5,183 matches
-
paradigma scopuri - mijloace - metode 124 7.4. Niveluri ale analizei strategice 126 Capitolul 8 - Deciziile strategice În condiții de incertitudine (Dragoș Paul Aligică, Marian Zulean) 131 8.1. Cadrul previziunii strategice 132 8.2. Metode și tehnici de prospectivă și previziune strategică 135 8.3. Rolul scenariilor În decizia strategică 137 8.4. Scenariile: euristică și metodă 139 8.5. Scenariile În politica de securitate națională 142 Partea a III-atc "Partea a III‑a" Politici, probleme și instituții de securitate Capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ca niciodată, provocarea principală a politicii de securitate națională este, așa cum spunea Donald Rumsfeld, „de a ne apăra Împotriva necunoscutului, incertitudinii, neprevăzutului și neașteptatului” (Rumsfeld, 2002, p. 23). Acest capitol Își propune trecerea În revistă a problematicii generale legate de previziune și anticipare strategică. El pornește de la cadrul și metodele previziunii strategice, explică problema deciziei În condiții de incertitudine, detaliind scenariul ca metodă complexă de analiză și instrument pentru luarea deciziei, și se finalizează cu o discuție privind unele aspecte descriptive
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
așa cum spunea Donald Rumsfeld, „de a ne apăra Împotriva necunoscutului, incertitudinii, neprevăzutului și neașteptatului” (Rumsfeld, 2002, p. 23). Acest capitol Își propune trecerea În revistă a problematicii generale legate de previziune și anticipare strategică. El pornește de la cadrul și metodele previziunii strategice, explică problema deciziei În condiții de incertitudine, detaliind scenariul ca metodă complexă de analiză și instrument pentru luarea deciziei, și se finalizează cu o discuție privind unele aspecte descriptive și normative ale folosirii scenariilor În politica de securitate națională
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
deciziei În condiții de incertitudine, detaliind scenariul ca metodă complexă de analiză și instrument pentru luarea deciziei, și se finalizează cu o discuție privind unele aspecte descriptive și normative ale folosirii scenariilor În politica de securitate națională. 8.1. Cadrul previziunii strategicetc " 8.1. Cadrul previziunii strategice" Previziunea strategică se bazează pe modele, menite să simplifice realitatea, În scopuri cognitive și operaționale. Una dintre Încercările cele mai importante de a segmenta realitatea În jurul gradului de predictibilitate Îi aparține lui Herman Kahn
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
detaliind scenariul ca metodă complexă de analiză și instrument pentru luarea deciziei, și se finalizează cu o discuție privind unele aspecte descriptive și normative ale folosirii scenariilor În politica de securitate națională. 8.1. Cadrul previziunii strategicetc " 8.1. Cadrul previziunii strategice" Previziunea strategică se bazează pe modele, menite să simplifice realitatea, În scopuri cognitive și operaționale. Una dintre Încercările cele mai importante de a segmenta realitatea În jurul gradului de predictibilitate Îi aparține lui Herman Kahn, cel mai influent și cunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ca metodă complexă de analiză și instrument pentru luarea deciziei, și se finalizează cu o discuție privind unele aspecte descriptive și normative ale folosirii scenariilor În politica de securitate națională. 8.1. Cadrul previziunii strategicetc " 8.1. Cadrul previziunii strategice" Previziunea strategică se bazează pe modele, menite să simplifice realitatea, În scopuri cognitive și operaționale. Una dintre Încercările cele mai importante de a segmenta realitatea În jurul gradului de predictibilitate Îi aparține lui Herman Kahn, cel mai influent și cunoscut dintre fondatorii
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
se bazează pe modele, menite să simplifice realitatea, În scopuri cognitive și operaționale. Una dintre Încercările cele mai importante de a segmenta realitatea În jurul gradului de predictibilitate Îi aparține lui Herman Kahn, cel mai influent și cunoscut dintre fondatorii disciplinei previziunii strategice. Acesta a identificat șase categorii de variabile care, odată operaționalizate și analizate, pot oferi o bază pentru construirea scenariilor și chiar pentru predicții limitate. Este vorba de variabile care pot influența sau chiar determina anumite aspecte ale viitorului și
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ca impredictibil pun accent pe ultimele două categorii. Kahn Însuși era mai degrabă de acord cu ultimii. Cu toate acestea, predicția continuă să ocupe un loc esențial În preocupările lui Kahn și ale tuturor celor ce se ocupă de problemele previziunii strategice. Ei consideră că multe aspecte din viitor pot fi predictibile. De aceea, În ciuda incertitudinii, este util să Încercăm să facem predicții sau cel puțin să Încercăm să imaginăm și să descriem evoluțiile pe care le considerăm mai probabile, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
