4,965 matches
-
ale geniilor naționale. Mai e de remarcat aici un lucru în privința raportului nuanțat al geniului limbii franceze cu retorica. În eseul din 1994, Marc Fumaroli subliniază de mai multe ori că nu e vorba propriu-zis de o antiretorică, ci o retorică secundă 24. Ce înseamnă asta? Retorica a dominat literatura ca artă a comunicării, tratând-o ca o subdiviziune a persuasiunii. Or, geniul nu inventează un nou mod de guvernare a literaturii, ci doar dislocă funcția de comunicare din spațiul retoricii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
făceau și cei care se simțeau "urmăritori". Și într-un caz, și în celălalt, scriitorii erau încurajați să preia și să compileze citate, să facă variațiuni pe tema unui topos, să perpetueze caracteristicile unui obiect literar apreciat. Din perspectivă strict retorică, erau aceleași practici, asumate dintr-o postură diferită. Abia interpretarea creștină avea să schimbe acest lucru, investind emulația cu atributele particulare ale unei imitații distincte. Ce nu s-a putut în sfera retorică, s-a realizat în sfera religioasă. Reevaluarea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unui obiect literar apreciat. Din perspectivă strict retorică, erau aceleași practici, asumate dintr-o postură diferită. Abia interpretarea creștină avea să schimbe acest lucru, investind emulația cu atributele particulare ale unei imitații distincte. Ce nu s-a putut în sfera retorică, s-a realizat în sfera religioasă. Reevaluarea emulației ținea de nevoia de a cuprinde în sfera imitației și gesturile spontane și needucate, inspirate nu de cunoaștere, ci de iubirea oarbă pentru virtute. În universul retoric, imitatorii și emulatorii erau la fel de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
s-a putut în sfera retorică, s-a realizat în sfera religioasă. Reevaluarea emulației ținea de nevoia de a cuprinde în sfera imitației și gesturile spontane și needucate, inspirate nu de cunoaștere, ci de iubirea oarbă pentru virtute. În universul retoric, imitatorii și emulatorii erau la fel de inițiați în literatura antică; nu conta dacă se imaginau "concurenți" sau "urmăritori", ei erau în egală măsură cunoscători ai modelului admirat. În schimb, gândirea creștină nu poate presupune că toți cei care imită o formă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Invidia, Pofta, Furia. Aspirația spre virtute implică dorința nemăsurată, invidia pentru virtutea mai mare a altuia, protecția geloasă și agresivă a valorilor spirituale dezirabile, furia față de cel care le trădează, răzbunarea. Emulația reface și pe teren religios concurența din universul retoric, dar cu mai multă complexitate emoțională, echivoc moral, și chiar cu un plus de violență. De aceea æmulatio, în alternanță liberă cu zelus ("gelozie", "invidie"), a constituit principalul argument în justificarea cruciadelor 19. Era modul războinic prin care soldații Crucii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
au citit poezia. După aceea, Aurel a deschis ușa la amfiteatrul unde eram și mi-a făcut și mie semn să ies afară. Amândoi mi-au spus că poezia este grozavă. Bine, poezia nu este chiar grozavă, e o poezie retorică, dar este izvorâtă din suflet și din trăirile adevărate ale grozăviilor trăite în vremea aceea și din dorința de a-i mărturisi lui Ștefan cel Mare ce s-a ales cu Moldova din vremea lui. Imediat ce au citit-o ei
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la domnie - el fiind reprezentantul Putnei în Adunările elective, avea să-și decline onoarea oferită iar la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca Domn al Principatelor Unite avea să-i adreseze, în numele Adunării, „clasicul cuvânt care rămâne o podoabă a retoricei românești": „Alegându-Te pe Tine Domn în tara noastră, am vroit să arătăm lumii aceea ce toată tara dorește: la legi noi, om nou. O Domne, mare și frumoasă Îți este misia. Constituția din 7 (19) August ne însemnează o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se piardă din vedere pe poporul nostru de la țară care formează cel mai mare cotingent catolic din Moldova... lui trebuie vorbit în mod simplu, cu o limbă curat românească, dar simplă, și nicidecum prea înaltă și prea împodobită cu figuri retorice..... Iar subiectele de tratat să fie întotdeauna practice și folositoare pentru sufletul și viața lor cea zilnică"671. O problemă importantă a fost aceea a modului de redactare a articolelor publicate, adică legată de "urmarea unei căi avangardiste sau a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care vă privesc, cu totul direct pentru binele vostru moral și material"719. S-a menționat că modelul de inspirație al revistei era cel occidental, unde fiecare parohie avea un Buletin special, un Organ al Bisericii locale. Redactorul se întreba retoric de ce nu ar exista un astfel de buletin și în Galați, mai ales că "cea mai mare parte a enoriașilor era compusă din occidentali"720. Apariția Curierului în orașul Galați unde majoritatea populației catolice era de altă naționalitate (în general
