4,815 matches
-
acoperiș cafeniu de tablă, două foaiere, scenă, balcon, cabine de machiere, ateliere. În incinta teatrului a avut loc zeci de spectacole, concerte, întâlniri cu oamenii de cultură, conferințe. Astfel, pe 17 septembrie 1935 Sala de Cinema Lux găzduiește conferința marelui romancier Liviu Rebreanu închinat operei lui George Coșbuc. Orașul a fost inundat de afișe, care anunțau venirea lui Rebreanu la Bălți. Sala a fost arhiplină, de cei care doreau să-l asculte pe marele scriitor român. Vizita lui Liviu Rebreanu a
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
Vandien. Un al doilea text în care apar, "The Small One", a apărut în "Fantastic Stories" Vol.27, #11 (1980). În 1982 a vândut primul roman, "Harpy's Flight", lui Terry Windling de la Ace Publishing, punând bazele carierei ei de romancier. Cărțile publicate sub pseudonimul Megan Lindholm au ajuns finaliste ale premiilor Hugo și Nebula. În următorii zece ani s-a mutat în diferite locuri din State, înainte de a se stabili la Washington și de a începe să scrie fantasy și
Margaret Astrid Lindholm Ogden () [Corola-website/Science/320810_a_322139]
-
El depășise vremurile de nevoie, acumulând chiar o mică avere, după decenii de greutăți. Nu mai avea nimic de demonstrat și nici de câștigat dintr-o campanie de genul celei în care avea să se implice. Recunoscut înainte de toate ca romancier, Zola și-a început cariera de om de litere în presă, a cărei putere crescândă a înțeles-o. Jurnalist trecut prin toate rubricile numeroaselor ziare, a căpătat priceperea de a scrie înțelept, dar percutant. Mai presus de toate, elocvența sa
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
ultimul murind chiar atunci, în decembrie 1897. Dintre marii oameni de litere francezi, rămăsese doar Émile Zola. Astfel, el s-a hotărât să intervină direct în dezbaterea din toamna lui 1897, după o lungă perioadă de gândire. Până la această dată, romancierul practic a ignorat afacerea Dreyfus. Ea nu l-a interesat, cu excepția pericolului crescând al antisemitismului care îl alarma. Abordat de vicepreședintele Senatului, Auguste Scheurer-Kestner, Zola a fost convins de nedreptate, cu ajutorul informațiilor indirecte dar sigure provenite de la avocatul Louis Leblois
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
procesului în care a fost condamnat Dreyfus. Articolul, distribuit la orele opt dimineața, ocupa întreaga primă pagină și o parte din a doua pagină a cotidianului, din care în câteva ore s-a vândut între și de exemplare. Talentul de romancier al autorului a transformat practic actorii evenimentelor în personaje de roman. Charles Péguy a fost martor al evenimentului: Din pură întâmplare, în același moment când pe străzile Parisului se vindeau primele expemplare din "J'Accuse...!", Picquart a fost arestat la
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
care a remarcat: „Dar Zola vi-l arată chiar în articol: «J'Accuse...!»” "J'Accuse...!" a avut un impact semnificativ, deoarece a adus mai multe noutăți în presa scrisă, elemente nefolosite până atunci. Această adevărată lovitură, intenționată ca atare de romancier, a inovat și în formă, și în fond. Pentru articolul său, Zola a adoptat un plan simplu. Obiectivul scriitorului era de a face înțeles miezul afacerii Dreyfus în cel mai clar mod cu putință. Zola explică în introducerea sa, resorturile
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
țării. Apoi, în prima sa parte, folosește procedeul "flashbackului" și transportă cititorul cu trei ani în urmă, în toamna lui 1894. Se prezintă apoi diferite proceduri judiciare împotrva lui Alfred Dreyfus, de la arestare, până la condamnare. Apoi, în a doua parte, romancierul explică circumstanțele descoperirii adevăratului vinovat, Ferdinand Esterházy. Partea a treia este dedicată înțelegerilor de culise ale puterilor publice cu scopul de a-l proteja pe adevăratul trădător și de a-l achita în Consiliul de Război la 11 ianuarie. Dubla
