4,830 matches
-
Cristian Niculescu arhitect, scenograf de film, prof. univ. dr. Cristina Beligăr jurnalist Transilvania Reporter Cristina Corciovescu critic de film, redactor Cinema Cristina Modreanu critic de teatru, fondatoarea revistei scena.ro, lector univ. dr. D. I. Suchianu critic de film D.R. Popescu romancier, dramaturg, academician, director al Editurii Academiei Române Dan Nemțeanu scenograf Dan Vasiliu teatrolog, prof. univ. dr. Dana Dogaru actriță de teatru și film Dana Duma critic de film, prof. univ. dr. Dinu Kivu critic teatral, redactor Contemporanul Dinu Săraru critic teatral
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dramaturg, academician, director al Editurii Academiei Române Dan Nemțeanu scenograf Dan Vasiliu teatrolog, prof. univ. dr. Dana Dogaru actriță de teatru și film Dana Duma critic de film, prof. univ. dr. Dinu Kivu critic teatral, redactor Contemporanul Dinu Săraru critic teatral, romancier Doina Modola critic teatral, prof. univ. dr. Dorel Vișan actor de teatru și film, poet, dr. în artele spectacolului Dorina Lazăr actriță de teatru și film, director general al Teatrului Odeon din București Dragoș Galgoțiu regizor Dumitriana Condurache asist. univ.
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
teatru și film Francesco Gerardi critic de film George Banu critic de teatru, eseist, prof. univ. dr., membru de onoare al Academiei Române George Genoiu dramaturg, redactor șef Ateneu Gheorghe Ceaușu prof. univ. dr. Grid Modorcea scriitor, filmolog Horia Bădescu poet, romancier, diplomat Horia Pătrașcu filmolog, scriitor, redactor Flacăra Ileana Lucaciu critic teatral, redactor Săptămâna Culturală a Capitalei Ileana Popovici critic teatral, redactor Teatrul Ilie Călian gazetar, redactor șef Făclia Ilie Gheorghe actor Ilinca Florescu ziarist Innokenti Smoktunovski binecunoscut actor de teatru
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Lodge în Schimb de dame. Doi magiștri ai campusurilor universitare, despărțiți de ocean, dar amici, trec unul pe lîngă altul, în zbor de avion, fiecare propunîndu-și să ia locul celuilalt, beneficiind de generozitatea soțiilor care abia așteaptă tentanta schimbare. Parșivul romancier își pune în lucrare întreg arsenalul scriptural, pentru a nuanța, infinitezimal, situarea cazurilor în noile date conjugale. Totul, evident, într-un climat de uluitoare facilități moderne. (Inaccesibile, vai, nouă, aici, mai ales într-o materie atît de gingașă.) Dacă tot
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
idee, este o prostie"; "am spus nu". Iar ca autoașezare infatuată în paradigmă: "Noul Roman poate fi acuzat de orice, numai de modestie nu (rîde)". Da, chiar așa. Dar mai bine nu aș fi citit acest revulsiv interviu, iar fanfaronada romancierului de-acum un sfert de secol ar fi rămas în datele ei candide, de adorabil donquijotism. Scenă de noapte, tîrzie. Aud vorbe gîjîite și deschid fereastra. În dreptul mașinii, aproape atingînd-o, trei personaje: doi, cu una. Îmi închipui că în birtul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Cînd, după ce i-a tras clapa polismanului, Stan îi face cu ochiul lui Bran, înseamnă că scorul a devenit iar favorabil binelui. Esopismul românesc și-a aflat în literatură patul germinativ cel mai reavăn. Pe lîngă cei cîțiva, foarte puțini, romancieri, întreținînd în societatea supravegheată draconic de Securitate un dram autentic de speranță oricum, exemplare demne de respect o masivă categorie de condeieri s-a dedat cu abnegație scriiturii esopice, "reflectînd" cu voie de la poliție, făcîndu-i cu ochiul acesteia realități sufocante
