19,544 matches
-
următoarea: să revenim la cazul conformist vs. nonconformist. Prin ncL ar trebui să amendăm preferințele condiționale trecându-le cu vederea, i.e. anulăm toate decisivitățile și nu luăm în calcul informațiile care provin din ele. Rămânem însă fără nicio informație despre preferința socială<footnote Aceasta deoarece nu avem nicio informație despre perechile care nu se află în decisivitățile libertariene. footnote>. Pentru a obține o mulțime de alegere nevidă este suficient să anulăm câte o singură decisivitate de fiecare, însă modul în care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
libertariene. footnote>. Pentru a obține o mulțime de alegere nevidă este suficient să anulăm câte o singură decisivitate de fiecare, însă modul în care alegem care decisivități trebuie anulate este arbitrar. Demonstrație [t.4.2.3*]. Se face arătând că preferințele din paradoxul lui Sen nu sunt condiționale. Dacă arătăm acest lucru, înseamnă că, folosind o condiție libertariană consistentă cu domeniul universal, nu vom rezolva și problema descoperită de Sen. Demonstrația se face la fel ca aceea pentru [t.3.5
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acest lucru, înseamnă că, folosind o condiție libertariană consistentă cu domeniul universal, nu vom rezolva și problema descoperită de Sen. Demonstrația se face la fel ca aceea pentru [t.3.5.3*] din secțiunea alocată rezultatelor lui Breyer (1977) deoarece preferințele separabile și preferințele necondiționale sunt același lucru. Deoarece preferințele necondiționale nu rezolvă decât inconsistența dintre condiția libertariană și domeniul universal, Gibbard formulează o nouă restricție a condiției libertariene: [d.4.2.3*] Condiția Lal: Oricare ar fi un individ i
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că, folosind o condiție libertariană consistentă cu domeniul universal, nu vom rezolva și problema descoperită de Sen. Demonstrația se face la fel ca aceea pentru [t.3.5.3*] din secțiunea alocată rezultatelor lui Breyer (1977) deoarece preferințele separabile și preferințele necondiționale sunt același lucru. Deoarece preferințele necondiționale nu rezolvă decât inconsistența dintre condiția libertariană și domeniul universal, Gibbard formulează o nouă restricție a condiției libertariene: [d.4.2.3*] Condiția Lal: Oricare ar fi un individ i, decisiv pe o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cu domeniul universal, nu vom rezolva și problema descoperită de Sen. Demonstrația se face la fel ca aceea pentru [t.3.5.3*] din secțiunea alocată rezultatelor lui Breyer (1977) deoarece preferințele separabile și preferințele necondiționale sunt același lucru. Deoarece preferințele necondiționale nu rezolvă decât inconsistența dintre condiția libertariană și domeniul universal, Gibbard formulează o nouă restricție a condiției libertariene: [d.4.2.3*] Condiția Lal: Oricare ar fi un individ i, decisiv pe o pereche de x variante (x,y
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Se face procedând în următorul mod: în primul rând identificăm dacă există un z care se comportă ca în [d.4.2.3*]. Se poate verifica faptul că, în toate cazurile folosite până acum drept exemplu, fiecare individ are o preferință precum cea descrisă în [d.4.2.3*]. De aici, toate decisivitățile se anulează și preferința socială va fi egală cu alternativele selectate prin condiția Pareto slabă. Voi exemplifica prin cazul prude vs. lewd (extins) deoarece prude preferă în prima
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
comportă ca în [d.4.2.3*]. Se poate verifica faptul că, în toate cazurile folosite până acum drept exemplu, fiecare individ are o preferință precum cea descrisă în [d.4.2.3*]. De aici, toate decisivitățile se anulează și preferința socială va fi egală cu alternativele selectate prin condiția Pareto slabă. Voi exemplifica prin cazul prude vs. lewd (extins) deoarece prude preferă în prima sa pereche de decisivitate 4 2pa P a , apoi 2 3pa P a , dar 3 4la
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
calitatea acelui z din [d.4.2.3*]. Același lucru se întâmplă și în cazul celuilalt. De aceea, prude și lewd nu mai sunt decisivi pe perechile care îl conțin pe 2a (în termenii lui Gibbard, drepturile le sunt alienate).. Preferința socială este: 2a este așadar alternativa preferată social. Același lucru are loc și în cazul alegerii cantității de muncă și în orice alt caz cu orice număr de indivizi și strategii. Restricția elimină paradoxul<footnote Nu am furnizat o demonstrație
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
