5,484 matches
-
în acea casă de teamă că n-am să mă pot stăpâni! Cum un tren în direcția Galați nu aveam, am ieșit în șosea și într-un moment când nu mai aveam pe nimeni în preajmă, am izbucnit într un plâns cu hohote!... M-am jenat de această slăbiciune a mea!... Mă gândeam la...felul cum ar fi suportat părinții mei o asemenea durere în cazul dispariției mele pe front și-mi ziceam că această triplă tragedie i-a doborât pe
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
directorului general al Poliției, colonel Nicolae Diaconescu, la Chestura Ploiești s-a soldat cu rezultate negative, iar acestea au fost mediatizate prin Ordinul Circular nr. 1198 din 16 noiembrie 1941. În primul rând, localul se afla într-o „stare de plâns”, din cauza dezinteresului manifestat de șeful instituției. Din punct de vedere profesional au fost constatate fapte de natură „să înjosească prestigiul instituției” prin abuzuri, încălcări ale legislației și chiar prin săvârșirea de fapte penale. Printre acestea s-au numărat: - efectuarea de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acțiuni emise de o societate comercială la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar ori de părți sociale ale acestei societăți comerciale, după caz, de către salariații și membrii lor de administrație; i) ESOP - Employee Stock Ownership Plâns este procedura de privatizare care permite cumpărarea unui pachet de acțiuni emise de o societate comercială la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar ori de părți sociale ale acestei societăți comerciale, după caz, de către salariații
ORDONANTA URGENTA nr. 15 din 5 mai 1997 pentru modificarea şi completarea Legii privatizării societăţilor comerciale nr. 58/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117051_a_118380]
-
datoriei publice în acțiuni emise de societățile comerciale, în cazul în care statul a emis obligațiuni convertibile. Vânzarea acțiunilor societăților comerciale către salariații și/sau membrii conducerii acestora se va realiza prin următoarele metode: * E.S.O.P. (Employee Stock Ownership Plâns) * M.E.B.O. (Management Employee Buy-Out). Transferul dreptului de proprietate asupra activelor deținute de societățile comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar se face prin vânzare sau prin leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare
HOTĂRÂRE nr. 362 din 2 iulie 1998 pentru aprobarea Strategiei de privatizare a societăţilor comerciale pentru anul 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121200_a_122529]
-
ulițe spre centru, anul civil începe la 17 februarie ori la 6 octombrie, cel bisericesc începe cu Simion Stîlpnicul, cel religios cu Crăciunul, cu Bunavestire, 25 martie, 25 decembrie, nouă luni, numai trei luni rămîn pentru revenirea din poziția, de plîns dintotdeauna, de mort încă viu, vorbește un mort încă viu, și-a pierdut moartea, lăbărțat cum este, homunculus cu josnicul animal sufletesc peste trupul călătoriei, era să zic al copilăriei, tendință paronimică justă și ce e sufletul? un abur care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
peste banchete, un vîrf de bocanc din trecere, sari, forța publică parazitată de limbajul intimidării, fumez cu copilul în brațe, mamă la 16-17 ani, jalnic al meu cuvînt, la ora unu din noapte îl învăț să pășească, înțelegerile lui fără plîns, primește o pungă de bomboane și pachetul de biscuiți, are bărbatul, ia, desfă, dulciuri drajeuri, nici măcar un mulțumesc! vraja care ține limbile de înțeles se dezleagă, limbile se abțin, baierele pungilor deschise pe rînd, conțin somn, mama la o țigară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
întîmplate. În depărtare se aud surd clopoței și vuietul vieții din noaptea de Sfîntul Vasile. Hristos a înviat! Fratelui meu Victor Doctorul n-are nici un dubiu și prezintă nemilos diagnosticul: cancer pulmonar cu metastază. Ancuța, fetița bolnavului izbucnește într-un plîns disperat. Doctorul, deși obișnuit cu astfel de scene, privește în gol, undeva printre stele și galaxii. Cît va mai trăi, domnule doctor? Cam trei luni. Maximum trei luni! Ancuța oferă un plic medicului dar este refuzată categoric. Ce am de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nu te agita... Victor se enervează, smucește geanta fetei și scoate hîrtiile date de medic. Citește și iar citește și amuțește un timp. Apoi întreabă din nou fata: Cam cît voi mai umbri pămîntul? Trei luni, spune Ancuța izbucnind în plîns. Un rîs nefiresc, forțat, zguduie pacientul. Aproape răcnește, surprinzînd întreg salonul. Trei luni? Ha, ha, ha. Doar trei luni?! Mă jur pe ce am mai sfînt că voi prinde Crăciunul. Ce spun eu Crăciunul, Paștele, Învierea. Auzi, Ancuța?! Vom ciocni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