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
pentru a scoate afacerea Dreyfus de sub controlul armatei. Din acest moment, înlănțuirea de fapte, implacabilă, avea să provoace prăbușirea laboriosului edificiu creat de către militari, conducând la revizuirea procesului din 1894, la mai puțin de un an după articolul scris de romancier. Emoția și surpriza din jurul acuzațiilor proferate de Zola au fost atât de puternice, încât pe termen mediu au declanșat o explozie de opinii. Cercul celor care cunoșteau adevăratele intenții ale lui Émile Zola era unul încă restrâns. Mathieu Dreyfus, fratele
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
România; Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Despre cărțile sale au scris: George Ivașcu, Ion Dodu Bălan, Constantin Cubleșan, Ioan Buzași, Ion Moise, Tit Liviu Pop, Andrei Moldovan, Ovidiu Petri, Sorin Crișan, Alex Ștefănescu și alții. În reviste: „Calitățile de romancier ale lui se concretizează încă o dată și convingător în “ADEVĂRATA PUTERE” (Ed. George Coșbuc, Bistrița, 2001). Romanul anterior, “ÎNTEMEIETORII”, tot de factură istorică, pare să fi deschis un drum favorabil autorului, acela al sesizării, interpretării și materializării literare a unor
Dumitru Munteanu () [Corola-website/Science/315295_a_316624]
-
nefericita sintagmă de "poetul țărănimii" a lui C. Dobrogeanu-Gherea, George Coșbuc -omul și opera- este subiectul unei cărți noi-GEORGE COȘBUC, ANII DE UCENICIE, vol. I: ANII DE UCENICIE, vol. II: JUNEȚEA POETICĂ-apărută de curând sub semnătura lui Dumitru Munteanu, prozator, romancier și eseist, de astă dată în postura de istoric literar. Cartea inserează zeci de pagini de facsimile, cu poeme scrise de mână, fotografii și o bibliografie consistentă,convingătoare. Remarcabilă prin volumul informației, seriozitatea demersului și a contribuției autorului, cartea este
Dumitru Munteanu () [Corola-website/Science/315295_a_316624]
-
Seria (titlu original "A Song of Ice and Fire") este o fantezie epică scrisă de romancierul și scenaristul american George R. R. Martin. Martin a început să lucreze la serie în 1991, primul volum fiind publicat în 1996. Planificată inițial ca trilogie, seria cuprinde la ora actuală cinci romane publicate și încă două aflate în stadiul
Cântec de gheață și foc () [Corola-website/Science/321956_a_323285]
-
(n. 25 mai 1924, Botoșana) este un romancier român contemporan. s-a născut în Botoșana, la 25 mai 1924. Provine dintr-o familie de țărani, descendenți din bejenari transilvăneni. Bejenarii au venit în Nordul Moldovei, la 1763, din împrejurimile Năsăudului (Ilva Mare). Ei s-au așezat într-un
Pan Solcan () [Corola-website/Science/321382_a_322711]
-
îi situez pe toți cei dragi, pentru că mai am rădăcini în Suceava și pomi în floare și anotimpuri ale rodului cuprinse ca într-o nesfârșită sărbătoare. Ce importanță are Suceava în biografia mea? Una capitală, deși nefastă. Dar pentru un romancier, experiențele, oricare ar fi fost ele, capătă alte semne, stă în puterea lui să le convertească după legi numai de el știute, substituind lumile unele altora, în speranța că va lua ființă un imperiu numai al său.” (Crai nou, 23
Pan Solcan () [Corola-website/Science/321382_a_322711]
-
a făcut parte din redacția revistei „Tribuna României” (unde a fost un an și jumătate șef de secție, iar apoi redactor-șef adjunct). În 1984, până în 1985, a fost detașat în Redacția Publicațiilor pentru Străinătate (ca redactor-șef adjunct). Ca romancier, a debutat în „România literară”, nr. 12 din 23 martie 1978, cu un un fragment din romanul "Căderea, "intitulat „Petrecerea”. "Căderea "a apărut la editura „Cartea Românească”, în 1980. A mai publicat, până în 1999, alte șapte romane: "Umbra", Cartea Românească
