5,506 matches
-
care te înșelau cu baloane colorate, în timp ce în spatele magazinului, în corturi întunecate, machiajul era spălat și jonglerii erau triști, cerșetori la porțile orașului, dar, pe măsura trecerii anilor, fata devenită femeie, dusă de mână, se simțea ridicol prin mulțimea de rafturi, aici e voie, aici nu e voie, aici poți intra, aici nu și la zidul morții dintre ea și lume, la poarta casei adăstau bărbați, motocicletele iubirii, acrobați care se balansau fără bară sau paletele de echilibru pe sârma fragilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
poate să răstoarne pătratul distanței, raza de balans, diametrul lumii și lumea poate fi într-o clipă transformată în haos, datorită acestei cifre sinucigașe, care poate lua după sine toată ecuația existenței. Și Mioara bătu cărțile neascultătoare, le trimise în rafturi, bibelourile pe policioarele lor de cristal, pe îngeri la locurile lor între baloane, acrobații și motocicliști, pe zidurile morții. Cuminte, fir cu fir, fără să plângă, fără să înțeleagă de ce dincolo de ușă erau clinchete de pahare, voci impostate de bărbați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
în limba lor, praful așezat pe sub așternuturi îmi vorbește despre mine, eu stau și mă ascult îndărăt, nu mi-ar ajunge timpul să înregistrez pe CD-uri câte se spun, dar cu grijă, una câte una precum rufele călcate în rafturi, precum lenjeria strânsă în 4, în 8, în 12, în sertare, fețele de pernă în 2, se vor aduna printre bagaje. Moleculele și atomii s-au cam plictisit de monotonia somnului în vitrine, sertare, servante, genți și valize, eu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
haină pe umăr direcționând bunul mers ai traiului, în ghetourile Brăilei mirosind a transpirație și mici democratici. În spitale sunt câte trei bolnavi într-un pat, din cauza consumului excesiv de democrație, se oferă pâine-hibrid, între gumă și coca cu chintalul, în rafturile magaziilor de alimente tronează preparate: șobolani tocați în mațe de porc, găini bolnave, moarte prin refrigerare, câini jupuiți în loc de miei la colțuri de stradă, struguri din import cu gust de țâță bătrână, portocale grecești injectate cu ură, brânză închegată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
O lumină uriașă i se sparse în cap și Mioara căzu la pământ. Vuia viteza timpului prin urechi, vuia timpul în viteză luminoasă, lumina timpului însuși. Î ntâi văzu ușa. Bibelourile încă mai stăteau sub cerul liber, cărțile erau pe rafturi de aer. Pendula, asemenea, pironită pe cer, a clipit și văzu așternându-i-se încet la picioare podeaua. Un perete, încă unul. Dacă mai închide o dată ochii, întâi o aud, apoi o văd pe Mama. N-a fost așa. Mioara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pârtiile erau pline de schiori. De-aici încolo până la sfârșit Mioara deveni toată o amintire. Corul cânta în octava a IV-a sub Do central, ceea ce însemna că romanul se apropia de sfârșit. Își închipui cartea vieții ei pe un raft. Îmbrăcat în Mozart, Dumnezeu i-o citea. Și iată-l pe Mitică, firește că-i elev de liceu și firește că ea îl privea cu răsuflarea tăiată. Câte vieți necitite pierduse! Tu ești? Da, spuse EL și ridică mâna. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
nici gândul că mă vor considera laș, nici că nu voi putea îndura responsabilitatea morților ce vor urma. M-am pripit. Acum, când scriu paginile astea și îmi aștern gândurile pe foile astea boțite pe care le-am găsit printre rafturile vechi ale bibliotecii, se sfârșește cea de-a doua zi în care sunt în această școală. Abia ieri, luni, am ocupat liceul și am fost pus față în față cu o eroare neprevăzută a planului meu, directorul. Remușcările și îndoielile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
dintre pereții colegiului cu zgomotul ei specific. În spatele său erau cel puțin cincisprezece oameni, unii caucazieni, alții din același neam ca și el. Fiecare avea câte o roabă plină vârf și acoperită cu o pânză. Pe lângă ei se vedeau diferite rafturi cu arme, cutii de diverse mărimi din lemn în care, probabil, era muniție, și o cutie îngustă, lungă și înaltă, care-mi sări în ochi imediat. Rămasei uimit de ceea ce adusese Soliteraj. Era, după mine, mult mai mult decât ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