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a șocat recent publicul francez cu noua ei carte Viața sexuală a Catherinei M., relatîndu-și experiențele erotice din anii '60-'70, carte apărută în același timp cu cea de fotografii extrem de provocatoare ale aceluiași personaj, făcute de soț, și el romancier cunoscut, pe care acesta le-a și comentat picant. Franchețea explicației oferită de romancieră ne scutește de psihanalize superflue: Sînt o persoană destul de pudică în privința sentimentelor, mă deranjează să vorbesc despre asta și mi-e mult mai ușor să-mi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
problemă, la Berlin chiar este foarte rece, nu? Dar parcă toată chestia e cu America și cu Rusia. Bun, dar și în Rusia e frig de crapă pietrele. Știe toată lumea". Prima concluzie pe care o tragem (împreună, nu?, cu parșivul romancier) este că cei doi puștani (și, se-nțelege, mai toți cei de teapa lor) nu prea știu pe ce lume sînt. Și dacă ar fi să ne implicăm în scenariul romanesc, ar trebui să le oferim celor doi și replica
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vocație narativă a locului. Situație similară ca să restrîngem subiectiv a cunoscut și romanul românesc, atît de strălucitor prolific, din toate punctele de vedere, în interbelic. Distrus de importatul jdanovism. Și resuscitat, cît s-a putut înainte de '90, de cei cîțiva romancieri de marcă, deja pomeniți. Frăsuiala actuală în jurul romanului nu-și are, evident, rostul și asta nu pentru că nu ar putea eventual releva hibe structurale, eradicabile, poate, ci, dramatic, pentru că o spun cu dureroasă pornire aici, în est (în sud-est) nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de negru percepute celor doi, analiza însăși a propriei opere are de suferit în chiar gradul serios de îndoială privindu-i originalitatea. În plus, e și nefericita soartă a celor doi apropiați, rămași zălog unei Securități primitiv punitive după rămînerea romancierului potentat într-un Occident ostracizat ideologic. Speculată de regim tocmai în favoarea obnubilării originalității celui fugit. Deși tezistă în eșafodajul ei ultim, Cronica de familie prin colosala ei combustie narativă îl salvează întrucîtva definitiv pe un Petru Dumitriu, care de-acolo
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ceaușescu!!!) În spiritul aceleiași paradigme, am putea opera și alte juxtapuneri, de pildă cea de genul: Matisse-Pallady, dar, de ce nu, ludic, și una locală: Bejenaru-Hatmanu. Cum, tot așa, de ce nu: Coelho-Cărtărescu. Sau, Cărtărescu (fascinantul, paralizant de vizibil acum)-Stelian Tănase (romancier foarte rafinat, dar...). De ce Brâncuși și nu Paciurea? De ce iubim femeile. Cu un titlu ca ăsta (precum Cocoșul) ai dat lovitura marțială. 28 iunie E de-a dreptul năucitor cum acte grave ca mineriadele îmbracă peste noapte costume de carnaval
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la zi din noile nume grele de-acum ale romanului englez, american, francez, spaniol simplifică imediat operațiunea diferențierii. Nu ne putem imagina implicarea unor Ian McEwan, Jonathan Coe, Julian Barnes, Michael Cunningham, Tracy Chevalier, Paul Auster, Michel Houellbecq, Javier Marías romancieri de ultimă oră, cu nimic însă mai prejos de valorile narative al predecesorilor notorii, deja clasicizați în dezbateri aride despre... impasuri. Toți aceștia și mulți alții, egali lor scriu pur și simplu admirabil și asta pentru că feriți de tentații exacerbat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poetica teatrului modern. Luigi Pirandello și Matei Vișniec, Nicoleta Munteanu Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Romancieri interbelici, Livia Iacob Romantismul englez și german, Mihai Stroe Romanul, Gilles Philippe Romanul poetico-filosofic, Adela Hagiu Simbolismul, George Bădărău Slavici sau Iubirea ca mod de viață, Steliana Brădescu Teme și motive de poetică, Magda Jeanrenaud Teoria narațiunii, Franz K. Stanzel
