34,654 matches
-
ușor, pentru că vin multe ispite de la diavol și pentru că deținuții uneori pot să-ți vorbească mîrșăvenii. Dar trebuie să răbdăm toate acestea pentru că și Hristos a răbdat multe din partea oamenilor" (interviu realizat de Alex Osipov cu părintele ieromonah Lazăr de la Penitenciarul Tighina, apărut pe site-ul Centrului de Monitorizare și Analiză Strategică "Moldova Ortodoxă", www.cmas.md). 231 Nikolai Berdiaev, Un nou Ev Mediu, Editura Paideia, București, 2001, p. 13. "Umanismul este o întreprindere care n-a reușit, care n-a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dispărea definitiv individualitatea omenească. Omul nu-și poate îndura părăsirea, singurătatea... Revoluția franceză, pozitivismul, socialismul și închisoarea sînt în același timp consecințele umanismului ca și simptomele sleirii puterii creatoare a acestuia". 232 Citat de pastor profesor Lucian Cristescu, "Religie în penitenciar?", în Revista de Știință Penitenciară nr. 1(5)/1991. 233 Octav Bozînțan, op. cit., p. 189. 234 Jorge Graciarena, Power and development styles, C.E.P.A.L. Review, Santiago de Chile, 1976, p. 173. 235 Bertrand de Jouvenel, Progresul în om, Editura Politică, București
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a sa Istorie pentru începutul românilor în Dacia, Editura Albatros, București, 1970, p. 94, spune că cei prinși că prădau "fură duși robi la Roma, pre carii îi feceră să se lupte în teatru cu sverii". 237 Radu Ciuceanu, Regimul penitenciar din România. 1940-1962, Editura Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2001, p. 9. 238 Grigore I. Dianu, Istoria închisorilor din România. Studiu comparativ. Legi și obiceiuri, Tipografia Curții Regale, București, 1901, p. 2. 239 Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Editura Albatros
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cresceau mărișori copiii și fără închisoare altă casă nu știau". 243 Ioan C. Filitti, "Vechiul drept penal românesc", în Revista de Drept Penal și Știință Penitenciară, București, 1934. 244 Ștefan Berechet, Judecata la Români, apud Octav Gorescu, Văcăreștii Mînăsire. Văcăreștii Penitenciar, București, 1930. 245 Nicolae Muste, Cronica, apud Ioan Chiș, "Istoria penitenciarelor din România", în Revista de Știință Penitenciară, nr. 2(25)/1996, p. 31. 246 Radu Popescu, Istoriile domnilor Țărîi Rumînești, în Cronicari munteni, Editura Albatros, București, 1973, p. 175
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Ioan C. Filitti, "Vechiul drept penal românesc", în Revista de Drept Penal și Știință Penitenciară, București, 1934. 244 Ștefan Berechet, Judecata la Români, apud Octav Gorescu, Văcăreștii Mînăsire. Văcăreștii Penitenciar, București, 1930. 245 Nicolae Muste, Cronica, apud Ioan Chiș, "Istoria penitenciarelor din România", în Revista de Știință Penitenciară, nr. 2(25)/1996, p. 31. 246 Radu Popescu, Istoriile domnilor Țărîi Rumînești, în Cronicari munteni, Editura Albatros, București, 1973, p. 175. 247 Octav Gorescu, op. cit. 248 El a polemizat cu Cesare Beccaria
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să se sloboadă fiind cuviinciosu acestu nizamu pentru ca cea din urmă trebuință, care acestu nizamu este datu și mai dinainte de la let 1780 septembrie 30, care îlu veziu înscrisu" (apud Ioan Chiș, art. cit., pp. 27-28). 253 Ioan C. Filitti, "Penitenciarele române de la 1828 la 1834. Ocupația rusească și Regulamentul Organic", în Revista de Drept Penal și Știință Penitenciară, București, 1936, p. 14. 254 Constantin Moroiu, profesor de drept la Sf. Sava, "Disertație pentru îndreptarea pușcăriei din București" (1833), în Ovid
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
1834. Ocupația rusească și Regulamentul Organic", în Revista de Drept Penal și Știință Penitenciară, București, 1936, p. 14. 254 Constantin Moroiu, profesor de drept la Sf. Sava, "Disertație pentru îndreptarea pușcăriei din București" (1833), în Ovid Stănciulescu, Cercetări asupra regimului penitenciar roman din veacul al XIX-lea, Tipografia Fondul Cărților Funduare, Cluj, 1933. 255 Anastasie Panu, "Dispoziții privitoare de închisorile publice în Moldova" (1855), ibidem. 256 Michel Foucault, op. cit., pp. 373-374. 257 Ibidem, p. 441. 258 Este semnificativ de amintit că
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
alte grupuri sociale. 259 Nikolai Berdiaev, op. cit., p. 16. 260 Fiecare închisoare avea un Consiliu format din 5 profesori universitari (la Văcărești era prezidat de Constantin Rădulescu-Motru), fiecare avînd o zi pe săptămînă (de luni pînă vineri) de permanență în penitenciar, făcînd rapoarte de activitate pe care le înaintau direct ministrului de justiție. Ei au editat și primul ziar al închisorilor în 1928. 261 Vlad Georgescu, Istoria românilor. De la origini pînă în zilele noastre, Editura Humanitas, București, 1992, p. 259. 262
