9,309 matches
-
mi-ați umblat cu un pai în gură... Ați vrut să găsiți adevărul meu, în gura mea, nu? HAMALUL (Copleșit, rușinat.): Nu, nu... A fost ideea lui Bruno... Numai el... numai el putea să facă așa ceva... Bruno pe vremuri... îneca pisici în apă... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ați tropăit în jurul meu, toată noaptea, ați tropăit și v-ați învârtit în jurul meu. Mi-ați măsurat hainele, m-ați măsurat de sus până jos, m-ați întors pe toate părțile, când ați văzut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
motan ai putut să-mi dai! Pleosc, pleosc, face motanul, absorbit de conținutul castronului. Las’ c-am eu timp și de igienă, dragă. Și dacă mi-ai da Dante ceva mai des, poate n-aș mai reacționa așa. Propac pentru pisici obeze, tu ce părere ai, o fi o chestie așa grozavă? Aș cam vrea să mă culc, Mămăligă, mai zice Aurora. Sper să-ți ajungă până la cinci dimineața. Dacă iar sari pe mine de pe dulap, îți jur că nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Se duce în camera de la stradă, mai exact spus de la câmpie, afară soarele apune și apune, tristețea devine irezistibilă, ar vrea să plângă, în loc de asta se așează la masă și scrie. „Dacă s-au deschis azi noapte cerurile? Amprente de pisici peste tot” Sorana posedă într-adevăr trei asemenea mamifere. „Sunt obosită și nu pot să dorm Din cauza gălăgiei care se scorojește” Dedesubt a început lecția de pian. „Ia-mă cu tine la lac Ia-mă cu tine pe lumea cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
a fost transformat într-un autor de pornografie! Artistul din mine a fost transformat într-o hidoșenie cum rar i-a fost dat omenirii să vadă. Până și amintirile mele cele mai scumpe au fost acum transformate în hrană pentru pisici, în clei și leberwurst! am zis eu. — Ce amintiri? a întrebat Wirtanen. Amintirile despre Helga... Helga mea, am spus eu podidit de lacrimi. Resi le-a ucis și pe ele pentru interesele Uniunii Sovietice. M-a făcut să fiu necredincios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
întuneric, cu excepția uneia de la primul etaj, o fereastră de la apartamentul tânărului doctor Abraham Epstein. Și el era licurici. El a scânteiat; am scânteiat și eu drept răspuns. Undeva cineva a pornit o motocicletă. Răsuna ca un șir de petarde. O pisică neagră mi-a tăiat calea chiar în fața ușii de la intrare. — Ralph? a zis ea. Și holul clădirii era în întuneric. Lumina din plafon nu s-a aprins când am apăsat pe comutator. Am aprins un chibrit, am văzut că toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
fundul sălii, poate, poate o fugi definitiv junghiul -, cu justificată mândrie subliniez, că adevărata, marea, tăcuta rezistență a poporului român a dat-o hoția socialistă. Că, vorba aia, oricum trebuie s-o recunoaștem, în comunism câinii erau mai grași și pisicile nu miorlăiau de foame. Așadar, acolo, în hoția națională de subinare a dictaturii și opresiunii, s-au călit caracterele. În mărunta găinărie s-au plămădit marii deschizători de drumuri ale noii economii. Stâlpii societății, cum a spus și marele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de Scheihainimé. Profitând de neatenția lui, fetișcana aruncase totul de pe ea și rămăsese doar în niște chiloței din mărgeluțe, cu un boboc de bujor ghemuit chiar la locul acela al tainicei și mult doritei strâmtorii. Scheihainimé strângea la piept o pisică roșcată, acoperindu-și tocmai țuguiatele râvnituri ale sânilor. Clickă cu ochii holbați, ca în transă, pe Back to, să refacă faza. Surâzându-i șăgalnic, strângând și mai tare mâța la pieptu-și înzeit, Scheihainimé își țuguie buzele și, de undeva din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
gherdan gros, din aur roșiatic, de care atârna un craniu minuscul, cu fălcile larg deschise, de parcă ar fi îndemnat-o să se topească și ea de veselia ce-l cuprinsese. Bătrâna nNu scoase decât un fel de chirăit surprins, de pisică trezită din somn. Celălalt, deșirat, cu o față prelungă, mai mult albastră decât neagră, albastrul închis al apelor coclite, cu o pălărie de paie de orez, model „Los Paraguayos“ în turneul din vara lui 1963 la Urlați, se opri la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