să ia În considerare „evenimentele improbabile sau excentrice și să aloce energie și imaginație În reexaminarea sau reinterpretarea celor vechi și obișnuite sau familiare” (Kahn, 1973, p. 104). În concluzie, pornind de la opera și ideile lui Herman Kahn, constatăm că previziunea strategică este o Încercare de a ne adapta anticipările la o realitate volatilă, pe baza unui cadru sofisticat ce Încorporează toate seturile de variabile, de la cele relativ stabile și ușor volatile la cele foarte dinamice și accidentale. Natura ei este
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a momentului deciziei (propedeutica) și de căutare a soluțiilor strategice optime (euristica). De remarcat că, deși mulți au supraevaluat puterea predictivă a acestui cadru conceptual, autori precum Kahn au subliniat neîncetat limitele istorice și ontologice ale unor exerciții intelectuale de previziune: Chiar dacă n-ar exista accidente sau incertitudini intrinseci, În sens probabilistic, tot nu ar putea fi făcute predicții despre toate evenimentele. Chiar dacă ființele umane nu ar avea libertate de alegere, societățile umane tot ar fi complicate dincolo de puterea generalizării științifice
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În privința științei strategiei sau politicilor publice la nivelul la care științele exacte erau În secolul al XVII-lea. Secțiunea următoare va discuta exact această problemă: metodele și tehnicile prin care experții secolului XX au Încercat să constituie o disciplină a previziunii strategice. 8.2. Metode și tehnici de prospectivă și previziune strategicătc " 8.2. Metode și tehnici de prospectivă și previziune strategică" În a doua jumătate a secolului XX au fost dezvoltate și folosite metode multiple pentru definirea problemelor și provocărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
științele exacte erau În secolul al XVII-lea. Secțiunea următoare va discuta exact această problemă: metodele și tehnicile prin care experții secolului XX au Încercat să constituie o disciplină a previziunii strategice. 8.2. Metode și tehnici de prospectivă și previziune strategicătc " 8.2. Metode și tehnici de prospectivă și previziune strategică" În a doua jumătate a secolului XX au fost dezvoltate și folosite metode multiple pentru definirea problemelor și provocărilor, elaborarea unor strategii alternative, testarea lor și recomandarea unui curs
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
va discuta exact această problemă: metodele și tehnicile prin care experții secolului XX au Încercat să constituie o disciplină a previziunii strategice. 8.2. Metode și tehnici de prospectivă și previziune strategicătc " 8.2. Metode și tehnici de prospectivă și previziune strategică" În a doua jumătate a secolului XX au fost dezvoltate și folosite metode multiple pentru definirea problemelor și provocărilor, elaborarea unor strategii alternative, testarea lor și recomandarea unui curs sau altul de acțiune. În centrul chestiunii se găsește, Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
pe extrapolare, metode teoretice sau metode bazate pe logică/raționament (Dunn, 2003, pp. 197-253; Kleiner, 1996). Metodele și tehnicile prospective bazate pe extrapolare permit analiștilor să estimeze evoluția viitoare a societății, pe baza datelor actuale și istorice. Acest tip de previziune se bazează, de obicei, pe o anumită formă de analiză cronologică, adică pe analiza valorilor numerice, cumulate În timp și prezentate cronologic. Ca exemple de metode prospective bazate pe extrapolare sunt: analiza clasică a seriilor de timp; estimarea tendinței liniare
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
publice. Prin contrast cu tehnicile estimative și teoretice, unde datele empirice și/sau teoriile joacă un rol central, tehnicile de prospectivă rațională (judgemental) Încearcă să scoată În evidență și să sistematizeze judecăți „informate”. Ne concentrăm asupra unor tehnici intuitive de previziune, cum ar fi: Delphi, analiza impactului transversal și tehnica evaluării fezabilității (posibilităților de realizare). Acestea, dar și altele, au fost folosite pe scară largă În politicile publice și În business. Un exemplu Îl constituie tehnica Delphi, un procedeu de prospectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Delphi este o inițiativă majoră de cercetare, ea implică un număr mare de chestiuni tehnice, un chestionar, Încredere și precizie, precum și deprinderi de analiză și interpretare a datelor. În practica politicii de securitate națională se folosesc mai multe metode de previziune, specifice acestui domeniu, În scopul evaluării și estimării mediului de securitate viitor. Acestea nu sunt decât variante adaptate ale metodelor prezentate mai sus. Printre cele mai folosite sunt estimările, previziunile și scenariile (Tangredi, 2000, p. 15). Estimările fac parte din
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