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
din infern, București, 1992; Lena Constante, Evadarea tăcută, București, 1993; Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii, Cluj-Napoca, 1994; Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele, București, 1991-1996; Radu Ciuceanu, Memorii, București, 1994; Constantin C. Giurescu, 5 ani și 2 luni în penitenciarul de la Sighet, București,1994 etc. 266 Ion Bălan, Regimul concentraționar din România. 1945-1964, Fundația Academia Civică, București, 2000. 267 Ibidem, p. 126. 268 Viorel Măgureanu, Monografia Penitenciarului Tulcea, Editura Ex Ponto, Constanța, 1999. 269 Ilie Verdeț, fost prim-ministru, într-
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Ciuceanu, Memorii, București, 1994; Constantin C. Giurescu, 5 ani și 2 luni în penitenciarul de la Sighet, București,1994 etc. 266 Ion Bălan, Regimul concentraționar din România. 1945-1964, Fundația Academia Civică, București, 2000. 267 Ibidem, p. 126. 268 Viorel Măgureanu, Monografia Penitenciarului Tulcea, Editura Ex Ponto, Constanța, 1999. 269 Ilie Verdeț, fost prim-ministru, într-un interviu publicat în mai 1991, în serial, în România liberă ("Am apărat independența României"). Opinia lui a fost confirmată și de Nicolae Pleșiță, fost șef al
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Michelle Perrot, L'impossible Prison, Éditions du Seuil, Paris, 1980. 280 Gilles Chantraine, "Prison et regard sociologique. Pour un décentrage de l'analyse critique", în Champ pénal revue, vol. I, mai 2004, pe http://champpenal.revues.org. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Bruno Ștefan Mediul penitenciar românesc 2 3
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
agonisite de alții și să ți le însușești în propria ogradă. Așa se explică apariția unor multi miliardari, într-un timp foarte scurt, deși acești indivizi "vrednici", cu puțini ani în urmă vindeau semințe, gumă de mestecat sau măturau curțile penitenciarelor. Când au scăpat din gulagurile comuniste și au simțit "libertatea" de afirmare la averile statului, și-au însușit până și cazarmele fostelor unități militare din fosta armată populară, armată din popor, așa cum i se spunea pe vremuri, atunci când generația de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
diversioniste, organe de represiune împotriva poporului. Idei care pentru unii au rămas și-n ziua de azi acuzatoare, pentru că aprecierile activităților unor instituții, au rămas să fie evaluate de către unii indivizi care în vremurile mai vechi, s-au ocupat cu penitenciarele,cu bișnița,cu furturile și altele. Iar mijloacelor noastre de informare parcă le face o plăcere deosebită să difuzeze tot felul de intrigi, crime,minciuni, pentru a sădi în conștiința românului nostru numai ură și dispreț. Noroc de cele două
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
fost unele fapte ridicole pur și simplu comise de acei " revoluționari" și sprijiniți de militari ai armatei, conduși de acei "ofițeri" de carton, trimiși să ocupe redutele securității. La unele, au fost luat tot personalul din instituție și introdus în penitenciar la arest. Să nu mai amintim de faptele nesăbuite care s-au comis la Timișoara sau la Sibiu, unde un iresponsabil șef de garnizoană, cu grad de colonel, din ordinul lui au fost ucise peste 50 de cadre de securitate
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
mod obiectiv căci este un edificiu la care au lucrat mii de muncitori români, militari și chiar deținuți, adică oameni care se ocupau cu activități ilegale, sau ilicite cum se spune în termeni juridici. Nu erau ținuți să trândăvească în penitenciare, li se asigura hrană și dormit, ba mai confortabil de cât aveau acasă, pentru unii, deoarece primeau și permisii la sărbători, sau zile festive. Această clădire se aseamănă cu Casa Poporului, dar este de dimensiuni mai mici, adică de 280
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
arestat împreună cu colaboratorii lui. Este deținut prizioner în URSS până în luna aprilie 1946 când este repatriat, apoi judecat de către un tribunal militar în București unde este condamnat la moarte pentru crime de război și executat la 1 iunie 1946 la penitenciarul Jilava împreună cu alți trei colaboratori de-ai săi. Unul din colaboratorii lui apropiați, Gh.Magherescu, consemnează un episod interesant la aeroportul Băneasa, unde și-a pierdut" Ordinul Mihai Viteazul," acordat de regele Ferdinand,care asistase și văzuse personal activitatea lt.col.I.