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și independent", decizie pe care Israelul a catalogat-o drept "regretabilă".1152 Există un interes real pentru pace în Orientul Mijlociu și Apropiat? Nu putem răspunde la această întrebare, care probabil pentru multă vreme de acum înainte își va păstra caracterul retoric. Un lucru este cert, atât Israelul, cât și Palestina au făcut alegerea strategică pentru pace și de aceea am speranța că, dacă se vor face compromisuri rezonabile din partea celor două tabere și sub arbitrajul diplomatic internațional (indiferent că este vorba
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
acestei asimilări incomplete și imature a principiilor civilizației este ridicarea unei arhitecturi mentalitare și juridice marcate, în termeni maiorescieni, de neadevăr și inadecvare. În locul politicii de durată, ce redescoperă rațiunile de a fi ale tradiției, generația „junilor corupți“ privilegiază explozia retorică și apelul la stat ca sursă inepuizabilă de alocații bugetare și de funcții. Falsa stare a treia este beneficiara unui progres ce duce spre potemkiniadă. Statul formelor fără fond e un stat a cărui unică rațiune de a fi este
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
pe arborul dezrădă cinat al naționalității, nu sunt un produs organic, ci un artefact sterp, incapabil dea se regenera.<ref id=”1”>Eminescu, Opere, vol. XIII, Editura Academiei R.S.R., București, 1985, pp. 196-197.</ref> Evoluționismul eminescian, colorat de o patimă retorică străină oratoriei lui P.P. Carp, are în centru obsesia acomodării progresului cu realitatea istorică a națiunii. Fibra conservatoare tinde să privilegieze această legătură cu tradiția, iar Eminescu nu se poate rupe, nici un moment, din acel lanț al generațiilor evo cat
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
de inadecvare a abstractului cu concretul. După colapsul regimurilor comuniste, s-a spus că marxismul este încă o valoare politică și reprezintă opțiunile intelectuale ale unei părți semnificative a cetățenilor acestor state. în ciuda unor asemenea opțiuni, în Europa fostă comunistă retorica marxistă a fost compromisă de practica regimului politic al dictaturii proletariatului. Cu atât mai mult în România, care nu a beneficiat de ceea ce a fost numit „marxism revizionist”, puterea politică a fost cea care a dat tonul în ceea ce privește studierea istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
îndoim, din moment ce a recurs la o avalanșă de citate din corifeii comuniști, iar D. George Burlacu, interpretând momentul 1963, într-o carte atent elaborată, surprinde stilul lui L. Rusu, care i se pare „neculcian, presărat la tot pasul cu interogații retorice, vaiete, tânguieli, interpelări hazlii”. C.I. Gulian îi răspunde primul lui L. Rusu în Contemporanul (nr. 24, 14 iunie 1963, p. 7), însă unele dintre frazele scrise atunci nu pot să ne stârnească decât zâmbete: „Prof. Rusu ignoră complet faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pot fi studiate de cei interesați, iar studiul de față se și întemeiază în bună parte pe acest gen de documente. Am utilizat, în mai mică măsură, și documentele diverselor înscenări judiciare de la începutul anilor ’50, din care se desprind retorica antiromană și prigoana anticatolică. Istoricul clujean Șerban Turcuș a observat că, după 1947, în luările de poziție împotriva Bisericii Catolice autoritățile comuniste au evitat referirile la „Sfântul Scaun” și au preferat folosirea substantivului „Vatican”. Explicația este ușor de găsit: regimul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Mai presus de toate erau acuzate încercările de a pune sub semnul întrebării unitatea lagărului socialist în frunte cu URSS, necesitatea și rolul acestuia. Potrivit cercetătorului britanic Maurice Pearton, iugoslavii au reacționat cu înțelegere la aceste luări de poziție, considerate „retorice”, din care lipseau atacurile personale la adresa liderilor UCI, spre deosebire de cazul altor partide. Ambasadorul iugoslav la Moscova, Mićunović, arăta în acest sens că sovieticilor le este mult mai greu să atragă România în campania antiiugoslavă decât Bulgaria, Ungaria sau Albania: “în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
p. 282) și devine unul dintre referenții Sfântului Sinod al BOR. Ar mai trebui adăugat tonul violent „antiuniat” al scrierilor profesorului Dumitru Stăniloae („uniatismul” era receptat ca fiind un mijloc de „dezmembrare” a unității spirituale a poporului român). Această nefericită retorică era în acord cu viziunea regimului comunist despre Biserica Română Unită și slujitorii ei din clandestinitate, hăituiți în continuare de Securitate și de alte organisme represive. Lidia Ionescu Stăniloae nu abordează în memoriile sale această problemă. Aflăm doar că profesorul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mai multor personaje reale; 3. deplasarea, reprezentarea întregului prin părți sau mutarea de la o figură la alta a anumitor caracteristici. în ultimele 12 două aspecte ale travaliului visului, Jacques Lacan nu ezită să recunoască, făcând explicită referire la Quintilian, figurile retorice: metafora și metonimia. Tot la metaforă și metonimie sunt reductibile cele două axe ale limbajului: paradigma și sintagma. După Jakobson, aceste două axe se structurează pe două tipuri de afazie (tulburări de limbaj): afazie sintagmatică - afazie paradigmatică. Importanța și tăria