O astfel de demonstrație poate fi găsită în Gibbard (1974). footnote>. 4.3.* Soluția Blau [d.4.3.1*] Intensitate pozițională: Dacă o persoană i preferă pe 1a lui 2a , pe 2a lui 3a , și pe 3a lui 4a , atunci preferința lui i între 1a și 4a este mai intensă pozițional decât preferința lui i între 1a și 2a . [d.4.3.2*] Preferințe intruzive: Fie un profil p, individul i este intruziv în p dacă nu este indiferent privind alternativele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
3.* Soluția Blau [d.4.3.1*] Intensitate pozițională: Dacă o persoană i preferă pe 1a lui 2a , pe 2a lui 3a , și pe 3a lui 4a , atunci preferința lui i între 1a și 4a este mai intensă pozițional decât preferința lui i între 1a și 2a . [d.4.3.2*] Preferințe intruzive: Fie un profil p, individul i este intruziv în p dacă nu este indiferent privind alternativele pe care el este decisiv și, pentru anumiți j, opoziția sa (preferința
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
persoană i preferă pe 1a lui 2a , pe 2a lui 3a , și pe 3a lui 4a , atunci preferința lui i între 1a și 4a este mai intensă pozițional decât preferința lui i între 1a și 2a . [d.4.3.2*] Preferințe intruzive: Fie un profil p, individul i este intruziv în p dacă nu este indiferent privind alternativele pe care el este decisiv și, pentru anumiți j, opoziția sa (preferința strictă opusă preferinței stricte a celuilalt) față de preferința lui j asupra
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferința lui i între 1a și 2a . [d.4.3.2*] Preferințe intruzive: Fie un profil p, individul i este intruziv în p dacă nu este indiferent privind alternativele pe care el este decisiv și, pentru anumiți j, opoziția sa (preferința strictă opusă preferinței stricte a celuilalt) față de preferința lui j asupra alternativelor pe care j este decisiv, este mai intensă pozițional decât propria preferință între alternativele pe care el este decisiv. Individul i este liberal în p dacă nu este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
între 1a și 2a . [d.4.3.2*] Preferințe intruzive: Fie un profil p, individul i este intruziv în p dacă nu este indiferent privind alternativele pe care el este decisiv și, pentru anumiți j, opoziția sa (preferința strictă opusă preferinței stricte a celuilalt) față de preferința lui j asupra alternativelor pe care j este decisiv, este mai intensă pozițional decât propria preferință între alternativele pe care el este decisiv. Individul i este liberal în p dacă nu este intruziv în p.
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
4.3.2*] Preferințe intruzive: Fie un profil p, individul i este intruziv în p dacă nu este indiferent privind alternativele pe care el este decisiv și, pentru anumiți j, opoziția sa (preferința strictă opusă preferinței stricte a celuilalt) față de preferința lui j asupra alternativelor pe care j este decisiv, este mai intensă pozițional decât propria preferință între alternativele pe care el este decisiv. Individul i este liberal în p dacă nu este intruziv în p. Un profil p este liberal
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu este indiferent privind alternativele pe care el este decisiv și, pentru anumiți j, opoziția sa (preferința strictă opusă preferinței stricte a celuilalt) față de preferința lui j asupra alternativelor pe care j este decisiv, este mai intensă pozițional decât propria preferință între alternativele pe care el este decisiv. Individul i este liberal în p dacă nu este intruziv în p. Un profil p este liberal dacă fiecare persoană este liberală în p. [d.4.3.3*] Condiția Lni1: Pentru fiecare individ
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
P , 1niL , 2niL dacă, și numai dacă. Demonstrație [t.4.3.1*<footnote Demonstrația îi apartine lui Blau (1975). footnote>]. Să presupunem că avem o mulțime de alternative A={a,b,c} și că fiecare profil social p conține toate preferințele unanime în p. În plus, presupunem că avem doi indivizi i și j, unde i este decisiv pe (a,c) și j pe (b,c) în toate profilurile în afara celui al cazului prude vs. lewd. Se notează acest profil cu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și j, unde i este decisiv pe (a,c) și j pe (b,c) în toate profilurile în afara celui al cazului prude vs. lewd. Se notează acest profil cu d , și cu *d inversul lui d (acesta se obține inversând preferința fiecărui individ<footnote Blau nu oferă o demonstrație pentru afirmația că d și d* ar fi singurele profiluri care pot da probleme de ciclicitate atunci când folosim procedura libertariană și cea paretiană. Susținerea sa este însă corectă din următoarele motive: în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
