5,656 matches
-
revistă de specialitate cu scopul precis de a restabili adevărul și aceste amintiri își fac loc insistent în presă după ce pătrund regal în „Viața lui Mihai Eminescu” de G. Călinescu (primul beneficiar și cel mai stabil punct de referință în receptarea biografiei poetului). Doctorul Vineș numește cauza „legendei”, scrisoarea Hanrietei vrând, probabil, să arate că amintitul frizer a născocit „cărămida” pornind de la scrisoarea respectivă, așadar că acesta întărește scrisoarea și nimic mai mult. La urma urmei, ce rost avea amintirea acelui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
G. Călinescu, altele pe care el însuși nu le-a văzut, altele, în fine, pe care el le-a dat la o parte. Domnii Ionel Oprișan și Ștefan Vârgolici au ajuns la volumul al zecelea cu al dânșilor „Corpus al receptării critice a operei lui Eminescu”, iar dl. Alexandru Dobrescu editează a doua oară o antologie (foarte vag comentată, din păcate) a „Detractorilor lui Eminescu” și așchii din aceste cărți de texte, dar și din altele pe care nu le mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
întemeiază tradiția nouă ( subliniem, pentru că este o contradicție în termeni, despre tradiție se vorbește la timpul trecut, nu la viitor...) care ne domină și astăzi. Va urma centenarul din 1950 al nașterii lui Eminescu unde se vor stabili reguli pentru receptarea vieții și operei poetului.! Nici G.Călinescu, nici I.E.Torouțiu - nici Perpessicius însuși n-au fost cultivați la acest centenar când s-a lansat sintagma „naș Eminescu” (traducere din rusește, „Emineescu al nostru”) E trist de câte ori trebuie să apelăm la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
maniera de recitire a textelor barbiene specifică lui Ștefan Aug. Doinaș, Ion Negoițescu, Leonid Dimov, Cezar Baltag, Mircea Ciobanu, Nichita Stănescu. În felul acesta, T. reușește să își atingă scopul propus: nu doar o exegeză, ci și o poetică a receptării operei lui Ion Barbu în evoluția liricii românești. SCRIERI: Poetica lui Ion Barbu, Craiova, 1978. Repere bibliografice: Cristian Livescu, „Poetica lui Ion Barbu”, CRC, 1978, 11; Nicolae Iliescu, „Poetica lui Ion Barbu”, AFT, 1979, 2; Tia Șerbănescu, Un studiu critic
TEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290139_a_291468]
-
în beneficiul cititorului, singurul care poate să perceapă scenele în semnificația lor reală; naratorul nu înțelege ce i se întâmplă, cititorul însă da, pentru că are la dispoziție toate informațiile. Originalitatea prozei lui T. constă în deplasarea accentului de pe personaj pe receptare. Autorul își introduce protagoniștii în scenă direct, dar le arată foarte puțin fața. Câteva caracteristici sunt de ajuns. Recurența - ochiul ațintit mereu către cititor, pentru a-i anticipa reacția, pentru a-l putea lua mereu prin surprindere - provoacă efecte comice
TEODOROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290145_a_291474]
-
Românii din Chitighaz de Gheorghe Santău, Din istoricul presei române din Transilvania și Ungaria de Maria Berényi, Lupta lui Iosif Vulcan pentru întemeierea unui teatru român în Ungaria și Transilvania, Eminescu și românii din Ungaria de Gheorghe Petrușan, Considerații asupra receptării operei lui Eminescu de Jenő Farcas, Kohán György de Ștefan Oroian, Despre un vechi manuscris românesc de Gavril Scridon ș.a. În 1989 se marchează, într-un articol semnat de Ambrus Miskolczy și Ioan O. Rudeanu, trei secole de la apariția Bibliei
TIMPURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290182_a_291511]
-
serie de lucrări colective: Histoire de la littérature française (I-III, 1981-1982), La Culture roumaine à l’époque des Lumières (1985), Analize de texte poetice (1986) ș.a. Traduce mai cu seamă pagini din proza franceză contemporană, contribuind la menținerea tradiției de receptare a acestei literaturi în spațiul cultural românesc, publică prefețe la versiuni din Marguerite Duras, Jean Echenoz, Denis Diderot, Charles Baudelaire sau la lucrări de teorie și critica literară aparținând lui Gilbert Durând, Jacques Derrida, Michel Vovelle ș.a. Înființează în 1990
TOMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290215_a_291544]
-
Cercetare al UNAC. Este doctor honoris causa al universităților din Arad, Târgu Mureș, Constanța. În Principii generale de estetică (1978) T. conturează o cuprinzătoare și accesibilă estetică teatrală, cu noțiuni introductive și de istorie a doctrinelor estetice, categorii, creație artistică, receptare, prolegomene la estetica spectacolului. Conform liniei ideologice oficiale, autorul se ocupă de raportul dintre național și universal în artă, conținut și formă, stil și curent, teoria genurilor, educație estetică, teatrologie etc., dar mai cu seamă de umanismul socialist și eroul
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
comunist, de vocația angajată a acestuia, așa cum reiese din teatru și film. Dramaturgie (Introducere în estetica teatrului contemporan) (1982) este o lucrare didactică despre profilul și fizionomia esteticii teatrale și despre arta actorului, unde sunt adunate studii și eseuri vizând receptarea „valorilor rostului uman”. Consemnări - Arta teatrului contemporan (I-IV, 1982-1989) cuprinde o serie de articole de atitudine despre teatrul politic și virtuțile patriotic-revoluționare ale dramaturgiei românești contemporane, trecând apoi în revistă spectacolele de la începutul anilor ’80 ai secolului trecut, din