mistuindu-le apoi în dansul acela învăluitor. Se sprijini ușor de umărul lui, cu ochii închiși, lăsându-se dusă de insul acela apărut din senin. Se juca ușor cu degetele pe spatele ei și se înfiora de atingere, ca și cum o pisică ar fi pipăit-o cu ghiarele abia scoase din perinițele labelor. - Știu la ce vă gândiți, oftă insul. Nu-l mai suportați pe Emilian Țongu. Prea lungește toată povestea asta cu doamna Adina. Sunt împreună de ani buni, încă de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ce nu se zărea pe geam. Alături, drumul și grădina cu pământ răscolit m-au întristat. Am înțeles că nu avea rost să caut pe nimeni din împrejurimi, fiindcă plecaseră cu toții lăsându-și dracului și casă, și avere. Numai o pisică mai rămăsese să dea încetișor din coadă. Ea era animalul pe care-l remarcasem de la început. Mare, neagră și cu ochii galbeni, ședea frumos pe coadă uitându-se la mine. Din cauza blănii, nu mi-am dat seama decât atunci când s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Mi s-a părut că văd țeava unui tanc printre aracii grădinilor din depărtare. M-am întors la grajd. - Pleacă de aici, am auzit o voce stinsă care părea trezită din somn. Pleacă de aici... Înăuntru, Sonia încerca să alunge pisica neagră care îi dădea târcoale și începuse să miaune. Femeia se ridicase în capul oaselor și arunca neputincioasă în animal cu mănunchiuri de paie. Pisica se ferea, sărea în lături și voia cu încăpățânare să se apropie. — Ajută-mă, nu știu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
voce stinsă care părea trezită din somn. Pleacă de aici... Înăuntru, Sonia încerca să alunge pisica neagră care îi dădea târcoale și începuse să miaune. Femeia se ridicase în capul oaselor și arunca neputincioasă în animal cu mănunchiuri de paie. Pisica se ferea, sărea în lături și voia cu încăpățânare să se apropie. — Ajută-mă, nu știu ce vrea, parcă a înnebunit... Umbra mea a acoperit pisica. S-a întors, m-a văzut și a coborât urechile pe cap, furioasă. A făcut un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
miaune. Femeia se ridicase în capul oaselor și arunca neputincioasă în animal cu mănunchiuri de paie. Pisica se ferea, sărea în lături și voia cu încăpățânare să se apropie. — Ajută-mă, nu știu ce vrea, parcă a înnebunit... Umbra mea a acoperit pisica. S-a întors, m-a văzut și a coborât urechile pe cap, furioasă. A făcut un salt pe pieptul Soniei, a zgâriat-o sau nu mai știu ce i-a făcut, și în clipa următoare a zbughit-o afară cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
copilul în dinți. Săraca Sonia s-a ridicat în picioare strigând „copilul meu, copilul meu”, dar a căzut la loc, cu fața în paiele murdare. N-am știut niciodată dacă a leșinat sau a murit. M-am năpustit afară după pisică. Fugea destul de încet și aș fi putut s-o prind. Văzută din spate, ziceai că are o eșarfă roșie la gât. Adunasem în mine toată furia pe pisici din copilărie, când le legam de coadă conserve, le loveam cu pietre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
niciodată dacă a leșinat sau a murit. M-am năpustit afară după pisică. Fugea destul de încet și aș fi putut s-o prind. Văzută din spate, ziceai că are o eșarfă roșie la gât. Adunasem în mine toată furia pe pisici din copilărie, când le legam de coadă conserve, le loveam cu pietre și le aruncam de pe înălțimi. Era cât pe ce să pun mâna pe ea, când s-a întors brusc și s-a cățărat într-un pom. Mă aplecasem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
care mă priveau înmărmuriți. Prin turela unui tanc, un ofițer cu gura căscată a holbat ochii. Apoi a dat un ordin și doi oameni m-au prins de brațe. Mă țineau ei pe mine, dar de fapt se uitau la pisică. Cu copilul în dinți, animalul se suise pe cea mai înaltă cracă. Pomișorul nu avea nici trei metri înălțime, iar soldații îl înconjuraseră deja. Voiam să-i văd cum o împușcă pe nenorocită. Mi se părea că soldații care mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
o împușcă pe nenorocită. Mi se părea că soldații care mă țin de mâini sunt niște prieteni cu care pozez pentru o fotografie. Nu mai mișca nimeni. Oamenii nu știau ce să facă, să se suie după ea, să tragă... Pisica a profitat de nehotărârea lor și, deodată, a făcut un salt chiar în gura tunului de pe tanc. Atunci parcă am luat-o razna toți. Eu și soldații ne-am repezit turbați la ofițer și i-am strigat să tragă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