politicii de securitate națională se folosesc mai multe metode de previziune, specifice acestui domeniu, În scopul evaluării și estimării mediului de securitate viitor. Acestea nu sunt decât variante adaptate ale metodelor prezentate mai sus. Printre cele mai folosite sunt estimările, previziunile și scenariile (Tangredi, 2000, p. 15). Estimările fac parte din categoria metodelor prospective prin extrapolare, utilizând analiza condițiilor din trecut și prezent pentru a identifica posibilele evenimente din viitor. După Dicționarul de termeni militari și termeni asociați al Pentagonului, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de incertitudine, definit mai sus, corespunde noțiunii mai larg utilizate de ambiguitate 1. Prognozele liniare simple sunt foarte ușor de realizat În timpul perioadelor de stabilitate și când avem de-a face cu procese sau sisteme ce prezintă regularități structurale. Însă previziunea se transformă Într-o iluzie primejdioasă dacă pornim dela prezumția că viitorul va fi la fel ca trecutul sau ca prezentul. În acest caz,prognozele dau greș exact când este mai mare nevoie de ele, adică atunci când se producschimbări neașteptate
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
un cadru clar organizat. În consecință, prezența elementului propedeutic și euristic sau a altor tehnici pedagogice devine un scop În sine. Iar acest scop este complementar cu cel de creare, de cunoaștere. Acesta este contextul Înțelegerii modului În care teoreticienii previziunii strategice, de la Herman Kahn până azi, au conceput cadrul teoretic al scenariilor. Scenariile, În concepția lui Kahn, sunt „ipotetice secvențe de evenimente, construite cu scopul de a focaliza atenția asupra proceselor cauzale și punctelor de decizie” (Kahn, 1967, p. 6
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
baza anticipării mediului de securitate. Studiul făcea un inventar al analizelor despre viitor și identifica, În 1999, cel puțin 50 de astfel de analize (SUA: Commission on National Security, 1999, p. 10). Este relevant că prima concluzie a exercițiului de previziune considera că „...America va deveni din ce În ce mai vulnerabilă În fața unui atac ostil pe teritoriul său, iar superioritatea militară nu ne poate proteja În Întregime” (SUA: Commission on National Security, 1999, p. 7). Așa că evenimentele din 11 septembrie, 2001, au fost anticipate
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
propedeutice și euristice sunt consecința directă a impredictibilității mediului În care sunt luate deciziile strategice. Aceste metode au ca scop pregătirea pentru Înfruntarea impredictibilului. Ele pornesc de la premisa că nu trebuie să ne amăgim cu iluzia că perfecționarea tehnicilor de previziune este soluția ultimă ce ne va proiecta În spațiul certitudinilor și riscurilor calculabile. Problema este că incertitudinea e aproape Întotdeauna mai puternică decât forța acestor metode. Scenariul, ca metodă de sprijin a deciziilor, acceptă faptul că viitorul este structural incert
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
este de a prezenta principalele concepte, metode și probleme din domeniul prognozei și anticipării strategice și, astfel, să familiarizeze cititorul cu instrumentarul euristic și cognitiv pentru Înțelegerea deciziei În condiții de incertitudine. Dacă primele două părți examinează cadrul teoretic al previziunii strategice și explică problema deciziei În condiții de incertitudine, următoarele părți definesc și descriu scenariile ca metodă complexă de analiză și instrument pentru luarea deciziei. Ultima parte prezintă aspecte descriptive și normative ale folosirii scenariilor În politica de securitate națională
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
matematician scoțian) și Boltzmann (Ludwig Eduard (1844-1906), fizician austriac). Galton este acela care a făcut legătura dintre teoria selecției naturale și cercetarea matematică, consacrând o parte din activitatea sa în apărarea teoriei evoluționiste, propunându-și să arate că aceasta permite previziuni susceptibile de a fi verificate. Studiile lui se axează pe transmiterea caracterelor ereditare (spre exemplu, talia). Contribuția lui cea mai importantă este aceea de a fi explicat corect conceptul de corelație sau, altfel spus, felul în care legea de probabilitate
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
ai noștri au reușit să se îmbogățească foarte tare în vreme ce mulți alții au rămas săraci. Ei bine, autorul acestei uimitoare cărți pune lucrurile în ordine. El explică de unde vine capitalismul, ce este în prezent și îndrăznește chiar să facă unele previziuni despre viitorul acestei orînduiri. Dorel Dumitru Chirițescu este un apărător al capitalismului modern și autentic, unul dintre puținii susținători adevărați ai sistemului. Un sistem pe care nu-l apără dintr-o postură de avocat, printr-o pledoarie, ci încercând să
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
din rude și oameni de casă, fără a reuși să domine situația, până când este ea însăși înlăturată de coaliția secretă a acelor îndepărtați de la puterea efectivă. Analogiile cu situația României sub dictatura lui Nicolae Ceaușescu sunt ușor de făcut, uneori previziunile unor situații și probleme strict contemporane sunt frapante. Dar „la noi trecutul se repetă des”. Tensiunea dintre duritatea rivalităților și rafinata aparență a vieții publice și mondene este una din sursele interesului neslăbit al lectorului. O subtilă artă a organizării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]