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
de studierea istoriei mentalităților, T. oferă în Formele pasiunii (1992) câteva excursuri incitante care au în atenție secolul lui Ludovic al XIV-lea. Imaginea propusă se sprijină pe analiza alterității viziunii despre lume a acelei epoci, care creează premisele unei receptări dinamice, mult mai productivă, înlocuind atitudinea de respingere pe criteriul nonregăsirii în textul supus receptării. Altă lucrare, Histoire des mentalités et cultures françaises (1996), reunește studii care prezintă cele mai valoroase câștiguri ale noilor direcții de abordare a fenomenelor culturale
TOMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
în atenție secolul lui Ludovic al XIV-lea. Imaginea propusă se sprijină pe analiza alterității viziunii despre lume a acelei epoci, care creează premisele unei receptări dinamice, mult mai productivă, înlocuind atitudinea de respingere pe criteriul nonregăsirii în textul supus receptării. Altă lucrare, Histoire des mentalités et cultures françaises (1996), reunește studii care prezintă cele mai valoroase câștiguri ale noilor direcții de abordare a fenomenelor culturale: antropologia culturală, analiza mentalităților, istoria culturală, ideile Școlii Analelor ș.a. Încercarea de familiarizare a cititorului
TOMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
ghips îi provoca reacții alergice. Literalmente, îl scandalizau succesele și felul acestuia de a vorbi despre sine, pe care îl considera „paranoic”! Nu-i nevoie de prea multă perspicacitate: intrarea în „cercul înalt” i-a modificat percepția. Acum, în planul receptării, sînt omologi! Pe mine, provincial inadaptabil, lucrurile astea mă surprind, mai exact - mă uluiesc! *„Cronica” aceasta poate părea strîmtă: aceiași oameni, aceleași trasee, aceleași „caramboluri”. Aceste limite mă obligă să fiu „impresionist”, atent la variații, să surprind „metamorfozele” în lumina
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mă țin de ea. Urmăresc parte din presă În care să fie semnalată apariția „Orașului muzelor”, carte extrem de valoroasă. Trebuie așteptat mult și când voi avea ceva vești o să vă anunț. Prin nordul Moldovei ce s-a mai petrecut cu receptarea cărții? Înfiorătoare mentalitate de grup obtuz, În toată țara, cum Îmi scrisese dl. 702 Costică. Om ca dânsul rar de Întâlnit. Nu mai putem de „școli” și de mari valori, și cu cărți cu niște titluri, inventate Într-o ambianță
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nou (intervalele nu mai au nicio importanță), viața politică a țării a înregistrat un seism. Seism care a tulburat, pe cât se pare, mai mult opinia publică internațională decât pe cea locală, situație întru totul explicabilă, date fiind modurile diferite de receptare a evenimentului. Departe de a însemna pentru noi, cei din România, o posibilă schimbare a stării precare din interior, noile modificări survenite în guvern și în organele partidului nu înseamnă altceva decât o tristă zbenguială a Șefului Statului, o nouă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
umilitoare („eu nu sunt decât eu”, chiar când sunt și știu că sunt și altul, dar nu pot mai mult, În mine se obturează posibilitățile infinitei varietăți a lumii În care suntem). Se reduc astfel nu doar mijloacele noastre de receptare și transmitere, dar devine mult mai modest și rolul nostru de emițător de realitate proprie. De aici, echivocul expresiei, neputința de a Înțelege și reda chiar și propria noastră suferință confuză... Încă din acei ani tineri, problematica lui Blecher se
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Cantemir” din București, Facultatea de Științe Politice, și director general al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Autor a cinci cărți și editor a două volume. Autor a peste 50 de studii dedicate unor teme actuale, precum receptarea Holocaustului în România, modernizarea și tranziția politică în Europa Centrală și de Est. ANA BĂRBULESCU (n. 1976). Doctor în sociologie al Universității din București. Cercetător științific la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și lector universitar la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
XX-lea fără a avea în vedere scriitorii din exil, F. întreprinde un demers recuperator. În acest sens, o panoramă a fenomenului literar contemporan din România, elaborată din perspectiva „conștiinței estetice”, impune o situare a valorii în relație cu etica receptării ei. Cele două cărți propun atitudini față de o realitate politică trăită înăuntrul sau în afara țării de „răzvrătiți, emigranți sau de simpli exilați”. Criteriul receptivității estetice se interferează esențial cu cel moral, oferind cheia pentru înțelegerea și structurarea operelor. În Întoarcerea
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
