11,123 matches
-
flectivul adjectivului majori, constituit din dezinența -i, expresie a pluralului, masculin, nominativ, este un morfem conjunct, legat în continuitate sintagmatică de tema lexicală major-. Cel de al treilea factor introduce diferențieri mai mari în interiorul vocabularului limbii, determinând o grupare mai restrânsă și mai omogenă a cuvintelor în clase lexico-gramaticale, care își conturează o anumită identitate distinctă, fie prin categoriile gramaticale strict specifice, fie prin gruparea specifică a categoriilor gramaticale în realizarea planului semantic al flectivului. Se disting în primul rând trei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
alte câteva, rezultând din absolutizarea întrebuințării anaforice în aceleași contexte sintactice: „Rămâneți cu ce aveți. Nu vă mai pot da într-adaos decât o inimă ușoară ca să vă bucurați cu al vostru.” (M. Sadoveanu, p. 514) În afara acestui număr relativ restrâns de pronume posesive autonome, pronumele posesiv are natură sintactică și întrebuințare anaforică; rezultă din pronominalizarea unor substantive sau sintagme introduse într-un raport de posesiune în care sunt implicați protagoniștii actului lingvistic: „Și nații călătoare, împinse de a mea/Umplut
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
obiectului comunicării: „Încălecând pe una din iepe, mână pe celelalte în aerul întunecos și răcoare al nopții.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 16) Observații: În limbajul popular se întrebuințează și alte forme, unele cu caracter general (asta), altele cu întrebuințare restrâns regională: ăsta, ăla, aia, ăia, alea, ista etc. MORFOLOGIA PRONUMELUI DEMONSTRATIVTC "MORFOLOGIA PRONUMELUI DEMONSTRATIV" Sub aspectul structurii, pronumele demonstrative sunt: • simple: acesta, acela, același • compuse: celălalt, cestălalt Observații: Pronumele același este tot un pronume compus la origine dar, în flexiune
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verb (a se afla/a afla, a se duce/a duce, a se uita/ a uita, a-și reveni/a reveni etc.); • verbe pronominale relative; în structura acestora unitatea verb-pronume este mai puțin solidară și, în orice caz, depășește cadrul restrâns al sensului lexical concret. La aceste verbe, pronumele este, în general, un indice al caracterului subiectiv sau eventiv. Îndepărtarea pronumelui nu duce nici la modificarea sensului lexical concret al verbului și nici la schimbarea sensului gramatical al sintagmei. Este, în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a (se) oua, a (se) însera etc. Alte verbe dezvoltă un anumit sens lexical numai în prezența unui pronume personal în dativ, dar pronumele are funcție sintactică: a-i parveni, a-i arde etc. În sfârșit, un alt grup, mai restrâns, de verbe prezintă concomitent două pronume, unul reflexiv, în acuzativ, altul personal, în dativ: a i se cuveni, a i se acri, a i se năzări etc. Amândouă formele pronominale sunt obligatorii, obligativitate relativă, la unele, pentru pronumele personale. Pronumele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în înțelesul larg al termenului), și anume, faptul că sistemul categoriilor gramaticale ale flexiunii verbale este, în limba română (și, în general, în toate limbile indoeuropene), un sistem concentric; categoriile cele mai largi (diateza, timpul) le includ pe cele mai restrânse (persoana, numărul). Același caracter concentric se manifestă în chiar interiorul unei categorii gramaticale mai complexe, așa cum e timpul. La trecutul indicativului, de exemplu, perfectul este, în limba română, o dimensiune largă, care poate fi apoi restrânsă la sensul de mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și al enunțului face ca realizarea concretă a opozițiilor sale interne să depindă mult de apartenența verbului la diferite clase semantico-sintactice sau de conținutul lor lexical concret. Spre deosebire de alte categorii gramaticale, timpul, de exemplu, sau modul, doar un număr relativ restrâns de verbe dezvoltă paradigma integrală a diatezei. Cea mai generală opoziție este opoziția activ-impersonal, care ar putea fi considerată de altfel, ca opoziție personal-impersonal, de vreme ce ambii termeni corelativi păstrează trăsătura +activitate, orientată către un subiect, la diateza activă: El lucrează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
articolul este înscris, alături de „alte părți de vorbire cu rol de instrument gramatical”, la nivel sintactic: prepoziția și conjuncția, de care se deosebește prin funcția lui morfologică: „... el exprimă gradul în care vorbitorii individualizează obiectele despre care se vorbește.” Clasa restrânsă a articolului este interpretată prin cele patru subclase: 1. articolul hotărât (propriu-zis): Formează corp comun cu substantivul, în structura căruia are poziție enclitică masculin feminin singular -l, -le: codru-l, frate-le -a: pădure-a, catedral-a plural -i: codri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de persoană și număr stau în legătură cu intrarea verbului-predicat în relație sintactică cu un nume (pronume etc.)-subiect și reflectă raportul dintre protagoniștii enunțării (actului lingvistic) și protagoniștii enunțului. Componenta semantic-lexicală nu are, în planul expresiei, indici specifici de manifestare în cadrul restrâns al verbului-unitate lexicală, dar își relevă natura prin specificul seriei de sinonime în care poate intra și prin condiționările pe care le impune sintagmei în care intră. Astfel, verbul a fi, ca verb predicativ, când are adică o sferă semantică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