un blond alb, care părea să fie o altă bucată de piele. Lung, dar nu prea, părea că strălucește în lumina aurie a școlii. Deși mi-l imaginam într-o încăpere plină de recipiente ciudate, umplute cu diferite substanțe, printre rafturi vechi cu cărți antice, parcă nu se încadra acolo. Nu. Locul lui era în altă parte. El își avea locul în natură. În pădurile puțin explorate ale Tărâmului de Nord, unde copacii păreau eterni. Dar locul lui nu era nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
și neîngrijit să scârțâie. Sunetul strident umplu încăperea pustie, făcând-o să-și revină într-o anumită măsură la amintirea fervorii de care era stăpânită cândva. Pașii lui de ce nu erau anunțați de același scârțâit uscat? Merse de-a lungul rafturilor de cărți sprijinite de peretele interior și se opri brusc. Împăratul se aplecă spre cel mai jos rând de volume, smulse trei dintre ele și descoperi altele două în spatele lor. Scoase pe rând "Arta guvernării" a lui Mehain Jacquil, scrisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
spațiu de depozitare, într-un parc industrial aflat la trei kilometri depărtare. Acolo erau amplasate facilitățile de păstrare a animalelor, împreună cu laboratoarele periculoase. Josh Winkler, un tânăr cercetător promițător, luă niște mănuși de cauciuc și o mască chirurgicală de pe un raft de lângă ușa ce ducea la cuștile animalelor. Asistentul lui, Tom Weller, citea un articol de știri lipit pe perete. — Să mergem, spuse Josh. — Cred că Diehl e ud tot, zise Weller, arătând spre articol. Ai citit asta? Josh se întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
făcuți ghemotoc, bomboane de mentă pentru respirație, rimeluri, fotografii de la balul de anul trecut, chibrituri, un calculator, șosete murdare, numere vechi din Teen Vogue și People. Și un pachet de țigări, ceea ce nu o bucură prea tare. Apoi, trecu la rafturile somierei, căutând prin ele rapid și pipăind până în fundul lor. Urmă dulapul, care îi luă ceva mai mult. O harababură de pantofi și adidași la bază. Dulăpiorul de sub chiuveta din baie și chiar și coșul de haine murdare. Nu găsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
vezi și tu cât de important e partenerul, că, dacă n-are cine-ți da replica, degeaba, nu joci cum trebuie, nu poți, o să vezi cum îți vine textul automat în minte dacă intri în poveste și... ești), televizorul, niște rafturi cu CD-urile, casete video cu piesele în care jucaseră cei doi, Maestrul (scrisese pe marginea casetei, cu pixul, aproape ininteligibil, numele personajului și al piesei: Hamlet, Hamlet; Trigorin, Pescărușul; Revizorul, Revizorul; Miroiu, Steaua fără nume; Woland, Maestrul și Margareta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
zilei către noapte; Dale Harding, Zbor deasupra unui cuib de cuci; Rudy, Patima roșie; Nae Girimea, D’ale carnavalului; Astrov, Unchiul Vanea; Gelu Ruscanu, Jocul ielelor; Lopahin, Livada cu vișini; Tipătescu, O scrisoare pierdută; Rică, Bărbați și femei... până la sfârșitul raftului, mai erau și alte casete cu spectacole înregistrate, multe titluri amestecate, nici o ordine între ele, totul se termina cu Lear, din Regele Lear, ultima premieră) și tânăra Loredana (ea își trecuse pe CD-uri spectacolele, O noapte furtunoasă, o montare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
care Loredana cântase și dansase excelent, ca și în Bădăranii, apoi, Revizorul, Pescărușul, Hamlet, Nora, Regele Lear, Bărbați și femei; actrița nu scrisese însă numele personajelor pe margine, se grăbea). Casetele cu spectacolele sunt așezate separat. Ale lui, pe un raft lung cât peretele, de umpleau tot spațiul ăla, iar în stânga, doar câteva, CD-urile ei. Urmează rafturi cu muzică și filme. Chiar în fața intrării, după ușa de aluminiu, e șemineul, a cărui coloană urcă alb, trece prin holul de la etaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Bărbați și femei; actrița nu scrisese însă numele personajelor pe margine, se grăbea). Casetele cu spectacolele sunt așezate separat. Ale lui, pe un raft lung cât peretele, de umpleau tot spațiul ăla, iar în stânga, doar câteva, CD-urile ei. Urmează rafturi cu muzică și filme. Chiar în fața intrării, după ușa de aluminiu, e șemineul, a cărui coloană urcă alb, trece prin holul de la etaj și iese spre horn, coșul ăsta trage, bine gândit, fumul de țigară care se adună în camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
