5,260 matches
-
se referă expres la subiectul de mai sus. „Sfîntul Petru face triajul celor ajunse la judecata sa. - Ei, tu de colo, de cîte ori ți-ai înșelat bărbatul? - De zece ori, răspunde nefericita. - Să i se dea o mantie gri, poruncește sfîntul. - Dar tu, i se adresează el alteia. - Numai de cinci ori, mărturisește aceasta. - Să i se dea o mantie albastră! - Tu?, o împunge sfîntul cu întrebarea pe una care arăta extrem de sfioasă. - Eu, niciodată... - Să i se dea o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
duc la atelierele școlii, pe șoseaua Kisseleff, la profesorul de pictură Luțescu, iar dacă dânsul nu mă primește, nu mai am ce căuta la ei. M-am dus cu o mapă de desene și cu carnețelele, unde mi s-a poruncit. Profesorul m-a pus la o probă de desen la șevalet, după care s-a pronunțat că acceptă să intru elev audient, deoarece acolo erau admiși doar cei cu buletin de București! Era pe timpul lui Gheorghiu Dej. După vreo lună
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fac pe preoți conștienți de vina ce și-o asumă înaintea istoriei prin faptul că stau indiferenți sau chiar dușmănoși față de Mișcarea Legionară. S-a întâmplat atunci un scandal infernal. Episcopul Colan a sărit roșu ca focul și mi-a poruncit să ies afară. Protopopii înfuriați au sărit și s-au... scoțându-mă afară în huiduieli: „Ce vin eu abia preoțit să le dau lecții de conduită! Asta-i ofensă adusă preoțimii! Să fie dat în judecata Mitropolitului!” în coridorul Prefecturii
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
legionar, din mormânt, din temniță sau din pribegie politică, se simte atins de mîhnire, că anumite conjuncturi trecătoare opresc pe majoritatea dintre noi, și pe cei mai buni, să-și facă datoria pe frontul unde Căpitanul a stat și a poruncit să stăm mai departe. Totodată, cu toată situația destul de grea, în care se găsește azi Mișcarea Legionară, o mângâiere trebuie să ne ușureze povara sufletului. Toate sacrificiile de până acum ale Legiunii, culminând cu al Căpitanului, nu au fost și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
scene, limbaj din viața obișnuită). Alături de tropi, de personificare, iterație, invocație, blestem („Aibă mersul racului / Și casa gândacului / Și odihna vântului”), se întâlnesc gradații ascendente și descendente, enumerații ș.a. Predominante sunt exprimarea metaforică și abundența structurilor comparative. Bolii i se poruncește să iasă și să piară „Ca roua de soare, / Ca spuma de mare”, duhurilor rele li se spune: „Vă duceți în gura vântului / Să vă loviți de toarta pământului”, iar bolnavului i se urează „Să rămâie luminat / Ca argintul cel
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
poetic: eufemisme, elemente criptice, simboluri, simbolistica numerelor și a culorilor, se oprește asupra tipurilor de discurs, subliniază marea lor diversitate de forme poetice. Ampla antologie de texte (391) facilitează cunoașterea tipologiei compoziționale a descântecelor: tipuri simple (denumirea agentului nociv); invocații; porunci și exorcisme; analogii; analogii narative; analogii directe; analogii indirecte; forme magice și parodii. Substanțialele capitole de note și variante, bibliografia, indicii și glosarul fac din Descântece din Moldova o lucrare de referință. Cealaltă carte, Colinde din Moldova (1984), spulberă prejudecata
CIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
obiectivă, "științifică", să-i spunem. Deși adesea frecventat de studiile de specialitate, pasajul merită reluat: "Având noi de gând a descrie obiceiurile Moldovenilor un lucru, de altfel, ori nimănui cunoscut, ori puținora dintre străini dragostea de patrie stăruie și-mi poruncește să înalț cu laudă neamul din care m-am născut, și să-i vorbesc de bine pe locuitorii țării de unde ni-i obârșia. Dar ei, la rându-i, i se împotrivește năzuința către adevăr, care ne împiedică să le susținem
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lor în florilegiile de unde le decupează este mai mare decât a altora, din cauze pe care le-am sugerat mai sus. Înainte de a sfârși această discuție referitoare la Divanul..., să amintim faptul că, dacă lucrarea se încheie cu Ale stoicilor porunci dzece, faptul nu i se datorează lui Cantemir, ci lui Andrea Wissowatius, a cărui lucrare, Stimuli virtutum faena peccatorum, o traduce în partea finală a antologiei sale. Dar și aici este vorba de o "creștinare" a sursei antice. De exemplu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
