rousseau și educația contemporană, Izabela Nicoleta Dinu Colecția ROMÂNIA ORIENTALIS • Manual sau Steaua Orientala strălucind Occidentului, Nicolae Milescu Spătaru • Viața lui Despot Vodă, Johannes Sommer Pirnensis • Ungaria. Attila, Nicolaus Olahus • Mărturisirea de credință ortodoxă, Petru Movila • Etnogeneza românilor. Noi lecțiuni
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de cultură cultură politeții. La curtea lui Ludovic XIII și Ludovic XIV apare stilul francez, degajat de influență străină, societatea franceză pregătindu-se de dominarea Europei în secolul al XIX-lea. Începând cu sfârșitul domniei lui Ludovic XIV apare o paradigmă franceză, definită de Norbert Elias și Robert Muchembled că o miscare irezistibila de civilizare a moravurilor [Muchembled, p.201]. Sub Restaurație, Curtea cunoaște o nouă vârstă de aur, de fuziune a politicii cu politețea, iar, incepand cu 1830, Curtea pierde
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de lume a fost consemnat de apropiații de la Curte, unde trebuie să excelezi pentru a reuși în arta disimulării și cea a actoriei: "Ce talent d'être bon acteur me semble fort nécessaire aux personnes du monde" [Méré, p.42]. Paradigmă teatrală a condiției mondene rezultă din perceperea lumii drept comedie. Contesă de Gulleroy percepe astfel chiar și oamenii cei mai serioși: "Leș hommes de son entourage, avocats politiques, financiers ou gens de cercle désoeuvrés, l'amusaient un peu comme des
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în redactarea unei ediții îmbunătățite a acestei lucrări. Autorul 1. TEORIA GENERALĂ A SISTEMELOR Educația este capacitatea de a percepe conexiunile ascunse dintre fenomene (Vaclav Havel) 1.1. LEGEA NEGANTROPIEI Demersul sistemic, sau holistic, reprezintă o abordare, chiar o nouă paradigmă științifică, ce tinde să depășească vechile specializări în favoarea întregului, a unității. Vocația sa nu este să creeze noi specializări înguste, să parceleze cîmpul cunoașterii, ci să creeze și să disemineze cultură, să învețe oamenii să gîndească. Obiectivul său este omul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
diletant, adică îndrăgostit de cultură, în general" (Discernămîntul modernizării, Ed. Humanitas, Bucuraști, 2004, p.154). Dogmele academice nu slujesc adevăratul spirit științific, acesta fiind deturnat spre un utilitarism și un pragmatism de fațadă. De aceea avem nevoie de o nouă paradigmă universalistă, care să ofere o viziune unificatoare a științei, religiei și filosofiei, capabilă să producă necesara reconciliere dintre minte și inimă, înnoind în întregime sensul și perspectivele vieții umane, o viziune la care omul poate accede printr-o profundă căutare
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
producă necesara reconciliere dintre minte și inimă, înnoind în întregime sensul și perspectivele vieții umane, o viziune la care omul poate accede printr-o profundă căutare interioară a sursei unice de conștiință-materie-energie, trecînd printr-o completă metamorfoză a științei. O paradigmă care să insiste asupra unității cunoașterii, dincolo de multiplicitatea aparentă, asupra succesiunii infinite a universurilor, într-un proces de evoluție progresivă a conștiinței, o înțelegere capabilă vindece rupturile istoriei și să trezească în oameni conștiența sensului aventurii lor planetare, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
dintr-o viziune depășită despre lume a foarte modernelor noastre instituții. Se impune, așadar, o nouă viziune asupra realității, care ar putea fi caracterizată prin cuvinte ca: organic, holistic, sistemic. Trăim astăzi un moment de fractură, o necesară schimbare de paradigmă și aceasta nu doar în interiorul științei, ci în viața noastră întreagă. Revine un principiu uitat, atotcuprinzător care, prin însăși natura sa, poate să ne ofere o perspectivă sinoptică, multiformă și multidimensională a existenței. Putem oare cuprinde cu mintea noastră întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Capra, există cinci criterii ale unei abordări sistemice: 1. Trecerea de la părți la întreg. Proprietățile părților pot fi înțelese doar din dinamica întregului. De fapt, în ultimă instanță, nici nu există părți; 2. Trecerea de la structură la proces. În noua paradigmă, fiecare structură e văzută ca o manifestare a unui proces fundamental; 3. Trecerea de la știința obiectivă la cea epistemică. În noua paradigmă se consideră că epistemologia înțelegerea procesului cunoașterii trebuie să fie explicit inclusă în descrierea fenomenului natural: 4. Trecerea