doctorului. Un căpușor mic de ied avea dinții dezgoliți. L-ați omorît! strigă cei doi în cor. Doctorul iese într-un halat de casă și explică: Nu era nimic de făcut. Zău, crede-mă! Criminalule, țipă cei doi, izbucnind în plîns. Să-ți stea în gît!! Povestea se încheie, dar prin sat n-a mers vestea că doctorul a avut vreo indigestie. Bogații maneliști Jumătate de secol de ideologie comunistă n-a reușit să zdruncine deloc simțul de proprietate. Ba, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
au făcut stagiul. Nu Ramón, mi amo, mai merg încă... Anul a trecut repede dar cei doi s-au decis să mai continue cu economiile. Într-o seară, Ramón o găsește pe My aproape moartă. Mușchii feții au cedat și plînsul a distrus femeia aceea frumoasă. A fost mama dimineață. Am lăsat-o acasă... Și, hai spune, ce s-a întîmplat? A scos taburetul în fața blocului, să se odihnească la umbră... Doamne, și?! L-a uitat acolo. Nu l-am mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cu nedreptate.Buduroiul cu miere atrage nu numai muștele, ci și pe cei puși să păzească anumite orânduieli. În cazul nostru, pe cele bisericești. Chiar pe însuși capul bisericii...Nu-i nimic de râs, om bun. Mai degrabă-i de plâns... - Ai dreptate, mărite Spirit. Admir corectitudinea marelui stolnic Lupu, care, avându-l împricinat chiar pe mitropolitul „chiriu chir Nichiforu”, nu s-a sfiit să-i dea dreptate egumenului Iezechil. - Uite că am cam golit sacul cu poveștile despre „mănăstirea dintre
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Nimeni dintre noi nu se pricepea la monedele rusești. Vasilică a fost sacrificat urgent, a fost jupuit și pus pe un proțap la foc puternic de vreascuri uscate. Grigoruță s-a mai ales, în plus, cu pielea berbecului. Dar de plâns a continuat să plângă în timp ce tovarășii ruși înfulecau carnea mai mult crudă decât friptă, codimentată însă din belșug cu votcă de-a lor. După ce n-a mai rămas decât oasele din bietul Vasilică, rușii și-au înhămat caii la atelaje
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
prea veseli. Vom fi „corecți“. Și nu vom întreprinde nimic, fără să așteptăm indicații clare de la centru. Informații utile România reușește, de veacuri, să ilustreze spectaculos alternanța, ba chiar simultaneitatea, unor afecte și situații ireconciliabile: dramă și bășcălie, râs și plâns, veselie și tristețe, vehemență și toropeală, indignare și conciliere. Ni se oferă zilnic, în ziare și la televiziuni, numeroase exemple. Asistăm la interminabile dezbateri în care și invitații și moderatorii deplâng catastrofe naționale ireparabile printre glumițe, replici „haioase“, piruete jucăușe
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
a patimă dezlănțuită, agonie și extaz. Viața nu are sens dacă nu e trepidant sentimentală, impudică, năclăită de afecte groase și grimase enorme. Vorba lui Teodor Mazilu: „Mie să mi suferi, Cecilia!“ Vrem să vedem ciufuleli și urlete, hohote de plâns, zgârieturi, lux dezmățat, penitență, coincidențe fatale, adulter, nedreptate, mizerie de operetă și sfințenie de pension. Vrem trăiri! și nu mai putem avea trăiri, dacă nu ne dăm cu capul de pereți, dacă nu participăm spasmodic la drame de cartier, dacă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
închisorilor în pustietatea absolută, organizată de împilatori. Nu a putut prezenta șirul nesfârșit de poeți mucenici mărturisitori. I-a citat pe cei mai reprezentativi. Dar rezultă clar că pentru confrați au însemnat izbăvire și alinare, iar pentru viitorime vor fi plânsul veacului prin care au trecut și au suferit. Mi-am aruncat ochii pe calendar și am constatat că s-a întâmplat să scriu aceste modeste rânduri într-o zi de mare rezonanță istorică. Cum cred că nimic nu este întâmplator
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
și suferință, o contribuție colosală a avut poezia creată în detenție și care, pe căi diverse, unele chiar miraculoase, a circulat prin toate închisorile. Poeții închisorilor au fost apostolii care au făurit un climat de frățietate, de trăiri comune, de plâns împreună, de suferit și de răbdat împreună, de visat și de sperat împreună, de retrăit amintiri împreună. Datorită lor am descoperit calitatea haotică, mistică, duhovnicească a suferinței sublimată în felul acesta prin poezia lor, prin iubire și mai ales prin
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
val a Ta durere. Ființa Ta întreagă grăiește către Dânsul: «Și Eu am fost pe Cruce cu Tine, Fiul Meu. Și coasta Mea-i străpunsă cu fierul lăncii greu, Și fața Mea-i uscată de mult ce-a ars-o plânsul. Și port și Eu pe frunte cunună ca și-a Ta, Și din burete iată, și Eu am supt oțetul, Și mi s-a scurs și Mie viața pe încetul Ca lumii întregi viață cu Tine să pot da. Maica