impunea și imaginea lor. Reiau pasajul: "Căci și ceea ce se știe despre șarpe: că, spre a-și apăra capul, își oferă întreg corpul celor ce-l lovesc cât de bine ilustrează acest lucru sensul acelor cuvinte prin care Domnul ne poruncește să fim iscusiți ca șerpii (Mt 10.16), să ne oferim prigonitorilor noștri mai degrabă trupul, pentru a ne apăra capul, care este Cristos, ca să nu fie ucisă, ca să spun așa, credința creștină în noi, dacă ne vom lepăda de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
stidirii să să râdice și supt singurătate acoperemântul necunoștinții să să arunce, de multe ori și mai în toate dzilele, la culcatul și la sculatul lui, eu trebe în câmp îmi scorneam, iară Biruinței lingă dânsul să să afle îi porunceam. Ce împietrită inima lui nicicum spre stârpirea pântecelui ei a să milostivi nu s-au muiat, ce în zavistiia neamu lui și semințiii mele neclătit au statut"50. Hameleonul încearcă, de fapt, să i-o ofere pe soția sa Inorogului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și audzi să nevoiesc. Așijderea, nu atâta pentru hirișă ființa Strutocamilei a să înștiința, pre cât cine ceva împotriva lor și după pofta adevărului va grăi a însămna să silesc. Că acel apofasisticos cuvânt: El au dzis, așé va, așé poruncește, aievea arată că nu ce mai de folos, ce ce mai plăcut le ieste, acéia să și aleagă. Și așé, voroava mea nu de ascuțite, ce de căptușite urechi ar fi lovit"43. Aparenta sfială a personajului ascunde, de fapt
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mazilii locali. Ei primeau o leafă și aveau sarcina să asigure strângerea dărilor și să apere sătenii de neplăceri. Aflăm din „Surete și izvoade" (vol. XXV, p. 265-268), că în 4 noiembrie 1848 N. Râșcanu, spătar și ispravnic de Vaslui, poruncește privighetorului ocolului Mijlocu că, „deoarece pe Andrei Kogălniceanu l-a însărcinat cu alte predmeturi n-are a-l mai supăra cu alte havalele". După care, privighetorul îi scrie vechilului de mazili și zapciilor din Dănești la 29 noiembrie 1848 ca
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Calimach, dădea ordin și cu privire la recrutarea zapciilor: „Zapcii ce se rânduiesc pre la ocoale spre împlinirea birului și săvârșirea rânduielilor și havalelor să fie din mazili, ruptași sau alte trepte ale ținutului, iar nu din oamenii dregătorului, care să fie porunciți și închezăluiți a se mulțumi pentru osteneala lor numai cu simbria ce prin isvoade cu pecetea Domnească să hotărască a lua, de la un sat,, pentru un sfert, fără a se abate la vreo luare nedreaptă, atât pentru isvoadele rânduite de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dea aceleași salarii calfelor". Era interzis să se „smonească mușteriii altui maistru", și de aceea calfa care ieșea meșter nu-și putea deschide atelier în apropierea fostului său stăpân. Firește, breslele au avut un caracter rutinar. În toate hrisoavele se poruncea să „se lucreze după obiceiu" și se prescria forma și materialul obiectelor în mod precis. Nici un produs al unui meseriaș nu trebuia să difere de al altuia, ceea ce însemna „osificarea în datinele vechi". Pe la sfârșitul veacului al XVIII-lea, când
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bunurilor celor pentru care au plătit. În anul 1624 există un document de la Radu Voievod „care autoriza pe Dumitrașcu Fulger ca să stăpânească ocina și casa lui Ștefan Danciu pentru birul plătit feciorului lui Gheorghe, care este fugit din sat. Domnul poruncea că: „ oriunde va afla pe feciorul lui Ștefan Danciu să-l aducă în satul Todireni cu tot avutul lui." Nu birul țării era principala povară a locuitorului moldovean, ci nenumăratele obligații în muncă, servicii (havalele și angării) și dări către
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Mavrocordat din 12 ianuarie 1742 stabilea numărul zilelor de slujbă datorat de sătenii liberi care ședeau în satele mânăstirești: „a sluji mănăstirii 12 zile pe an ori cu carul cu boi, ori cu palmele, ori cu sapa, după cum îi va porunci egumenul și să dea și dijma locului după obiceiu". Actul dădea egumenilor împuternicire ca, prin vornicii lor, „să constrăngă la lucru pe acei care s-ar opune". Alt act domnesc, purtând data de 25 noiembrie 1741 vorbea despre 6 zile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ar afla la târgoveți. Iar vel căpitan... să nu se amestece acolo la târgoveți nici la gloabe, nici la vite de pripas". În hotarnica Plopenilor, la 1673, după vornicul de târg era înscris pârcălabul - „Ion Pârcălab". Cronicarul Nicolae Costin zice: „poruncesc (Nicolau Vodă) pe la județe la țară, pe la Pârcălabi, să nu închidă oamenii pentru fiece vină, ci care ar fi mai grele judecăți să-i orânduiască la Iași, la Divan, cu sorocu de la Pârcălab". Pârcălăbia avea în atribuțiuni cercetarea certurilor și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