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
întregului. De fapt, în ultimă instanță, nici nu există părți; 2. Trecerea de la structură la proces. În noua paradigmă, fiecare structură e văzută ca o manifestare a unui proces fundamental; 3. Trecerea de la știința obiectivă la cea epistemică. În noua paradigmă se consideră că epistemologia înțelegerea procesului cunoașterii trebuie să fie explicit inclusă în descrierea fenomenului natural: 4. Trecerea de la construcția piramidală la cea de tip rețea, ca metaforă a cunoașterii; 5. Trecerea de la "adevăr" la descrieri aproximative. În noua paradigmă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
paradigmă se consideră că epistemologia înțelegerea procesului cunoașterii trebuie să fie explicit inclusă în descrierea fenomenului natural: 4. Trecerea de la construcția piramidală la cea de tip rețea, ca metaforă a cunoașterii; 5. Trecerea de la "adevăr" la descrieri aproximative. În noua paradigmă se recunoaște că toate conceptele și teoriile științifice sunt limitate și aproximative. În noua teorie a sistemelor, se consideră că viața și cunoașterea sunt inseparabile. Modelul nostru convențional de cunoaștere e derivat din fizica teoretică, unul de reprezentare a unor
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
în societate, o transformare culturală ce aduce o nouă viziune asupra realității, din care decurg multiple implicații sociale. Această nouă perspectivă științifică asupra vieții, bazată pe conceptele dinamicii nonliniare, pe analiza sistemelor complexe, reprezintă o răscruce conceptuală, o schimbare de paradigmă. Această nouă paradigmă se bazează pe principiile de organizare a naturii, o formidabilă rețea a vieții și propune ca și principiile pe care se proiectează viitoarele noastre instituții sociale să fie similare. Modelul fundamental de organizare pe care se bazează
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
transformare culturală ce aduce o nouă viziune asupra realității, din care decurg multiple implicații sociale. Această nouă perspectivă științifică asupra vieții, bazată pe conceptele dinamicii nonliniare, pe analiza sistemelor complexe, reprezintă o răscruce conceptuală, o schimbare de paradigmă. Această nouă paradigmă se bazează pe principiile de organizare a naturii, o formidabilă rețea a vieții și propune ca și principiile pe care se proiectează viitoarele noastre instituții sociale să fie similare. Modelul fundamental de organizare pe care se bazează noua viziune asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
a acestora. Sistemica presupune o schimbare de perspectivă, o modificare a modului cum privim și analizăm realitatea, ca și a modului în care ne proiectăm și ne construim viitorul. În termeni epistemologici, avem de-a face cu o schimbare de paradigmă. Acest concept a fost introdus de către Thomas Kuhn și reprezintă un ansamblu de teorii, tehnici și valori împărtășite de comunitatea științifică la un moment dat, o matrice a științei care furnizează armătura conceptuală a cercetării. Ea conține generalizări simbolice, care
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
entităților complexe, cît și modelele ce pot fi utilizate pentru descrierea lor. Abordarea sistemică este una structurală. Prin cunoașterea structurii unui fenomen, putem intui comportamentul, mecanismul său de producere și evoluția sa. Ideile sistemice sunt generalizări ale diferitelor cunoștințe particulare. Paradigma holistă a pătruns pe scară largă în biologie începînd cu sfîrșitul secolului al XIX-lea, nivelul de organizare fiind considerat drept o caracteristică crucială a organismelor vii. Un exponent de seamă al acesteia a fost Ludwig von Bertalanffy, considerat părintele
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]