KorAP: Find »[drukola/base=patron & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...186 187 188 ...364 >

9,085 matches

Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651

reprezentare a acestora aparținând lui Malvin DeFleur, pe care o adaptăm la sistemul de producere din mass-media românească, prin particularizarea actorilor la nivelul României și prin adăugarea unei categorii sociale implicate, distribuitorii. Vom particulariza conceptul de "sprijinitori financiari" prin ansamblul patroni agenți economici stat. Reprezentarea acestor relații este prezentată în Schema 2. Schema 2: Sistemul de producere a discursului jurnalistic din mass-media românească Producătorii O primă categorie profesională implicată în realizarea discursului jurnalistic este reprezentată de cei care produc discursul. Identificăm

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
românească a demonstrat că există posibilitatea imixtiunii acestor actori prin blocarea la vânzare a anumitor publicații. Sprijinitorii financiari Producerea și distribuția produsului jurnalistic sunt posibile datorită existenței resursele de bani necesare funcționării sistemului. Sprijinitorii financiari se împart în două categorii: patronii, care gestionează economic instituțiile media, și plătitorii de publicitate, care pot fi agenți economici, dar și instituții de stat. Patronii sunt proprietarii instituției media. Ei asigură investiția inițială și managementul financiar al organizației. Ei decid dacă se deschide sau se

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
distribuția produsului jurnalistic sunt posibile datorită existenței resursele de bani necesare funcționării sistemului. Sprijinitorii financiari se împart în două categorii: patronii, care gestionează economic instituțiile media, și plătitorii de publicitate, care pot fi agenți economici, dar și instituții de stat. Patronii sunt proprietarii instituției media. Ei asigură investiția inițială și managementul financiar al organizației. Ei decid dacă se deschide sau se închide o instituție mass-media, precum și dacă suportă sau nu eventualele pierderi. Analizând categoria socială a proprietarilor, Gheorghe Schwartz o împarte

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
un alt contract mai rutinat, caz în care vorbim mai puțin de manipulare, ci de auto-manipulare. Cazul extrem al minimalizării unor evenimente este absența din mass-media a unor teme. Pe parcursul investigațiilor, un jurnalist poate să primească informații compromițătoare la adresa propriului patron, dar publicarea acestora îi poate fi defavorabilă. Astfel, acestea pot să nu vadă lumina tiparului niciodată. În această situație, publicul nici măcar nu mai conștientizează existența unui anumit fenomen. IV.3.2. Evenimențialitatea și tabloidizarea Ca strategie, seducția are rolul de

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
faptul că aceștia ar putea să nu se mai raporteze la instituția media ca la o afacere din care pot obține avantaje financiare prin comercializarea produsului jurnalistic, ci ca la un instrument de presiune. Acest fapt este cauzat de dependența patronului de alte surse de venituri, constituite din infuzii de capital din afaceri conexe ale sale sau ale grupului de interese pe care îl reprezintă. Multe dintre veniturile obținute în acest fel sunt condiționate, astfel încât echipa redacțională este presată în sensul

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
din infuzii de capital din afaceri conexe ale sale sau ale grupului de interese pe care îl reprezintă. Multe dintre veniturile obținute în acest fel sunt condiționate, astfel încât echipa redacțională este presată în sensul protejării intereselor economice sau politice ale patronului. Unii proprietari văd în canalele mediatice instrumente de forță și influență, mai degrabă decât operațiuni comerciale legitime, capabile să se auto-susțină financiar.135 Această presiune poate fi utilă în afaceri, în politică, dar și în rezolvarea unor conflicte personale. De

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
Luca137 pentru obținerea a 8% din acțiunile PETROM S.A. s-a dat și pe teren mediatic. Ambii oameni de afaceri au folosit instituțiile media controlate pentru a-și ataca rivalul și pentru a promova interesele economice proprii. În general, apartenența patronilor de media la un partid politic și derularea unor afaceri diverse pot introduce distorsiuni în discursul jurnalistic. De exemplu, în România există trei influenți oameni de afaceri 138 care controlează instituții media, dintre care unul este implicat direct în politică

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
produc derogări de la deontologia profesională care afectează discursul jurnalistic prin preluarea unui rol necorespunzător (oferirea de sfaturi politice, acționarea din perspectivă economică etc.). V.3.2.2. Autocenzura Angajații unui trust de presă sunt la curent cu simpatiile și antipatiile patronului media. Chiar și atunci când patronul nu își manifestă explicit cerințele cu privire la o anumită abordare, ziariștii pot fi ei înșiși influențați de ceea ce știu și vor încerca să construiască un text care să fie pe placul sprijinitorului financiar sau al conducătorului