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
În această imagine se ascunde și un calcul preliminar, privind reacția probabilă a publicului. Interpreta demontează mecanismul care, după Vasile Popovici - într-o carte ce continuă demonstrația de aici - dă naștere personajului numit „trialogic”. Mai precis, în plasa de evenimente, romancierul urmărește cu meticulozitate norme, recurențe sau scheme. Pe măsură ce le descoperă, el le transmite, le explică și le comentează pentru publicul care se cere convins. În al doilea moment al interpretării sale, P. urmărește cum cade Slavici, treptat, în capcana propriului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
le transmite, le explică și le comentează pentru publicul care se cere convins. În al doilea moment al interpretării sale, P. urmărește cum cade Slavici, treptat, în capcana propriului profesionalism: lumea devine un simplu exemplu pentru axiomele deja statornicite de romancier. Ia naștere astfel un repertoriu de prefabricate și de stereotipii, inventariate minuțios și cu finețe. Într-un orizont de referință mai amplu, obiectul de interes al studiului este moralistul Slavici, fixat într-o atitudine didactică. În opera sa moralismul obliterează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
prezidențială numai pentru a-și face publicitate pentru candidatura de la senat (Schmidt, 1996: 330-1). Cu șase săptămâni înaintea alegerilor, Fujimori era cotat în sondaje cu mai puțin de 1% (ibidem: 321); într-adevăr, fostul său contracandidat cotat ca fiind câștigător, romancierul Mario Vargas Llosa (1994: 434), susține că nu "s-a gândit nicio clipă la el", până la ultimele zece zile de dinaintea alegerilor. Ascensiunea lui Fujiomori de la statutul obscur pe care-l avea la cel de președinte poate fi pusă pe seama unei
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
condiții pentru candidați politici care se puteau declara ca fiind "din afara sistemului" (Roberts, 1995). O vedetă radio, Ricardo Belmont, a câștigat în 1989 alegerile pentru primărie ca unul venit din afara sistemului și, cum alegerile prezidențiale din 1990 se apropiau, marele romancier (un începător în politică) Mario Vargas Llosa s-a afirmat ca cel mai bine plasat candidat. Totuși, programul său de liberalizare a pieței și cererea pe față a unor măsuri economice dure i-a afectat imaginea printre săraci (Conaghan, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
lucrării Republica a lui Platon, mitul lui Er Pamphilianul, soldat considerat mort și abandonat pe câmpul de bătălie și care, în momentul în care corpul său este pus pe rug, se trezește și povestește șederea sa în regatul Morților. Operele romancierilor cu acest subiect abundă. Il putem cita pe Balzac cu al său emoționant Adieu, nuvelă în care un general al Imperiului reconstituie bătălia de la Berezina pentru a încerca să-și vindece iubita care suferă de stres post-traumatic. Putem reciti de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
al cărui nume este strâns legat de meleagurile bârlădene, a lăsat o moștenire cultural-artistică interesantă, caracterizată prin amploare, varietate și consistență. Poet, autor al unor volume de schițe și nuvele (“Povestiri cu prunci și moșnegi”, “Ghicește-mi în cafea”, “Bătaia”), romancier de talent (Velerin și Veler Doamne, Sfîrlează cu fofează), dramaturg cu o marcă originală (Ciuta, Mușcata din fereastră, Tache, Ianche și Cadîr, la care se adaugă lucrări inedite ca “Dudul lui Traian”, “Cătușa”, “Veverița” și interesanta dramă modernă, “Moartea prietena
