5,162 matches
-
serialului sugerează, de fapt, că elementele "image", "look" și "style" sînt elemente-cheie ale unei culturi postmoderne a imaginii și a identității postmoderne. Pe tot parcursul volumului, am încercat să recuperez modelele marxist, feminist și multicultural în critica ideologică, opunîndu-le formalismului postmodern care refuză imaginii și spectacolului un conținut ideologic, promovînd teze despre prăbușirea sensului identității în peisajul mediatic postmodern. Am sugerat că nu se poate vorbi despre dispariția identității în societatea contemporană, ci ar fi mai just să se vorbească de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și a identității postmoderne. Pe tot parcursul volumului, am încercat să recuperez modelele marxist, feminist și multicultural în critica ideologică, opunîndu-le formalismului postmodern care refuză imaginii și spectacolului un conținut ideologic, promovînd teze despre prăbușirea sensului identității în peisajul mediatic postmodern. Am sugerat că nu se poate vorbi despre dispariția identității în societatea contemporană, ci ar fi mai just să se vorbească de reconstruirea și redefinirea ei și am încercat să arăt relevanța și importanța teoriilor ce se concentrează asupra unor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
aleasă a reprezentat cel puțin un țel normativ pentru sinele modern, fiind un tip de identitate stabilă evidentă la eroii de televiziune ai filmelor din '50 pînă în '70. Schimbările rapide de identitate din Miami Vice sugerează, dimpotrivă, că sinele postmodern acceptă și afirmă identități multiple și schimbătoare. Identitatea devine în contemporaneitate un joc liber asumat, o prezentare teatrală a sinelui, în care individul se poate prezenta celorlalți într-o varietate de roluri, imagini și activități, fără a fi preocupat de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
prezentare teatrală a sinelui, în care individul se poate prezenta celorlalți într-o varietate de roluri, imagini și activități, fără a fi preocupat de aceste treceri rapide, transformări sau schimbări dramatice. Această analiză ar putea sugera că ceea ce numim identitate postmodernă este o prelungire a identităților multiple și liber asumate ale sinelui modern care acceptă și afirmă o condiție de instabilitate și transformare rapide. Și totuși, tocmai această condiție de multiplicitate a opțiunilor a reprezentat problema principală a sinelui modern, producîndu-i
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
modern care acceptă și afirmă o condiție de instabilitate și transformare rapide. Și totuși, tocmai această condiție de multiplicitate a opțiunilor a reprezentat problema principală a sinelui modern, producîndu-i o stare de anxietate și o criză de identitate. Pentru sinele postmodern însă, anxietatea dispare pentru a face loc unei cufundări într-o multitudine de fragmente de experiențe euforice și de frecvente schimbări de identitate și imagine. Nu aș merge totuși atît de departe încît să afirm, așa cum a făcut Jameson (1984
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
face loc unei cufundări într-o multitudine de fragmente de experiențe euforice și de frecvente schimbări de identitate și imagine. Nu aș merge totuși atît de departe încît să afirm, așa cum a făcut Jameson (1984: 62 f), că în cultura postmodernă anxietatea dispare și nici nu aș vrea să neg că aceste crize de identitate sînt prezente și adeseori acute (un prieten psihiatru mi-a spus că mai ales în rîndul adolescenților există o acută confuzie în privința apartenenței de sex, tinerii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
schimbă în mod frecvent imaginea și stilul, apare întotdeauna un sentiment de anxietate la întrebarea dacă ceilalți vor recunoaște ca pozitivă noua identitate. Se poate presupune totuși că există o mutație în procesul de formare a identității și că sinele postmodern capătă un caracter tot mai multiplu, mai pasager și mai deschis schimbărilor. Pentru Jameson (1984:76), figura lui David Bowie privind fascinat o grămadă de televizoare a reprezentat una din imaginile reprezentative ale sinelui modern o imagine la care am
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
altul sau pe cea a "ciudatului" dependent de calculatorul său cu modem, trecînd de la un joc electronic la tabele de știri și la bănci de date, apoi la propriul sistem de procesare a informațiilor care reprezintă propriul sine ca terminal postmodern de computer. Mai mult decît atît, permanenta posibilitate de a-și schimba sinele și identitatea, de a trece rapid de la o identitate la alta, de a se desfăta într-un șir de identități plurale și multiple poartă în sine anumite
