5,217 matches
-
și moarte,/ Singurătatea e un oraș fericit." (Singurătatea) Totodată, înstrăinarea poartă aici o nouă amprentă a condiției de poet, care, dintotdeauna, a fost în afara societății și contra ei: "Dor aproape stins de lume,/ Dor aproape stins de mine,/ Substantive și pronume/ Ale unei limbi străine// Dintre frazele căruia,/ Moi și vechi, de catifea,/ Verbe fermentând ideea/ Să visez în limba mea.// Singura din limbi pe care/ O murmur în somn și-n gând,/ Răscolită declinare/ Între leagăn și mormânt". (Morfologia). Morfologia
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
criza unei generații creatoare, amplificată în strigăt, atunci când această generație e supusă vitregiilor ideologiei dominante. Raportarea la celălalt este, de fapt, o raportare la sine, așa cum raportarea la sine este, de fapt, o raportare la celălalt, autoarea folosind, în permanență pronumele de persoana I plural, noi, noi, plantele, noi suntem un popor vegetal fără teama de a da greș. Confundarea celor două tipuri identitare: eu și ceilalți, aduce cu sine confundarea a două tipuri de contexte: ideologic și estetic, dacă avem
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
al cărui subiect gramatical coincide cu subiectul enunțării. 2) fraze adresative, În care apar interlocutori, fie că este vorba despre autorul-enunțător sau despre despre un martor, pretexte ale unui discurs tranzitiv. De cele mai multe ori, destinatarul, pentru că este indicat doar prin pronumele personal, permite identificarea cu cititorul (În fragmentul secund) sau, din partea cititorului, cu naratorul-autor (În primul). Strategia ambiguizării “personajelor” prin simpla lor menționare gramaticală și-a dovedit eficacitatea prozelită: oricine poate intra În pielea lor. 3) o dimensiune metatextuală foartre marcată
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o revenire puternică a eu-lui În literatură, anunțată de altfel de Michel Leiris Încă din 1946, cînd apare Aurora (scrisă Însă În plin suprarealism, În 1927 : « Întotdeauna Îmi este mai greu decît oricui altcuiva să mă exprim altfel decît prin intermediul pronumelui EU »), apoi, În teorie, de Problemele de lingvistică generală ale lui Benveniste În 1966 - care aduce pe tapet teoria enunțării - și confirmată, În sfîrșit, de Pactul autobiografic al lui Lejeune din 1975. Este limpede că epoca literaturii smerite, a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
iubirii filiale, un exces care, ca orice exces, ascunde lipsa? Nu vom afla, dar nici nu ne va interesa foarte mult, atîta vreme cît vom ști să-l ascultăm pe Emmanuel Adely care ne vorbește firesc - veți vedea de ce adaug pronumele personal „ne” -, care expune cu modestia individului incapabil să se reprezinte mai mult decît pe sine o dramă de viață ca pretext al unei expoziții discursive. Contrar aparențelor, dar cît se poate de logic, numai ceea ce este expus poate ascunde
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
în 1983 (pp. 105-106) operatori realiști: Acești operatori aduc în scenă un subiect observator, nenumit, nedefinit, martor la comandă al unei realități pe care o garantează prin simpla sa prezență [...] un număr considerabil de expresii se construiesc pe baza unor pronume impersonale sau pe orice parte a corpului fragmentat al acestor agenți care dispar chiar în momentul în care au adus garanția realității: "Nu se mai simțea la picioare răceala și duritatea gresiei tocite și roșii de-atîta ceruială, fiind acoperită de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
privirii într-un text descriptor Ocularizarea actorială este atunci cînd în text sînt prezente mărci de selecție perceptivă, precum verbe de percepție (a zări, a privi...), posesivele de persoana a 3-a (la stînga sa), deictice spațiale legate de un pronume anaforic al actorului (în față). Ocularizare zero este atunci cînd coordonatele spațiale sînt independente de poziția descriptorului: localizatori non-deictici (în vîrful, la baza), elemente informatoare geografice (nume de străzi, de locuri...). Vectorizarea spațiului în raport cu descriptorul În acest caz trebuie făcută
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
3) descrie anumite PĂRȚI ale corpului cavalerului ("cap" și "gambe"), cît și îmbrăcăminte ("pălărie", "mantou", "pantaloni", "ciorapi", "papuci"). În final, (p 4) descrie în alternanță mîrțoaga și călărețul, amestecînd atributele. Mîrțoaga și cavalerul sînt desemnați succesiv prin nume, apoi prin pronume: animal/stăpîn animal/cavaler animal/om unul/celălalt primul/cel de-al doilea. Ultima parte din (p 4) este încadrată de termenii "toate acestea" și "acest tot". Marcînd astfel fuziunea celor doi "actori", fuziune subliniată de utilizarea dominantă a adjectivului
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Editura Eminescu, București, 1970 (n.t.). Etienne de Sénancour, Obermann, traducere de Em. Serghie, Editura Minerva, București, 1971 (n.t.). * E. Zola, Pîntecele Parisului, traducere de Sanda Oprescu, Editura pentru Literatură Universală, București, 1968 (n.t.). În varianta franceză: forma pronumelui nehotărît on (n.t.). H. de Balzac, Iluzii pierdute, traducere de Dinu Albulescu, Editura Univers, București, 1988 (n.t.). Emile Zola, Germinal (vol. I), traducere de Oscar Lemnaru, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1960 (n.t.). * Stendhal