însușirea, situate, prin regent, în interiorul categoriei aspectului: „Continuând să merg în direcția aceea, am reușit în cele din urmă să ies la liman.” (O. Paler), „Deocamdată mă tem că eu încep să devin opera îmblânzitorilor.” (O. Paler) Există un număr, restrâns, de verbe cu dublă tranzitivitate (directă). Pentru întregirea câmpului lor semantico-sintactic, acestea cer două complemente directe. Fiecare fixează câte o limită desfășurării relației dintre verbul regent și celălalt complement: pe toți ș+ umanț Profesorul a ascultat declinarea ș- umanț Intră
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care sunt străbătute de șosele și căi ferate. 32 GEOGRAFIE FIZICĂ Valea Someșului în Podișul Someșan b. Diviziuni Dealurile și depresiunile peritransilvane. În estul și în nordul Depresiunii colinare a Transilvaniei predomină dealurile cu înălțimi de peste 700 m. Depresiunile sunt restrânse, fiind mai mari doar Bistrița, Sovata, Homoroade, dar cu multe așezări. Ocupațiile locuitorilor sunt creșterea vitelor, exploatarea și prelucrarea lemnului, a să rii etc. În sud și în vest există depresiuni extinse (Făgăraș, Sibiu, Alba-Iulia — Turda, Almaș), separate de dealuri
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Dintre acestea, 82 sunt municipii. Comunele și orașele sunt grupate în unități teritoriale complexe, numite județe. În țara noastră există în prezent 41 de județe și municipiul București, cu statut similar acestora. Fără municipiul București, care are o suprafață foarte restrânsă, dar o populație numeroasă, județele au o suprafață medie de 5 800 km2 și o populație medie de circa 550 000 de locuitori. Județele țării diferă ca întindere, număr de locuitori, unități geografice, resurse naturale, dezvoltare economică etc. De exemplu
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Această grupă cuprinde: plante textile (in, cânepă), plante uleioa se (floarea-soarelui, soia, in pentru ulei, rapiță etc.), sfeclă de zahăr, tutun etc. Plantele textile. Inul și cânepa se cultivă din vremuri străvechi, dar în ultima vreme ocupă suprafețe tot mai restrânse, mai ales cânepa. Inul pentru fibră (fuior) preferă regiunile cu climă umedă și răcoroasă: Podișul Transilvaniei, depresiunile montane din Carpații Orientali (Brașov, Ciuc, Giurgeu etc.), Podișul Sucevei. Cânepa, în schimb, se cultivă îndeosebi în Câmpia de Vest, Depresiunea Transilvaniei și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
anumite râuri există adevărate salbe de hidrocentrale: Olt (32), Argeș (15), Bistrița (13), Sebeș (5). În anul 1996 a fost dat în funcțiune primul agregat din cele cinci ale centralei atomoelectrice de la Cernavodă. INDUSTRIA METALURGICĂ Metalurgia are două sensuri: • unul restrâns, însemnând tehnica extragerii metalelor și a prelucrării lor în semifabricate (pentru laminare și forjare); • altul mai larg, care, pe lângă procesele amintite, include și prelucrarea metalelor. Combinatul siderurgic Galați Analizați harta energiei electrice și numiți: • trei termocentrale importante; • patru hidrocentrale mari
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Trilogia provincială, cu Comedie provincială, Victima fericită și Trivial tango. Ați avut o bogată activitate și ca editor. Care au fost proiectele de marcă ale Editurii Rampa și Ecranul? Rampa și Ecranul este o editură mică, o editură cu preocupări restrânse, care și-a propus să ofere cititorului, culturii scrise din România câteva colecții. În primul rând „Sinteze pentru mileniul III“, consacrată lui I.L. Caragiale în față cu reacțiunea criticii, de la Titu Maiorescu până în zilele noastre, inclusiv spectacologia și filmologia autorului
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și DA, timere, interfețe de comunicație seriale, porturi I/O, circuite de comandă a afișoarelor LCD, circuite supervizoare ale tensiunii de alimentare, comparatoare, module dedicate anumitor aplicații de metrologie). Câteva din caracteristicile importante ale acestei familii sunt: -arhitectură cu set restrâns de instrucțiuni pe 16 biți optimizată pentru programare în limbaj de nivel înalt și consum redus; -tensiune de alimentare de nivel scăzut: 1.8 .. 3.6V; -consum redus: 330uA la 1MHz în mod activ; -memorie de program tip flash reprogramabilă
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
numai să înlocuiască plăcile, și, aspect caracteristic doar acestei metode, permite modificări și în partea hardware, noile plăci putând fi diferite de cele înlocuite. A doua metodă de înlocuire a softului este derivată din prima și aplicabilă întrun număr mai restrâns de cazuri: acesta este conținut într un chip ROM inserat într-un soclu de pe placa microsistemului. Modificarea softului presupune doar extragerea chipului ROM și înlocuirea să cu un altul programat cu noua versiune a softului. Este de dorit să se