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
am fost îmbarcat, încadrat de gradele inferioare, căpitanul luând loc lângă șofer și mașina pornind în viteză către o destinație și scop necunoscute, cel puțin, pentru mine". Este dus la o clădire din Viena, despre care află că e un penitenciar administrat de britanici. A doua zi, este transferat într-o altă clădire, aparținând Intelligence Service-ului, și "cazat" într-o mare cameră goală, la etajul al treilea, cu fereastra lipsită de geamuri dar închisă cu sârmă ghimpată. În textul semnat
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
de bunăvoință) pe care a pus-o pe pat, cu o gamelă cu un conținut dubios și cu niște biscuiți pe care i-a pus pe o mică banchetă lângă pat. L-am întrebat unde suntem. Mi-a răspuns: în penitenciarul din zona engleză a orașului, "era mai bine dacă aș fi căzut în zona americană, dar, decât în zona sovietică, mai bine așa". L-am întrebat dacă era austriac: "nu, sunt vienez". Mi s-a părut curios răspunsul, mai târziu
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Dnei Alice Văitoianu, unde trebuia să fiu deja cu o zi înainte și unde aveam întâlnire cu ceilalți din delegație, sigur veniți deja cu mașina sanitară. Iată că pași se apropie de celula mea. Ușa se deschide și alături de gardianul penitenciarului, ce avea o privire disperată, un militar englez, impertinent, care îmi face semn să-l urmez. Într-o clipă, speranța mea de a lua legătura cu exteriorul se spulberase. Ce va urma acum? Până unde va merge răzbunarea acestor englezi
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Simțeam o furie nebună. Trebuia însă să mă stăpânesc cu toată demnitatea, strângând din dinți și apăsând ușor iconița atașată lănțișorului de la ceas. L-am urmat până la jeepul care ne aștepta în curte. Am schițat un gest de salut gardianului penitenciarului care ne însoțise cu aceeași expresie disperată și am urcat în mașina care se puse imediat în mișcare. În primele momente îmi trece prin minte un gând: și dacă totuși englezii, examinând cele întâmplate cu o zi înainte, și-au
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
în București birjă cu un cal - taică-meu îi spunea simplu și crud: birjar -, se trăgea poate din țărani de pe lângă Vălenii de Munte, unde există un sat cu Negoițești, după cum mi-a relatat un tovarăș de suferință al meu la penitenciarul Jilava, și trebuie să fi fost un om cu sănătatea șubredă, căci a murit tânăr, lăsând după el o văduvă cu doi copii: Marioara și Ionel. Cum văduva lui s-a recăsătorit îndată cu inginerul italian Giovanni Godini (1859-1918), angajat
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ei nepot, ar fi putut avea un bun efect curativ asupra bolnavei (cel puțin așa mi s-a spus mie). Stătea pe un scaun de lemn cu spetează, parcă așteptându-ne, fiindcă așa i se poruncise, și parcă sub regim penitenciar. În cămașa lungă până-n pământ, sură, părea împachetată într-un sac. Ce jalnică întâlnire! Ce penibilă apariție! Tanti Marioara, adoratoarea mea de la Oradea, care se hârjonea atât de veselă cu mine altădată, în bazinul de la Băile Felix, n-a aruncat
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cauză mie îmi păreau mai moderne). Fratele lor, colonel încă tânăr și arătos, avea să fie implicat în mondenitatea scandaloasă a Bucureștiului postbelic. Aiudul era un oraș unguresc, cu tradițiile înscrise pe zidurile solidelor edificii instituționale (școli îndeosebi, dar și penitenciarul voluminos ca o cetate, mai la margine și doar pentru pușcăriași de drept comun), oraș nordic, sobru și înghețat în umbra misterelor lui trecute. Sobru era, în felul său, și Clujul, deosebindu-se net în privința asta de portul Galați, dar
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Construcția simbolică a cîmpului electoral, Ioan Drăgan et al. • Epoca maselor, Serge Moscovici • Era individului, Alain Renaut • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, Ronald McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua epocă a inegalităților, Pierre
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mă aflam, duceam un fel de luptă de gherilă subterană cu inamicul invizibil care mă încercuia. Eram, în această privință, asemenea atâtor altor persoane din acea epocă sinistră, în care România era prinsă în ochiurile unei rețele de pușcării, de penitenciare, de lagăre de muncă și de alte locuri de detenție precum spitalele psihiatrice. Acestei faze de determinare și de luptă secretă i-a urmat energia desfășurată în momentul plecării propriu-zise. Vlad a ieșit din închisoare aproape patru ani după arestare
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]