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
lirice. Se conturează din această perioadă cele două direcții principale ale carierei sale. Debutul criticului este considerat însă cel din 1938, când semnează în „Universul literar” articolul Nuvelistica lui Ionel Teodoreanu. Colaborează în aceeași perioadă și la „Preocupări literare”. Ca romancier, începe în 1941, la revista „Albatros”, cu pagini din Jurnalul unui adolescent, versiune intermediară a romanului Tinerețe ciudată, tipărit în volum în 1943, cu o prefață de Ionel Teodoreanu. Deși „de o dezarmantă naivitate juvenilă” (Alexandru Paleologu), romanul interesează prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
Peisaj, 96-99; Ierunca, Subiect, 53-56; Negoițescu, Scriitori contemporani, 345-348; Virgil Ierunca, Anotimpurile lui Dinu Pillat, RL, 1996, 16; Barbu Cioculescu, Călinescu for ever, RL, 2000, 22; Dicț. esențial, 661-662; Carmen Brăgaru, Dinu Pillat. Un destin împlinit, București, 2000; Gabriel Dimisianu, Romancierul Dinu Pillat, RL, 2001, 46; Dicț. analitic, III, 79-81; Popa, Ist. lit., I, 271; Carmen Brăgaru, O restituire, RL, 2002, 48. C.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
Hortensiei Papadat-Bengescu, 1/1980), I. Negoițescu, Virgil Nemoianu, Petre Țuțea, Mircea Vulcănescu, Virgil Cândea (Dimitrie Cantemir, biograf și memorialist al epocii sale, 8/ 1973), Pompiliu Teodor (Șantier Blaga, 1/1966), Adrian Marino (Criteriul modernității, 3/1969), Mircea Popa (Profil de romancier: Iosif Vulcan, 9/1977), Cornel Regman, Gheorghe Grigurcu, Mircea Malița, Cornel Ungureanu, Ștefan Avădanei, Octavian Paler, Onisifor Ghibu (Memorii. Lucian Blaga, 6/1973, Memorialistica lui Sextil Pușcariu, 9 ș.u./1973), Mircea Muthu, Gabriel Țepelea, Ioana Em. Petrescu, Ion Pop
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
de-o parte, profesorul de la Collège de France avea o influență literară, de aici și propensitatea sa de mare povestitor de secol XIX (analitic, rațional, sobru, serios). Scrisul istorico-filosofic foucauldian poate sta pe aceeași poziție valorică cu acela al unor romancieri precum R. Musil sau Th. Mann. Pe de altă parte, preocuparea sa pentru istoria ideilor, îndeosebi în anii '50-'60, face ca atenția să se îndrepte spre ideile sale. Partea ideatică este elementul decisiv al scriiturii sale. Dezbaterea ideilor, prezentarea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
egalității între rațiune și fapte, adevăr și adevăr stabilit idee și ideologie, principiu și dogmă, esență și existent, lucru și funcție 217". Alexandru Duțu definea presa și televiziunea ca fiind "canale privilegiate ale stereotipurilor 218". Unul dintre cei mai reprezentativi romancieri de după 1990, scriitorul, omul de litere Nicolae Breban vorbește, în eseul Trădarea criticii (2009), despre presiunea devastatoare a massmediei în societatea românească de după 1990219. Dar nici nu mai avem nevoie de școli din moment ce avem televiziuni, care ne oferă totul, de la
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
particularitățile evoluției societății românești într-o etapă istorică de mari transformări. „În ritmul acestei «istorii încetinite» - constată S. în concluzia cărții - oamenii se pot adapta la schimbări, în timp ce miezul lor psihologic și spiritual este conservat”. Duiliu Zamfirescu este văzut ca „romancierul unei lumi dispărute a cărei imagine a coborât în subconștient, unde supraviețuiește cu puterea unui mit”. S-a remarcat că profunzimea și valoarea acestei monografii cu structură clasică - viața, opera, analiza corespondenței - vine din „complicitatea dincolo de timp, dintre scriitor și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]