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
că după 3 4 molecule de glucoză, apare o ramificație formată din 7 -8 resturi de glucoză. Gradul de ramificație depinde de proveniența glicogenului. Macromolecula înalt polimerizată de glicogen are o formă sferică pentru a corespunde la un spațiu mai restrâns. În interiorul sferei găsim trei tipuri de lanțuri; lanțul liniar cu capăt terminal reducător; ramificațiile exterioare terminate cu rest de glucoză ce are hidroxil liber la C4 (capăt nereducător); ramificații interioare terminate cu rest de glucoză ce are hidroxil glicozidic liber
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
sau în care să investească mai puțin, mai ales în condițiile în care există mai multe tipuri de costuri.” [12] Nu toate afacerile cu rate ridicate de eficiență trebuiesc dezvoltate, la fel cum nu toate activitățile cu rate reduse trebuiesc restrânse. Pot fi afaceri aflate la sfârșitul ciclului de viață sau afaceri care au un mare potențial. Deciziile privind restructurarea activității trebuie să ia în calcul și acești factori. Pot fi afaceri care au o marjă mare de profit, dar nu
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
afaceri se dezvoltă, o companie poate inculca aprecierea amenințărilor pe care le are de înfruntat și a răspunsurilor strategice adecvate prin invitarea executivilor dintr-un număr de divizii pentru a participa la proceduri - mai degrabă decât analiza acestora în cadru restrâns, între echipa managerială de top și conducătorii fiecărei unități de afaceri. Intensificarea monitorizării În funcție de desfășurarea evenimentelor, furnizorii pot face mișcări radicale. Dacă piețele comercială și cea imobiliară se stabilizează, sunt de așteptat, încă, vânzări reduse în acele sectoare până la revigorarea
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
fără a-i fi agresată intimitatea, să fie, totuși, direcționată spre împlinire, în primul rând în contextul școlii, fără dihotomizarea făcută curent între învățământul de masă și cel special, destinat diverselor tipologii de „deficiențe”. Această lucrare (sumară, trebuie să recunoaștem, restrânsă doar la un singur județ, deși s-ar merita ca întreaga țară să aibă în atenție performanțele copiilor cu dizabilități) încearcă, tocmai, să repare, pe un anumit palier, o nedreptate (noi o vedem așa!) făcută respectivilor copii, care nu trebuie
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
la diferite nivele, prin acțiunea conjugată a unei largi categorii de factori de natură subiectivă și obiectivă. Părerea de mai sus vine în contradicție cu stabilirea dotării prin teste de inteligență, care acordă un IQ acceptabil numai unui număr foarte restrâns de persoane. Creatorii din domeniul artei și literaturii, de exemplu, nu se disting, neaparat, printr un coeficient de inteligență deosebit, iar în unele cazuri (sportivii, pictorii, dar și poeții) au un IQ sub medie. Totodată, în competiția socială, după cum ne-
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și, astfel, tragem concluzii eronate. Să luăm exemplul lui Mihai Eminescu. în perioada în care a trăit, publicul literar îi aprecia mai mult pe Bolintineanu și pe Alecsandri decât pe marele poet, recunoscut ca valoare doar într-un cerc foarte restrâns. Nici astăzi, cu toată imensa popularizare realizată prin școală, părțile cele mai valoroase ale creației sale (Memento mori, de pildă) sunt puțin cunoscute. Cercetătorii respectivi ignoră și condițiile social-politice care au făcut ca mari scriitori să nu aibă acces la
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
care iese din 35 parametrii stabiliți de teoreticienii fenomenului creativității. Creatorii respectivi nu aveau noțiunea recunoașterii publice deoarece practicau anonimatul, nu știau să scrie ori să citească, și totuși născoceau metafore și imagini artistice formidabile, adresându-se unui cerc comunitar restrâns, fără să beneficieze de mass-media. De altfel, chiar în cazul autorilor din literatura numită „cultă”, complexitatea fenomenului literar scapă înțelegerii psihologilor și pedagogilor. Cea mai bună dovadă în acest sens o constituie străvechiul conflict dintre poet/pictor și pedagog, pe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
evident în cazurile unde din anumiți strămoși s-au succedat generații de creatori în același domeniu. Trebuie să avem în atenție, însă, și tipul social al familiei, care poate fi ramificată și numeroasă, conform uzanțelor unei anumite comunități, sau foarte restrânsă, cum se întâmplă în societățile moderne. în lumea contemporană s-a impus sistemul triadic, format din mamă, tată, copil/copii, în care funcționează trei principii: al autorității (tatăl), al afectivității (mama) și al rivalității (când sunt mai mulți frați). Influența
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]