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
care afectează discursul jurnalistic prin preluarea unui rol necorespunzător (oferirea de sfaturi politice, acționarea din perspectivă economică etc.). V.3.2.2. Autocenzura Angajații unui trust de presă sunt la curent cu simpatiile și antipatiile patronului media. Chiar și atunci când patronul nu își manifestă explicit cerințele cu privire la o anumită abordare, ziariștii pot fi ei înșiși influențați de ceea ce știu și vor încerca să construiască un text care să fie pe placul sprijinitorului financiar sau al conducătorului instituției media. Nu este necesar

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
cerințele cu privire la o anumită abordare, ziariștii pot fi ei înșiși influențați de ceea ce știu și vor încerca să construiască un text care să fie pe placul sprijinitorului financiar sau al conducătorului instituției media. Nu este necesar ca de fiecare dată patronul să intervină. Este suficient să ofere, în anumite momente cheie, intervenții cu valoare de exemplu, așa cum am arătat la tehnica anterioară. Ulterior, jurnaliștii, în momentul realizării materialelor, vor înțelege și vor rezolva, într-un fel mulțumitor patronului, dilema: sau scriu

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
de fiecare dată patronul să intervină. Este suficient să ofere, în anumite momente cheie, intervenții cu valoare de exemplu, așa cum am arătat la tehnica anterioară. Ulterior, jurnaliștii, în momentul realizării materialelor, vor înțelege și vor rezolva, într-un fel mulțumitor patronului, dilema: sau scriu respectând interesele patronului, sau voi suporta efectele "indispunerii" acestuia, efecte care se bazează pe posibilitatea aplicării de sancțiuni, unele mergând până la desfacerea contractului de muncă. În lipsa curajului de a părăsi redacția, jurnalistul nu mai este influențat doar

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
Este suficient să ofere, în anumite momente cheie, intervenții cu valoare de exemplu, așa cum am arătat la tehnica anterioară. Ulterior, jurnaliștii, în momentul realizării materialelor, vor înțelege și vor rezolva, într-un fel mulțumitor patronului, dilema: sau scriu respectând interesele patronului, sau voi suporta efectele "indispunerii" acestuia, efecte care se bazează pe posibilitatea aplicării de sancțiuni, unele mergând până la desfacerea contractului de muncă. În lipsa curajului de a părăsi redacția, jurnalistul nu mai este influențat doar de telefonul direct pe care i

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
indispunerii" acestuia, efecte care se bazează pe posibilitatea aplicării de sancțiuni, unele mergând până la desfacerea contractului de muncă. În lipsa curajului de a părăsi redacția, jurnalistul nu mai este influențat doar de telefonul direct pe care i l-ar putea da patronul, ci se autocenzurează. Nu vorbim aici de o anume autocenzură pozitivă, aceea de a nu publica orice, fără argumente, într-un limbaj neadecvat, ci de o autocenzură care poate merge până la mistificarea unei stări de lucruri prin omisiune, selecție și

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
decât parțial de subiectul cercetător. Spre exemplu, în lipsa contactului direct cu un anumit eveniment, cum ne putem da seama că o publicație anume îl prezintă într-o manieră lipsită de obiectivitate și, potențial, manipulatorie? Cum putem afla despre influența intereselor patronului asupra politicii editoriale a unei publicații? Unor astfel de întrebări își propune să răspundă capitolul de față. Intenția analizei pe care o propunem este aceea de a unifica principalele concluzii extrase în urma cercetării manipulării prin discursul jurnalistic. În anumite trăsături

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
prin care să putem descoperi manipularea atunci când natura acesteia ne împiedică să o sesizăm în mod direct. Studiul urmărește verificarea câtorva ipoteze de cercetare: analiza comparată ca metodă de identificare a non-obiectivității; analiza cantitativă ca metodă de identificare a influenței patronilor asupra politicii editoriale; analiza cantitativă ca metodă de determinare a abandonării scopului discursului jurnalistic. Toate acestea se vor realiza prin investigarea comportamentului discursiv al unor ziare în timpul campaniei pentru referendumul de suspendare a președintelui României din aprilie mai 2007. Studiul

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
disputele politice, într-un mod evident. Nu a fost ales nici un ziar considerat ca sprijinitor al președintelui întrucât, deși există astfel de ziare, paradoxal acestea nu aparțin unor oameni direct implicați politic, ci unor trusturi de presă străine sau unor patroni care nu sunt implicați direct în politică. Selectarea unui astfel de cotidian nu ar fi servit cercetării ipotezei influenței orientării politice a patronilor asupra orientării discursului jurnalistic al publicațiilor care le aparțin. Subiectul monitorizării Subiectul monitorizării este modalitatea de prezentare

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
paradoxal acestea nu aparțin unor oameni direct implicați politic, ci unor trusturi de presă străine sau unor patroni care nu sunt implicați direct în politică. Selectarea unui astfel de cotidian nu ar fi servit cercetării ipotezei influenței orientării politice a patronilor asupra orientării discursului jurnalistic al publicațiilor care le aparțin. Subiectul monitorizării Subiectul monitorizării este modalitatea de prezentare a campaniei pentru referendumul în vederea demiterii președintelui României și tehnicile de manipulare prezente în discursul jurnalistic din cotidianele selectate Metode și tehnici de