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și identitatea, de a trece rapid de la o identitate la alta, de a se desfăta într-un șir de identități plurale și multiple poartă în sine anumite posibilități de eliberare. În orice caz, oricare ar fi natura identității modernă sau postmodernă, în societatea contemporană ea este puternic mediată de imaginile provenite de la mijloacele de comunicare în masă care oferă modele și idealuri pentru modelarea identității personale. Staruri precum polițiștii din Miami Vice sau superstaruri pop ca Michael Jackson sau Madona oferă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să arate că și imaginile statice ale acestor reclame conțin atitudini ale subiectului și modele de identificare care conțin în mod clar un cod ideologic. Ca și în discuția anterioară, voi susține aici că, spre deosebire de anumite tipuri de analiză formală postmodernă, imaginile culturii media au o mare importanță din punctul de vedere al adresei și al construcției formale a imaginii, dar și în ce privește semnificațiile și valorile pe care le comunică. Ca urmare, voi lua în discuție cîteva reclame familiare, ușor de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
anume tip de persoană de exemplu, un "bărbat adevărat" trebuie neapărat să cumpere țigări Marlboro. În consecință, timp de decenii, firma Marlboro a folosit figura cowboyului drept simbol al masculinității și centru al reclamelor lor. Într-o cultură a imaginii postmoderne, indivizii își extrag propria identitate din aceste figuri și, ca atare, publicitatea devine un mecanism important, și adesea trecut cu vederea, de socializare, dar și un element de control al cererii de consum. Reclamele formează sisteme textuale cu componente de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
drept un simbol al frumuseții și sexualității, în ciuda caracterului său mai autonom și mai puternic. Ceea ce am încercat să arăt este tocmai faptul că aceste imagini, care sînt vehicule ale unor statute ale individului, impun o "alfabetizare" critică în cultura postmodernă, individul trebuie să învețe cum să interpreteze aceste imagini în mod critic, cum să demonteze relațiile între texte, curente sociale și produse ale culturii comerciale (Kellner, 1989 a). Interpretarea pe care eu o dau acestor reclame sugerează că publicitatea este
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
este tocmai fragmentarea, perisabilitatea și multiplicitatea imaginilor care refuză să se cristalizeze într-o cultură stabilă a imaginii. Ca urmare, publicitatea și industriile culturale se bazează pe strategii moderne și post-moderne și pe teme și o iconografie tradiționale, moderne și postmoderne. Localizarea postmodernului Într-un anumit sens, nu se poate spune cu precizie dacă această cultură a imaginii contemporane și aceste forme de identitate pot fi descrise ca moderne sau postmoderne. Multitudinea tipurilor de reclame Marlboro aflate în circulație pun în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
post-moderne și pe teme și o iconografie tradiționale, moderne și postmoderne. Localizarea postmodernului Într-un anumit sens, nu se poate spune cu precizie dacă această cultură a imaginii contemporane și aceste forme de identitate pot fi descrise ca moderne sau postmoderne. Multitudinea tipurilor de reclame Marlboro aflate în circulație pun în discuție afirmații referitoare la ruptura radicală între postmodernism și cultura modernă și că postmodernismul reprezintă cultura dominantă. Căci reclamele actuale pentru Marlboro se bazează pe imagini și strategii estetice tradiționale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de reclame Marlboro aflate în circulație pun în discuție afirmații referitoare la ruptura radicală între postmodernism și cultura modernă și că postmodernismul reprezintă cultura dominantă. Căci reclamele actuale pentru Marlboro se bazează pe imagini și strategii estetice tradiționale, moderne și postmoderne, făcînd în același timp uz și de o varietate de elemente ideologice contemporane. În loc să consider postmodernismul drept o nouă unitate culturală, aș susține mai degrabă că ar fi mai rațional să se interpreteze multiplele fațete ale postmodernismului ca ținînd de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de hegemonie a capitalului în care bunurile de consum, individualismul, fragmentarea, reificarea și cultura de consum sînt încă constituienți principali ai epocii moderne 13. Pe de altă parte, această coexistență a stilurilor, acest amestec de forme culturale tradiționale, moderne și postmoderne pot fi descrise tocmai ca fiind "postmoderne". Poate că tocmai lipsa unei dominante culturale și amestecul unei multitudini de stiluri și strategii estetice (așa cum sînt ele vizibile în reclame) sînt reflexe postmoderne. Totuși, campaniile publicitare Marlboro sugerează că acei extrem de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de consum, individualismul, fragmentarea, reificarea și cultura de consum sînt încă constituienți principali ai epocii moderne 13. Pe de altă parte, această coexistență a stilurilor, acest amestec de forme culturale tradiționale, moderne și postmoderne pot fi descrise tocmai ca fiind "postmoderne". Poate că tocmai lipsa unei dominante culturale și amestecul unei multitudini de stiluri și strategii estetice (așa cum sînt ele vizibile în reclame) sînt reflexe postmoderne. Totuși, campaniile publicitare Marlboro sugerează că acei extrem de bine plătiți interpreți ai scenei contemporane a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