de ucenicie, RL, 1985, 18; Ion Vlad, Interviul, dialogul, confesiunea, TR, 1985, 19, 20; Dan Stanca, Supralicitarea fanteziei, RL, 1991, 38; Gheorghe Grigurcu, Idealismul istoriei literare, F, 1992, 2; Dan Petrașincu, În preajma unor „itinerarii mirabile”, RL, 1993, 3; Pavel Chihaia, Receptarea textelor medievale, RL, 1996, 26; Gheorghe Grigurcu, Despre literatura veche, RL, 1998, 21; Dicț. scriit. rom., II, 284-285; Titu Popescu, Două interpretări ale literaturii exilului, „Curierul românesc”, 1999, 6; Dan C. Mihăilescu, Despre exil, cu furie și acribie, „22”, 1999
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
Cum să prinzi o pasăre măiastră (1987), respingând ceea ce este fals ori mediocru. În considerații cu tendință teoretică, uneori destul de confuze, definește, printre altele, creația ca un plus adăugat realității și accentuează rolul dinamismului în operele dramatice, dat fiind specificul receptării lor. F. își manifestă oarecare aptitudini de romancier în Jocul de-a himerele (1997), o proză hibridă, la limita dintre jurnal și memorialistică, prezentul și trecutul combinându-se în așa fel încât rezultă o portretistică deseori pregnantă. SCRIERI: Intersecții spirituale
FRIDUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287090_a_288419]
-
punctul culminant al melancoliei este de găsit în romantism, datorită slăbirii credinței. „Eminescu împinge orizontul ontologic al melancoliei până la ultima limită, aceea unde se află creatorul însuși: «De plânge Demiurgos, doar el aude plânsu-și».” Istoricul literar este interesat și de receptarea lui Eminescu în funcție de conceptele melancolie și pesimism, urmărind imaginea poetului în opera lui G. Ibrăileanu, N. Iorga, G. Călinescu și Tudor Vianu. SCRIERI: Anton Pann, București, 1969; Opera literară a lui Lucian Blaga, București, 1976; Tudor Vianu și lumea culturii
GANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
amplitudinii gândului poetic eminescian” (Marian Papahagi), cartea mai are și meritul fundamental de a prezenta, în traduceri făcute cu multă știință, o bună parte din operă. Studiu de tip universitar, de concepție și expresie croceană, cartea depășește faza inițială de receptare europeană simplistă a poetului, reprezentată de Albert Thibaudet (care vedea în Eminescu un „șansonetist”) și F. Baldensperger (care credea că poetul are origine ruteano-română). Prin traduceri, de asemenea, ea depășește unele încercări irelevante. SCRIERI: Lectura Dantis, București, 1945; Eminescu o
DEL CONTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286714_a_288043]
-
Károly, Bitay Árpád, Ion Chinezu, Kakassy Endre, revista clujeană „Cultura” din 1924, „Familia” din Oradea). Studiile deschid perspective noi asupra problemei: pe lângă contribuțiile documentare, se pune accentul pe aspectele comparatiste, autorul căutând să aprofundeze climatul spiritual-literar care explică o anumită receptare sau, dimpotrivă, în alte cazuri motivează lipsa receptivității. D. a colaborat la volumul Probleme de literatură comparată și sociologie literară (1970), în care schițează receptarea operei lui Petőfi Sándor de către publicul românesc, precum și la tratatul Istoria și teoria comparatismului în
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
pune accentul pe aspectele comparatiste, autorul căutând să aprofundeze climatul spiritual-literar care explică o anumită receptare sau, dimpotrivă, în alte cazuri motivează lipsa receptivității. D. a colaborat la volumul Probleme de literatură comparată și sociologie literară (1970), în care schițează receptarea operei lui Petőfi Sándor de către publicul românesc, precum și la tratatul Istoria și teoria comparatismului în România (1972), în care semnează capitolele referitoare la contribuția comparatiștilor maghiari din România în perioada interbelică și între anii 1944 și 1970. Sub îngrijirea lui
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
prima sa lucrare de amploare, interpretează, pentru întâia oară, universul plautin drept un univers saturnalic, carnavalesc, dramaturgul latin apărând astfel ca un strălucit precursor al literaturii moderne. Studiile următoare sunt axate pe câteva direcții mari, urmărite cu stăruință. Precumpănitoare e receptarea Antichității greco-latine în cultura europeană (în volumele colective Eminescu și clasicismul greco-latin, 1982, Antichitatea și moștenirea ei spirituală, 1993). Remarcabilă e, de asemenea, preocuparea de a valorifica, prin studii și traduceri, textele latine și grecești medievale și renascentiste scrise pe
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
piese mai vechi , „după douăzeci și cinci de ani”, în Cu toată dragostea (1986) și în Confesiune târzie (1986), încercare vădită de a aplica un clișeu de mare succes în roman, nu putea da rezultate în dramaturgie, mai puternic ancorată în efemerul receptării. O încercare inedită e Foc în Calea Văcărești (1999), o „evocare dramatică după viața și opera lui I. Peltz”, înscrisă în repertoriul Teatrului Evreiesc de Stat din București. În schimb, exploatarea cu succes a schemelor literaturii polițiste de fină analiză
DORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286837_a_288166]