lături. Salva care a tăiat aerul a lăsat o dâră roșie în urma ei. Pe măsură ce se îndepărta părea că viteza îi scade, pregătindu-se să lovească ținta. Cu toți așteptam impactul. Din întâmplare, primul obstacol pe care proiectilul format din obuz, pisică și copil l-a întâlnit în cale a fost grajdul unde născuse Sonia. N-a mai rămas nimic din el. INTRODUCERE Într-o seară am băut niște vin și m-a prins ora patru dimineața. M-am dus la baie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
noi s-au petrecut în oraș. Pe maidanul Fu au făcut o grădină zoologică. Cinci luni am stat acolo, minunându-mă de grația girafei. Nu mai văzusem până atunci o girafă. Pe urmă peștii. Atât de multe forme... Știați că pisica de mare are suplețea unui covor scuturat foarte încet? Papagalii seamănă cu niște bufnițe vesele. Fuga hienelor e subtilă, aproape că nu mișcă șoldurile. Elefantul african e discret, dar nu înțeleg de ce are colții atât de mari. Toate astea m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
în alta urma să se întâmple ceva rău. Nu recunoșteam ferestrele și ușile înghițite de întuneric, pe care le vedeam în fiecare zi scăldate în lumina proaspătă a dimineții. Era liniște. Aveam mintea goală de gânduri. Doar câteodată, când vreo pisică se strecura pe după tomberoane, tresăream și mă așteptam să-l văd pe Batman sau pe vreun alt personaj neverosimil de bandă desenată. Mi se făcuse foame. Încercam să mă gândesc la lucruri, la viața mea, la Batman, la reclama de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
locuit. Un drum mai mic se pierdea, într-o șerpuire la fel de regulată, printre tufe de tuia, trandafiri, narcise, mărgăritare și câteva intenții de viță-de-vie. În mijlocul verii, mirosurile erau îmbătătoare și puțin prea grele în dulceața lor. O mare varietate de pisici din vecini completa olfactiv spațiul. La etajul I al spiralei, doctorul Negruțiu își etala colecția de feline care se băteau necontenit, își marcau teritoriile și se uitau ciudat printre ochiurile gardului la grădina de dedesubt. Când aveam cinci ani am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
a mea, nu ai de ce să-ți faci griji... - Credeam că am spus eu ceva... A fluturat mâna prin aer. - Nu, n-ai spus nimic, nu mai vorbi prostii. Uite, râd, zâmbesc, chiar n-am nimic. S-a auzit o pisică miorlăind de la Negruțiu. Mama Mare s-a ridicat și a pornit-o prin grădină. Avea un mers suplu, studiat, deși încheieturile ruginite o făceau să pășească puțin legănat. - Fir-ar ele să fie de pisici, șuieră întorcând capul spre mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
nimic. S-a auzit o pisică miorlăind de la Negruțiu. Mama Mare s-a ridicat și a pornit-o prin grădină. Avea un mers suplu, studiat, deși încheieturile ruginite o făceau să pășească puțin legănat. - Fir-ar ele să fie de pisici, șuieră întorcând capul spre mine. Nu le mai suport. Iar fac pipi peste grădină și nu mai vine mierla să cânte dimineața. Negruțiu ăsta e un nesimțit. Un ne-sim-țit. M-am ridicat și m-am apropiat. Grădina ne îmbrăca parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
în dreptul ușii m-am oprit. M-am uitat în spate. Z mă urmărea din prag. Am ridicat ochii. În grădina de deasupra, dincolo de gard, l-am văzut pe Negruțiu. Avea o cămașă înflorată și pe umăr i se plimba o pisică. Buzele i se deschideau tot mai mult și, când țigara din colțul gurii i-a căzut, am ieșit din curte. SCHWARZE MIRAKEL Kristine Walpurger, care era foarte bătrână, ieșea uneori la plimbare. Îi plăcea să se plimble pe faleză și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
pe Hector, ce creatură, îți injectează agonie în vene. De felul meu nu sunt un om calm, și de-aia nu vreau să am declanșatori în preajmă. Uneori vreau doar să mă plimb pe străzi și să văd câini și pisici. Îmi trebuie o altă stare, lipsită de umanitate, o stare organică și totuși diferită. Am spus că nu-mi plac pisicile, dar îmi place să văd cum se bat. Pe urmă o să zic de câini, dar ceva mai încolo, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]