acest amestec de forme culturale tradiționale, moderne și postmoderne pot fi descrise tocmai ca fiind "postmoderne". Poate că tocmai lipsa unei dominante culturale și amestecul unei multitudini de stiluri și strategii estetice (așa cum sînt ele vizibile în reclame) sînt reflexe postmoderne. Totuși, campaniile publicitare Marlboro sugerează că acei extrem de bine plătiți interpreți ai scenei contemporane a capitalului văd o continuare a existenței unor identități tradiționale în care caracterul masculin este încă important și este combinat cu preocuparea modernă pentru putere și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unor identități tradiționale în care caracterul masculin este încă important și este combinat cu preocuparea modernă pentru putere și plăcere văzute ca forță socială motrice a valorilor și identității contemporane. Aceste reclame arată că ambele culturi cea modernă și cea postmodernă coexistă și ca atare este nevoie de noi forme de imagine pentru a atrage atenția unui consumator obosit și cinic. Dacă postmodernitatea ar însemna o cultură unitară, așa cum susțin unii dintre apologeții ei, ne-am putea imagina că producătorii de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
atenția unui consumator obosit și cinic. Dacă postmodernitatea ar însemna o cultură unitară, așa cum susțin unii dintre apologeții ei, ne-am putea imagina că producătorii de imagini cei mai bine plătiți și mai sofisticați vor copleși pe cetățeni cu imagini postmoderne. Dar nu, reclamele și cultura media contemporană sugerează că, dimpotrivă, cultura contemporană este extrem de fragmentată în culturi axate pe diferite gusturi, care reacționează producînd valori și imagini destul de diferite. O megacorporație precum Marlboro își propune să cîștige tot acest public
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
plus, obligîndu-l pe spectator să-și dea seama ce marcă anume era promovată; acesta este, presupun, un mod eficace de a aduce numele mărcii în mintea privitorului, ceea ce este în fapt o funcție majoră a publicității, pentru că, așa cum arată campaniile postmoderne care au eșuat, strategia prin care sînt exploatate elemente postmoderniste este riscantă. Așa se face că publicitatea, moda, consumul de bunuri, televiziunea și cultura media destabilizează în mod constant identitatea și contribuie la producerea unor identități mai fluctuante, mai fluide
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
culturii în obiect de consum. Segmentarea pieței în cadrul numeroaselor campanii publicitate reproduce și intensifică fragmentarea de care vorbeam și destabilizează identitatea pe care noile produse și identificări încearcă să o restabilească. Așadar, capitalul este cel care stăpînește așa-zisa fragmentare postmodernă, și cel care imprimă identitate, schimbare și mobilitate. Postmodernitatea nu este marcată de o ruptură cu economia politică și cu capitalul, așa cum încearcă Baudrillard și alții să ne facă să credem (1976), ci se poate mai degrabă spune că oriunde
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
schimbare și mobilitate. Postmodernitatea nu este marcată de o ruptură cu economia politică și cu capitalul, așa cum încearcă Baudrillard și alții să ne facă să credem (1976), ci se poate mai degrabă spune că oriunde apare un fenomen al culturii postmoderne se poate detecta și o logică a capitalului în spatele său. Un asemenea argument sugerează că o mare parte din teoria postmodernă este excesiv de abstractă în modul în care pune în aceeași oală economia politică și capitalismul, proprii fenomenului pe care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să ne facă să credem (1976), ci se poate mai degrabă spune că oriunde apare un fenomen al culturii postmoderne se poate detecta și o logică a capitalului în spatele său. Un asemenea argument sugerează că o mare parte din teoria postmodernă este excesiv de abstractă în modul în care pune în aceeași oală economia politică și capitalismul, proprii fenomenului pe care îl descrie această teorie, obturînd astfel bazele lor economice. Mai mult decît atît, o asemenea teorie tinde să hipergeneralizeze fenomenele, luînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care îl descrie această teorie, obturînd astfel bazele lor economice. Mai mult decît atît, o asemenea teorie tinde să hipergeneralizeze fenomenele, luînd exemple din noile curente pe care le combină în noi dominante culturale. O anumită parte a teoriei culturale postmoderne se separă de conținuturile și efectele ideologice, concentrîndu-se mai ales asupra structurilor formale sau a construcției de imagini. Consider, spre deosebire de aceste poziții, că publicitatea și alte imagini ale culturii media, departe de a fi plate, unidimensionale și lipsite de codificare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]