urcă alb, trece prin holul de la etaj și iese spre horn, coșul ăsta trage, bine gândit, fumul de țigară care se adună în camera mare, de jos, în dreapta e scara din lemn care urcă la dormitoare, în stânga șemineului e bucătăria, rafturi, frigider, aragaz, aparatură, în tot livingul, pe jos, e gresie maro, femeia trece pe lângă biroul Maestrului, așezat sub scara închisă la culoare, apoi, intră direct spre baie. Oglinda. Ochii ei de aur. Își șterge fața cu un demachiant, apoi își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
mă pricep, nu știu cum și cât, nu am nici o idee ce trebuie făcut la un parter, ei, când o să ai, schimbăm, mai îndreptăm una-alta, îți trebuie cam o mie de euro!... în bucătărie ai aragaz, frigider, în sufragerie ai canapea, rafturi, cărți, în dormitor, patul, un birou cu un computer, să-mi scrii din când în când, glumește bărbatul, e cablat la Internet, nu-ți face probleme, o să te coste puțin întreținerea și telefoanele, lumina, plătești tot, vezi tu, se așază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de o săptămână, lasă ușa deschisă, se bagă în scutece. Jos, în living, Maestrul intră în camera lui de la capătul parterului. Bibliotecile din scândură, lemnul miroase, îl simte de fiecare dată când intră aici, biroul, fotografiile de pe pereți, pe un raft, deasupra laptopului, o poză mărită a mamei și a lui, unul lângă altul, cu obrajii alături, o poză din tinerețe. Semănau, avea fața ei ascuțită, nasul prelung, sprâncenele stufoase, o femeie puternică dăduse naștere unui bărbat cald. Deschide cu grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
care e părerea mea ? Că o să te ceară de nevastă ! Simt că mi se strânge stomacul, probabil din cauza băuturii pe care tocmai am băut-o sau așa ceva. — Ești atât de norocoasă ! spune Lissy transportată. Știi, zilele trecute mi-a pus rafturile alea la mine În cameră, fără măcar să-l rog ! Câți bărbați sunt În stare să facă așa ceva ? — Știu. E... un tip de nădejde. Urmează o pauză, și Încep să rup suportul de hârtie pentru pahar În fărâmițe mici de tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ele perfect Împachetate și aranjate pe umerașe parfumate, ca Într-un magazin. Fiecare pereche de pantofi e pusă În cutia ei, cu poze Polaroid În față. Toate curelele sunt frumos atârnate de catarame. Toate gențile sunt perfect aliniate pe un raft. N-am mai Împrumutat de mult nimic de la Jemima, și se pare că de atunci conținutul garderobei s-a schimbat total. — Cred că Îi ia pe puțin o oră pe zi să țină toate astea În ordine, spun cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
am să Încerc. Nu mai avu timp pentru că la ușă se auzi o ciocănitură salvatoare. Salvatoare?! Fata se făcu stocajie, se Îmbrăcă În zece secunde, se aranjă un pic și atât mai putu a spune: E grav, stai aici după raft, nu te mișca și nu scoate nici un cuvânt! Rică, deja blocat psihic, pică Într-o nedumerire cu mult mai mare și nu Înțelegea de ce se simțea amenințat. Ada se Îndreptă spre ușă și cu un aer cât se poate de
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Rică Încremeni cuprins de sentimente și stări dintre cele mai periculoase, Îl luă frica, ar fi dorit să-și poată opri respirația, să dispară imediat ori cel puțin să se poată transforma Într-o furnică ușor de ascuns sub un raft cu cărți. În câmpul său vizual Își făcu apariția Victor Frasin, secretarul de partid pe fabrică, un personaj mai important decât directorul general care era obligat să-i execute dispozițiile venite din partea „Partidului Comunist Român, forța conducătoare În Republica Socialistă
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
o Încuie, luă banii și Îi așeză În geanta de firmă, apoi se adresă, vizibil afectată pe multiple planuri, băiatului care rămăsese blocat În aceeași poziție: Mai ești acolo, vrei să vorbim sau, așa cum cred eu, nu? Rică ieși de după raft, oarecum mulțumit că nu a fost văzut de cel mai de temut om din fabrică, cel care te putea arunca afară după bunul său plac, secretarul de partid! Spuse scurt: Sigur că da! De ce mai Întrebi? Pentru că ai asistat la
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
un morman de perne de diferite culori, o masă cu picioarele curbate pe care era un coș cu mere, un scaun Înalt pe care mă cocoțam cu efort, și un fel de dulap care, În jumătatea lui dreaptă avea niște rafturi pe care erau puse În stive egale farfurii de toate mărimile și formele. Fereastra dădea spre o mică livadă de meri, vișini și pruni și era mândria bunicului, care trudise la ea decenii de-a rândul, dându-i prestanța și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]