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Pe de altă parte, interesul se orientează spre fenomene discursive semnificative pentru exprimarea orală, dar care se extind și în alte realizări ale românei actuale, fenomene precum: alocutivele, cu realizările lor la nivel gramatical (interjecții alocutive și locuțiuni pronominale alocutive); pronumele personale, pronumele și adjectivele demonstrative, unele nehotărâte, cu valorile lor discursive noi; alunecările de sens explicabile discursiv (semantica unor pronume, a unor conjuncții copulative și adversative, a unor corelative etc.). 2.3. Volumul este constituit din șapte capitole. Exceptând capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
altă parte, interesul se orientează spre fenomene discursive semnificative pentru exprimarea orală, dar care se extind și în alte realizări ale românei actuale, fenomene precum: alocutivele, cu realizările lor la nivel gramatical (interjecții alocutive și locuțiuni pronominale alocutive); pronumele personale, pronumele și adjectivele demonstrative, unele nehotărâte, cu valorile lor discursive noi; alunecările de sens explicabile discursiv (semantica unor pronume, a unor conjuncții copulative și adversative, a unor corelative etc.). 2.3. Volumul este constituit din șapte capitole. Exceptând capitolul final, dedicat
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
alte realizări ale românei actuale, fenomene precum: alocutivele, cu realizările lor la nivel gramatical (interjecții alocutive și locuțiuni pronominale alocutive); pronumele personale, pronumele și adjectivele demonstrative, unele nehotărâte, cu valorile lor discursive noi; alunecările de sens explicabile discursiv (semantica unor pronume, a unor conjuncții copulative și adversative, a unor corelative etc.). 2.3. Volumul este constituit din șapte capitole. Exceptând capitolul final, dedicat utilității practice a cercetărilor de dinamică a limbii (concluziile rezultate din monitorizarea principalelor posturi de radio și de
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
vorbește, încuviințează, în semn de aprobare. Nu trebuie să exagerezi îdoar nu vrei să semeni cu un cîine din acela care dă din cap la geamul din spate al mașinilorț; fă o mișcare scurtă, discretă. Cînd ai realizat ceva, folosește pronumele „noi” în loc de „eu”. De exemplu, „Tocmai am încheiat o vînzare!” „Se pare că o să ne încadrăm în buget!”, „ Cred că știm cum vine treaba asta!”. Arată respectul cuvenit pentru lucrurile la care se pricepe cel mai bine șeful tău. Dă
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
ținta din ce în ce mai multor șicane ale șefului dificil. Acum, ori de cîte ori i se adresa, îi spunea Julie. Dacă eram un grup, își făcuse un obicei din a spune: „Bună ziua, domnule Belding! Bună ziua, doamnă Smith! Bună ziua... Julie!”. îi accentua mereu pronumele, iar acest lucru ajunsese să o enerveze la fel de mult. De ce a ales Julie să intre în acest conflict cu șeful? A avut sentimentul că nu era respectată, însă a omis să ia în calcul faptul că, dacă își înfruntă șeful
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
Eminescu, Odă (în metru antic)] 1.Explică rolul apostrofului în structura Ochii mei ’nălțam... 2.Evidențiază sensul conotativ al verbului a (se) înălța. 3.Transcrie un oximoron din fragmentele date. 4.Menționează două motive poetice, la alegere. 5.Motivează prezența pronumelor personale din finalul poeziei. 6.Comentează conceptul de odă, în viziune eminesciană. 7.Explică rolul prozodic al indicației din titlu - în metru antic. 8.Argumentează, prin două trăsături, încadrarea textului în romantism. 9. Ilustrează, în 4-6 rânduri, două caracteristici ale
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
totdeauna un semn iconic, aspect contraintuitiv și ermetic al semioticii peirciene. Astfel pata de sînge (emblemă a unei crime atroce comise în preajma unei biserici) configurează imaginea lui Crist consacrată de tradiția imagologică. În plan lingvistic intră în categoria semnelor indiciale pronumele demonstrative, pronumele personale, adverbele aici/acolo, numele proprii; * semnul simbolic nu se leagă de obiectul său nici printr-o relație fizică, nici printr-o relație de similaritate; raportul cu obiectul este stabilit printr-o convenție a comunității care utilizează semnul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semn iconic, aspect contraintuitiv și ermetic al semioticii peirciene. Astfel pata de sînge (emblemă a unei crime atroce comise în preajma unei biserici) configurează imaginea lui Crist consacrată de tradiția imagologică. În plan lingvistic intră în categoria semnelor indiciale pronumele demonstrative, pronumele personale, adverbele aici/acolo, numele proprii; * semnul simbolic nu se leagă de obiectul său nici printr-o relație fizică, nici printr-o relație de similaritate; raportul cu obiectul este stabilit printr-o convenție a comunității care utilizează semnul respectiv (un