paharnicul al doilea ce era obișnuit a strânge el dijma Domnească, să nu se amestece"... Paharnicul avea ca ajutor în îndeplinirea funcției sale pe Pivnicer („Stratulat Pivnicerul", „Gheorghe Pivnicerul" în cartea de hotărnicie a Plopenilor de la 1673), și pe Vădrari („poruncim Domnia mea prin hrisovul acesta și vădrarilor de la ținutul Fălciului ca să nu aibă a supăra Sfânta episcopie pentru vădrărit, nici să scrie ei vinul de dijmă", zicea Scarlat Ghica în hrisovul din 1758) care strângeau dijma numai „de la cine se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din ceară, dar mai era și o dare pe „neguțătorii ce speculau cu băuturile: 3 lei de bute". Vameșii adunau taxele orânduite în folosul Domniei de la cei care aduceau în târg diferite obiecte pentru vânzare. La 1674, domnul Dumitrașcu Cantacuzino poruncește acestor funcționari: „pentru poslușnicii și slobozenii Sfintei Episcopii... să căutați să le dați pace, să nu-i învăluiți pentru vamă", iar când vor „aduce pește sau sare, voi să le luați vama"... Strângătorii desetinelor (zăciuiala) de pâne, de vin și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
satele Sfintei Episcopii foarte în pace, că apoi bine să știți, de va mai veni jalbă că-i învăluiți, vom trimite de vor face-vă rușine de se va pomeni; așa să știți, altminterea să nu faceți, însuși Domnul a poruncit"... Deșugubinarii atârnau de Dvornicii mari, din care cel din Țara de Jos avea reședința la Bârlad, iar cel din Țara de Sus în Dorohoi, scrie Melchisedec. Deșugubinarii umblau prin țară și căutau pricini: bătăi, furtișaguri, omoruri, curvari și curve etc.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
său la Suceava..." La 1525, în urma tânguirilor târgoveților din Vaslui contra așezării străinilor în acel târg, Domnul Ștefan cel tânăr dă ordin pârcălabului să cerceteze numai decât pricina și să-i raporteze: „Iată numai ce-ți scriu și tare-ți poruncim cum în mână veniți-va această carte a Domniei Mele, să nu într-alt fel să faci, numai ce de sârg să vă strângeți cu șoltuzii și pârgarii și să chemați pe toți cei străini... Așa poruncimu-ți pârcălabe și cată
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că la 1632 ținutul Tutovei avea un singur pârcălab. Pârcălabii de ținuturi au rămas însă și după introducerea ispravnicilor. Cărțile domnești de după Constantin Mavrocordat, cum ar fi cea a domnitorului Grigore Ghica la 1747, cartea lui Matei Ghica la 1755 poruncesc „boierilor, slujitorilor, pârcălabilor de pe la ținuturi, căpitanilor, vornicilor de prin sate" să nu supere, să globească, „nici să se amestece la gâlcevile țiganilor domnești ce umblă prin țară pentru hrana lor". În anul 1760, în cartea lui Ioan Teodor Voievod se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Hâra ot Vârtop, cu Ionașcu Drob ot Hogioge că are să-i plătească lui un bou sau cinci taleri. Iar de va avea nedreptate, atunci să-și strângă megieșii și să se arate aicea. Altfel să nu faceți. Singur Domnul a poruncit." Însă, prin carte domnească, se ordonă „să nu se amestece în judecățile bisericești", acestea fiind de competența episcopului și a protopopilor. Din cartea lui Ioan Teodor Voievod se înțelege că pe la anul 1759, în ținutul Fălciului, nu era decât un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Episcopiei către Domnie, împotriva târgoveților care „fug și ascund caii lor și olăcașii iau caii Episcopiei și a slugelor sfinției sale, Ieroteiu, episcopul de Huși", domnitorul Constantin Mihai Cehan Racoviță apără Episcopia și oamenii săi, cerând: „...voi târgoveți de Huși vă poruncim când vin turcii silnici să stați cu toții față să nu dosiți (caii - n.n.) că vom pedepsi". Ulterior, la 1764, când târgoveții s-au tânguit cu jalbă la Domnie, Grigore Alexandru Ghica Voievod, luând în considerare că la Huși fiind drumul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la Bârlad și la Focșani, la Bender și la Hotin fac supărare târgoveților", deși au „hrisov de la Domnia sa Ion Theodor Voievod" ca 50 de oameni scutiți de bir să fie „numai pentru treaba mezilului (poștă)" cu „cheltuiala și caii lor", poruncea ispravnicului de ținut ca numai „acei 50 de oameni ce s-au socotit ca să fie pentru treaba mezilului, să fie scoși din bir, trimițând și izvod anume de numele lor la vistierie, iscălit și de Dumneata ca să se știe care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]