d . În același mod, implică, prin *d , faptul că nu este adevărat că. Demonstrația se face asemănător și pentru o mulțime cu patru alternative. În exemplele pe care le-am folosit de-a lungul lucrării, trebuie, în primul rând, subliniate preferințele intruzive. Pentru a fi mai clar care preferințe sunt intruzive, voi prelua sistemul de notații propus de Saari în (2006). Alături de informația despre preferințe, se introduce o informație despre un factor de intensitate notat cu α . Acesta ia valori pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că nu este adevărat că. Demonstrația se face asemănător și pentru o mulțime cu patru alternative. În exemplele pe care le-am folosit de-a lungul lucrării, trebuie, în primul rând, subliniate preferințele intruzive. Pentru a fi mai clar care preferințe sunt intruzive, voi prelua sistemul de notații propus de Saari în (2006). Alături de informația despre preferințe, se introduce o informație despre un factor de intensitate notat cu α . Acesta ia valori pe mulțimea unde indică, într-un profil, intensitatea preferinței
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
În exemplele pe care le-am folosit de-a lungul lucrării, trebuie, în primul rând, subliniate preferințele intruzive. Pentru a fi mai clar care preferințe sunt intruzive, voi prelua sistemul de notații propus de Saari în (2006). Alături de informația despre preferințe, se introduce o informație despre un factor de intensitate notat cu α . Acesta ia valori pe mulțimea unde indică, într-un profil, intensitatea preferinței pe perechea , 1α = indică intensitatea preferinței pe perechea, iar nα = semnifică distanța ordinală dintre orice număr
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferințe sunt intruzive, voi prelua sistemul de notații propus de Saari în (2006). Alături de informația despre preferințe, se introduce o informație despre un factor de intensitate notat cu α . Acesta ia valori pe mulțimea unde indică, într-un profil, intensitatea preferinței pe perechea , 1α = indică intensitatea preferinței pe perechea, iar nα = semnifică distanța ordinală dintre orice număr finit de alternative. Vom nota, așadar, cu [ , ]n m ia a α , preferința între două alternative oarecare, împreună cu intensitatea acesteia, relative la un individ
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de notații propus de Saari în (2006). Alături de informația despre preferințe, se introduce o informație despre un factor de intensitate notat cu α . Acesta ia valori pe mulțimea unde indică, într-un profil, intensitatea preferinței pe perechea , 1α = indică intensitatea preferinței pe perechea, iar nα = semnifică distanța ordinală dintre orice număr finit de alternative. Vom nota, așadar, cu [ , ]n m ia a α , preferința între două alternative oarecare, împreună cu intensitatea acesteia, relative la un individ i. Voi începe cu prude vs.
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Acesta ia valori pe mulțimea unde indică, într-un profil, intensitatea preferinței pe perechea , 1α = indică intensitatea preferinței pe perechea, iar nα = semnifică distanța ordinală dintre orice număr finit de alternative. Vom nota, așadar, cu [ , ]n m ia a α , preferința între două alternative oarecare, împreună cu intensitatea acesteia, relative la un individ i. Voi începe cu prude vs. lewd (original). Profilurile individuale sunt, prin U, următoarele. Prin condiția libertariană, prude este decisiv pe 3 1( , )a a și lewd este decisiv
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
libertariană, prude este decisiv pe 3 1( , )a a și lewd este decisiv pe 2 3. Prin definițiile [d.4.3.1*], [d.4.3.2*], cele două profiluri sunt intruzive deoarece 1 3( , )pD a a și. Cum intensitatea preferinței lui lewd pentru alternativele pe care el este decisiv, este mai mică decât intensitatea preferinței sale între alternativele pe care prude este decisiv, lewd are preferințe intruzive. Cum intensitatea preferinței lui prude pentru alternativele pe care el este decisiv este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
3. Prin definițiile [d.4.3.1*], [d.4.3.2*], cele două profiluri sunt intruzive deoarece 1 3( , )pD a a și. Cum intensitatea preferinței lui lewd pentru alternativele pe care el este decisiv, este mai mică decât intensitatea preferinței sale între alternativele pe care prude este decisiv, lewd are preferințe intruzive. Cum intensitatea preferinței lui prude pentru alternativele pe care el este decisiv este mai mică decât intensitatea preferinței sale între alternativele pe care lewd este decisiv, prude are
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]