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pot fi figurate însă și entități ficționale (licorne, centauri, marțieni, personaje romanești). Sinsemnul indicial rematic nu face decît să indice o prezență (plînsul sau strigătul disperat al cuiva, o nenorocire; doliul, un deces în familia celui care îl arborează, iar pronumele personale, persoanele care îl folosesc în context). Sinsemnul dicent ține locul unui referent care îl afectează direct (girueta mișcată de vînt, urma pașilor imprimată pe sol etc.). Legisemnul iconic atribuie unei calități caracterul de generalitate (de la o figură geometrică, cercul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
atribuie unei calități caracterul de generalitate (de la o figură geometrică, cercul caracterizat prin "circularitate" la un model sau arhetip: Père Goriot, "icon" al părintelui devotat). Legisemnul indicial rematic indică posibilitatea de a fi realmente afectat de obiect, exemplul canonic fiind pronumele demonstrativ, așa cum se va incorpora în fiecare replică particulară. Legisemnul indicial dicent este un semn convențional (legi-semn) cu o actualizare specifică (o sirenă de pompieri indică în momentul concretizării sale existența unui incendiu, dar în același timp șoferilor un anumit
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pată roșie evocînd senzația de roșu Sinsemn iconic rematic O diagramă individuală (un panou rutier anume) Sinsemn indicial rematic Un strigăt spontan Sinsemn indicial dicent Girueta Legisemn iconic rematic O diagramă în general Legisemn indicial rematic Un nume propriu, un pronume demonstrativ Legisemn indicial dicent Un strigăt auzit pe stradă Legisemn simbolic rematic Un substantiv comun Legisemn simbolic dicent O propoziție vizînd un caz individual Legisemn simbolic argument Un silogism, o teorie științifică Din definiția generală a semnului ca ceva care
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
CATAFORĂ) După domeniul de utilizare (stilistică sau sintaxă), teremenul de anaforă își schimbă sensul. În stilistică desemnează repetarea unui cuvînt sau grup de cuvinte la începutul unor versuri sau fraze succesive. În sintaxă, elementul anaforic trimite la contextul lingvistic anterior (pronumele la nume, termenul generic "problemă", "fapt", "chestiune" la paragraful precedent). ANALIZĂ De la Louis Hjelmslev termenul desemnează ansamblul procedurilor utilizate în descrierea unui obiect semiotic considerat ca un tot de semnificație. Această descriere este considerată descendentă, spre deosebire de sinteză, definită ca ascendentă
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
general asupra unei propoziții particulare subsumabile acelui principiu. DEIXIS Mod de actualizare a componentelor spațiale, temporale, personale în raport cu situația de enunțare. Termenul de deixis desemnează atît referința la spațiul și timpul enunțării, cît și ansamblul mărcilor dependente de situație: DEICTICELE (pronume demonstrative, personale, adverbe). Cele trei tipuri esențiale de deixis: personal, spațial, temporal se articulează în jurul axei ego/ hic/nunc (eu/tu, aici/acolo, azi/mîine). DENOTAȚIE (în raport cu conotație) Sensul denotativ este semnificația fundamentală, codificată a semnului lingvistic; noțiunea de identitate
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
citind, de pildă, Monitorul oficial. În raport cu opera literară, receptorul poate fi: - real, extratextual - lectorul sau spectatorul; - intratextual, proiectat explicit în text (naratarul/tuul liric) prin mărci lexicograma ticale ale adresării directe (persoana a II a, singular sau plural, a verbelor, pronumelor sau adjectivelor pronominale posesive, prin substantive/grupuri nominale în cazul voca tiv etc., ca în secvențele: Eu sunt dator să spun povestea și vă rog să ascultați. - Ion Creangă, Povestea lui HarapAlb; Vrui, cititorule, să ți fac un dar, / O
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și, desigur, funcția de captare a atenției lectorului. Referentul titlurilor este de mare diversitate, ilustrând ori ginalitatea scriitorilor, în timp ce modalitățile lingvistice de construire a cuvântului/a sintagmei de intitulare prezintă câteva invariante. - Un termen nominal/o structură nominală (substantiv, adjectiv, pronume, numeral cu valoare substantivală) configurează titluri expozitive sau metaforic simbolice, vizând: tema/teme și motive (Iubire de L. Blaga, Război și pace de Tolstoi, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Jocul de-a vacanța de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
un alter ego al scriitorului însuși, eul liric - numit și eul poetic, eul rostitor sau eul originar - rămâne o prezență ficțională, ca și perso najul narator din opera epică. Indicii textuali sunt de tip gramatical (persoana întâi a verbului, a pronumelui sau adjectivului pronominal posesiv: eu cu lumina mea sporesc a lumii taină - L. Blaga), de tip lexicosemantic sau stilistic (deictice, interjecții, interogații și exclamații retorice, epitete calificative, topică afectivă, pauze expresive marcate prin puncte de suspensie etc.: Ah, pentru cine
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]