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
metonimie sunt reductibile cele două axe ale limbajului: paradigma și sintagma. După Jakobson, aceste două axe se structurează pe două tipuri de afazie (tulburări de limbaj): afazie sintagmatică - afazie paradigmatică. Importanța și tăria discursivă a metaforei și metonimiei, a figurilor retorice, ne sunt suficiente pentru a pune în paralel cu facultatea gândirii logice din planul tematizării cunoașterii, o facultate a limbajului mai profundă, pentru că, dacă nu figurile retoricii, măcar categoriile gramaticii sunt mai profunde, ireductibile și prealabile categoriilor logicii. Oricum, limbajul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sistemul denotant la sistemul conotant al limbii. Adică limba apare ca un metalimbaj, ca un sistem terminologic, în raport cu veșmântul feminin, și acest dublu sistem este reluat ca semnificant într-un al treilea și ultim sistem, pe care Barthes îl numește "retoric". Ca în Mythologiques sau în analiza literaturii, ne aflăm și aici pe linia studiului semiologic al conotației în care un prim mesaj, sau mesajul literal, servește de suport unui sens secund, de ordin, în general, afectiv sau ideologic. Cu toate că aceste
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
continuă apoi în cel alexandrin, fiind produsul unei rupturi legată de o secularizare manifestată prin declinul tradiției. Ea apare atunci când 83 poemele homerice sau hesiodice deveniseră greu inteligibile prin trecerea timpului și pierderea contextului istoric și lingvistic. Este o hermeneutică retorică și gramaticală. Culminația ei este hermeneutica biblică, iar "contrafigura" este hermetismul. Formele ei sunt mai ales hermeneutica filologică - care este o analiză de text bazată mai ales pe figurile retorice -; hermeneutica juridică - care este interpretarea unor legi cutumiare, bazate pe
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
timpului și pierderea contextului istoric și lingvistic. Este o hermeneutică retorică și gramaticală. Culminația ei este hermeneutica biblică, iar "contrafigura" este hermetismul. Formele ei sunt mai ales hermeneutica filologică - care este o analiză de text bazată mai ales pe figurile retorice -; hermeneutica juridică - care este interpretarea unor legi cutumiare, bazate pe obicei, pentru a fi folosite în noi situații - și hermeneutica religioasă - care este fie interpretarea divinatorie (vise, oracole, ghicitori pline de sens), fie interpretarea de texte sacre tradiționale. Pentru etapa
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sensurile figurate. Sarcina ei este de a dezvălui sensul originar al textelor importante ale culturii clasice: literatura, textele juridice (pentru a da o aplicație actuală unor legi cutumiare), Scriptura. Metodele hermenuticii sunt inițial cele filologic-gramaticale, la care se adaugă cele retorice. Travaliul hermeneutic, în urma căruia se realizează înțelegerea, este de ordinul exegezei și are efectul explicitării și interpretării. Nevoia de interpretare se leagă de momentele unei pierderi de sens originar, de o criză a sensului concomitentă cu momentele secularizării, ale dialecticii
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
hermeneutica restaurativă este, cel mai adesea și de fapt, instaurativă, poietică. Numai respectul, declarat sau afișat, pentru tradiție o face să apară ca restaurativă. Semnificațiile și sensul se reconstituie prin exegeza textului și în temeiul analizei gramaticale și a celei retorice. Aceste procedee sunt acreditate inițial de practica sofiștilor, care au relaxat legăturile logice riguroase ale silogismului și l-au infuzat cu procedee semantico-retorice. Semnificațiile oculteazî relațiile logice, contururile logice ale diviziunii noțiunilor, îngăduind construirea sofismelor, a silogismelor intenționat eronate. Dar
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
impietate față de divinitate. Ei caută dincolo de sensul direct al expresiei alte sensuri. 86 Această metodă de explicitare a textelor este alegorică. Termenul de "alegorie" vine din grecescul ala agoreo (de la agora, loc de adunare, piață publică). Alegoria este o figură retorică, un trop: a spune ceva făcând aluzie la cu totul altceva, a spune ceva altfel, ceea ce duce la prezența a cel puțin două sensuri - un sens obișnuit, comun și unul spiritual. In context creștin, părinții bisericii au nevoie nu numai
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]