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
care desigur, îmi place s-o spun, face parte din existența mea. Până pe la 6 luni mă deocheam frecvent, mama nu știa ce să mai facă să poată depăși această neputință, nu putea ieși cu mine, nu se putea expune, plânsul meu sistemic și starea de agitație sleind-o progresiv de puteri. Maria era prietena din tinerețe a bunicii și dăduse naștere unui băiat cam în aceeași perioadă cu mama. Era o femeie corpolentă, curată și extrem de cinstită ce pentru nimic
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
unde stau peste noapte, iar dimineața pe nemâncate se bea din această apă. Tot pentru limbrici ajută și usturoiul crud. Lingoare. Bolnavul se spală pe tot trupul cu oțet amestecat cu apă și se hrănește numai cu lapte. Mătrice sau Plânsul cel rău. Copilului nou născut, care plânge de această boală, i se dă slănină rasă de pe șorici cu ceai de anison sau de romaniță. Mirosul de gură. Se mestecă coajă de rodie. Mucărie. Pentru vindecarea mucăriei la cai se ia
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mi-e dor, dorul nebun, mi-e dor iar de frăgarul Sub care-adesea am ascultat cum tânguia cavalul. Mi-e pieptul plin de amintiri din lunca de pe Vale De când furiș mă strecuram să-i ies drăguții-n cale. De-atâta plâns mi-s ochii seci, și-aud cum parcă sună Cântând din frunză Laie baci și doina lui străbună. Dar glas strident îmi țipă-n zori; sirena la uzină Ce cheamă mii de muncitori, la muncă ntins să vină. Nu i
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
locul și rolul creatorului, intensitatea și adâncimea gândirii, erosul și imaginea iubitei, motivul germinației universale. În a doua categorie se încadrează cerul înstelat și îngerii, luna, sunetul cornului, al clopotului și al buciumului, somnul, somnolența și visul, muzica sferelor și plânsul. Ultima categorie, propusă ca un corolar al tuturor celorlalte și tratată ca atare, este insula lui Euthanasius. Delimitarea pe capitole a avut în vedere dihotomia termenilor: pragmatic-ideal, material-imaterial, real-imaginar, fizic-metafizic. Este, însă, de remarcat că în paralelismul lăuntric al ultimelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Din păcate, nici aceasta nu a fost ultima, căci, în februarie 1878, tatăl a fost nevoit să vândă moșia. Pierdut e totu-n zarea tinereții/ Și mută-i gura dulce-a altor vremi 89. Îi rămâne doar să reflecteze, iar plânsul îl îneacă, invocând sfârșitul: Să mă culc cu fața-n sus/ Și să dorm, dormire-aș dus...90. Se ridică însă și de această dată. Face eforturi disperate să împrumute bani ca să salveze moșia. Cuprinzând partea cea mai frumoasă din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pe-o masă și a venit satul întreg ... unii din ei plângeau; eu priveam la ei, dar nu știam ce să cuget. Mai văzusem adeseori oameni țepeni întinși pe câte-un pat numit năsălie, purtați pe sus între cântece și plâns, și băgasem de samă că, de câte ori trecea o nuntă așa de tristă pe lângă casa noastră, mamei îi curgeau din ochi lacrimi mari, dar nu știam de ce... Veni noaptea ...[...] mama sta tot întinsă, tot nemișcată, tot galbenă. A treia zi o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în sens barbian) sunt: locul și rolul creatorului, intensitatea și adâncimea gândirii, imaginea iubitei, erosul, motivul germinării universale, cerul înstelat și îngerii, sunetul cornului, al clopotului și al buciumului; luna, somnul, somnolența și visul, lumile siderale, muzica sferelor, zborul și plânsul, insula lui Euthanasius. Împărțirea în cele două categorii și aprofundarea lor în două capitole distincte a fost făcută după dihotomia criteriilor: pragmatic-ideal, material-imaterial, real-imaginar, fizic-metafizic, toate cu mențiunea că reprezintă ceea ce încearcă să fie definit contextual prin dominanta metafizică intrinsecă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dragostea-așteptare, dragostea-semn. Numai norocul este cel care lasă un semn vizibil și explicit al iubirii pământene: de noroc i-s umezi ochii 108. În felul acesta, formele erosului dobândesc valențe simbolistice grave: facerea lumii, visul, armonia cântecului, gândirea profundă și plânsul. Unele dintre ele iau proporții de negândit pentru omul comun; facerea lumii implică nebănuite armonii siderale pe care numai poetul le percepe. Visul este împlinirea gândirii vii, iar plânsul dobândește dimensiuni neasemuite: Trecerea de la repaos la febră și de la febră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]