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
comparate, veridicitatea prezentării acestora în cotidiane diferite; 2. pentru Ip.2: se va utiliza analiza cantitativă a orientării articolelor (în grila prezentare pozitivă, prezentare negativă, prezentare neutră) în încercarea de a construi un coeficient de corelație între orientarea politică a patronului și atitudinea redacției ziarului respectiv; se va utiliza indicatorul număr de articole pro (contra) președintelui pe număr total de articole care fac referire la acesta sau la oponenții lui; 3. pentru Ip.3: analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
referire la acesta sau la oponenții lui; 3. pentru Ip.3: analiza cantitativă a caracterului tendențios al articolelor din ziare; se vor releva manifestările tendențioase din ziarele selectate și se va construi un coeficient de corelație între orientarea politică a patronului și atitudinea redacției ziarului respectiv care, prin texte tendențioase, se manifestă nu jurnalistic, ci politic. VII.1. Un eveniment trei perspective Întrucât publicul, în general, și fiecare cititor, în particular, nu pot compara enunțul din ziar cu realitatea decât în

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
comparată a celor trei cotidiane ne-a permis să identificăm atât diferențele majore dintre acestea, cât și tehnici de prezentare manipulatorii. Metoda se dovedește viabilă în detectarea lipsei de obiectivitate a anumitor prezentări ale unor evenimente importante. VII.2. Opiniile patronilor și orientarea politicii editoriale Analiza cantitativă a orientării ziarelor în timpul referendumului se va face după o anumită grilă de monitorizare. Itemii acestei grile sunt în număr de trei: articol pozitiv, articol negativ, articol neutru. Principalii itemi sunt definiți astfel: 1

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
vor selecta doar articolele care, într-o formă sau alta, reflectă acțiunea de suspendare a președintelui României sau acțiuni corelate cu campania pentru referendum ale celor două părți. Indicatorii care vor fi luați în calcul spre a evidenția influența opiniilor patronilor asupra discursului publicațiilor deținute sunt ponderea articolelor negative în total (Po = n/t x 100) și raportul articole negative articole pozitive (R = n/p x 100). Primul trimite la orientarea articolelor în ansamblu și reflectă o intervenție a patronilor cu

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
opiniilor patronilor asupra discursului publicațiilor deținute sunt ponderea articolelor negative în total (Po = n/t x 100) și raportul articole negative articole pozitive (R = n/p x 100). Primul trimite la orientarea articolelor în ansamblu și reflectă o intervenție a patronilor cu atât mai mică cu cât indicatorul este mai mic. Celălalt exprimă mai clar impactul prin relevarea raportului dintre orientarea nagativă și cea pozitivă: cu cât procentul este mai mare, cu atât influența este mai mare. În continuare vom prezenta

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
de valori ideale în cazul cotidianului Gândul. Astfel, ponderea articolelor negative în total este de doar 7,34%, iar raportul articole negative articole pozitive este unul echilibrat, de 114,28%, practic marcând o diferență de doar 1 articol. Faptul că patronul ziarului Gândul nu are orientări politice declarate sau măcar evidente se traduce într-o politică editorială echilibrată. Nu același lucru se poate spune despre celelalte două publicații, ale căror orientări sunt evident deplasate negativ. În tabelul și graficul următor apar

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
comparate cele trei cotidiane pe linia indicatorului pondere articole negative / articole pozitive (R). ziar R (%) Jurnalul Național 1533,33 Adevărul 400 Gândul 114,28 Grafic 4 privind indicatorul R pe cotidianele analizate Așa cum reiese din Graficul 4, orientarea anti-Băsescu a patronilor cotidianelor Jurnalul Național și Adevărul se reflectă și în atitudinile ziarelor care la aparțin, extrem de clar în Jurnalul Național și ceva mai echilibrat în Adevărul. Dimpotrivă, neutralitatea patronului ziarului Gândul se reflectă și în tonul echilibrat al articolelor politice din

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
R pe cotidianele analizate Așa cum reiese din Graficul 4, orientarea anti-Băsescu a patronilor cotidianelor Jurnalul Național și Adevărul se reflectă și în atitudinile ziarelor care la aparțin, extrem de clar în Jurnalul Național și ceva mai echilibrat în Adevărul. Dimpotrivă, neutralitatea patronului ziarului Gândul se reflectă și în tonul echilibrat al articolelor politice din prezentul studiu asupra atitudinii pe parcursul campaniei pentru referendum . Putem concluziona, cu o mare probabilitate, că ipoteza analizată este confirmată. Analiza cantitativă a orientării articolelor se constituie într-o

Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]