Pan Solcan () [Corola-website/Science/321382_a_322711]
-
1987) a fost un scriitor egiptean. Opera sa are ca inspirație istoria, filozofia și viața socială și deține o pondere însemnată în literatura egipteană modernă. (1898-1987)a fost unul dintre cei mai proeminenti scriitori egipteni ai [secolului al-XX-lea]. Dramaturg, eseist, romancier și scriitor de povestiri , s-a născut la Alexandria și a studiat atât în orașul său natal cât și la Cairo. La Cairo și-a descoperit pasiunea pentru teatru și a studiat intens literatura franceză. Pleacă la Paris în anul
Tawfiq al-Hakim () [Corola-website/Science/321408_a_322737]
-
de Bernard Lazare, Mathieu Dreyfus, Joseph Reinach și Auguste Scheurer-Kestner și-a mărit rândurile. Émile Zola, informat la jumătatea lui noiembrie 1897 de Scheurer-Kestner despre dosar, era convins de nevinovăția lui Dreyfus și s-a angajat oficial. La 25 noiembrie, romancierul a publicat în "Le Figaro" articolul "M. Scheurer-Kestner", primul dintr-o serie de trei. În fața amenințărilor cu pierderile masive de abonați venite din partea cititorilor, directorul ziarului a încetat să-l mai susțină pe Zola. Din aproape în aproape, în perioada
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
Dreyfus și Esterházy, deja judecate. Pe de altă parte, conflictele de opinie au tins să pună presiune pe judecători și pe guvern, în scopul unora de a obține rejudecarea și al altora de a obține condamnarea lui Zola. Dar obiectivul romancierului a fost atins: deschiderea unui proces public în fața unei curți cu jurați. La 15 ianuarie, a publicat o petiție ce reclama revizuirea procesului. Ea era semnată de Émile Zola, Anatole France, directorul Institutului Pasteur Émile Duclaux, Daniel Halévy, Fernand Gregh
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
exercitat o influență importantă asupra vieții politice franceze. Se poate vorbi de a patra putere în stat, ea chiar ajungând să se substituie tuturor instituțiilor statului. Înalta ținută redacțională a acestei prese a provenit mai ales din munca scriitorilor și romancierilor care au folosit ziarele ca mijloc revoluționar de exprimare. Puterea acestei prese i-a obligat în mod sigur pe oamenii politici să acționeze, de exemplu Mercier, care se pare că a promovat insistent procesul Dreyfus din 1894 doar pentru a
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
(n. 3 iulie 1923, Caracal - d. 19 martie 2013, Sinaia) a fost un scriitor și scenarist român. A colaborat, împreună cu romancierul Eugen Barbu, la scrierea scenariilor filmului "Haiducii" (1966) și al celor șase filme din seria Mărgelatu. S-a născut la 3 iulie 1923, în orașul Caracal, unde a urmat clasele primare. Studiile secundare le-a urmat la Liceul „Sf. Sava
Nicolae Paul Mihail () [Corola-website/Science/328932_a_330261]
-
a timpului, în special de către suprarealiști. Blaise Cendrars a numit seria "Eneida modernă"; Guillaume Apollinaire a spus că "din punct de vedere al imaginației, "Fantômas" este una dintre cele mai bogate lucrări care există." Pictorul René Magritte și poetul și romancierul suprarealist Robert Desnos au realizat ambii lucrări cu aluzii la Fantômas. Filmele au fost, de asemenea, foarte populare în Uniunea Sovietică. În 2007, autorul rus Andrei Șari a publicat cartea "Sign F: Fantomas in Books and on the Screen", care
Fantômas () [Corola-website/Science/325454_a_326783]
-
caz nu le poți ignora”". Analizând acest film, criticul Călin Căliman remarcă faptul că "Marele singuratic" este un film atipic pentru regizorul Iulian Mihu, "„un cineast cu personalitate agresivă”", care s-a dovedit aici a fi un „umil” supus al romancierului și scenaristului Marin Preda, filmul fiind "„o „plecăciune” în fața literaturii lui Marin Preda”". Alți critici au evidențiat însă simplismul și banalitatea ecranizării, considerând că valoarea filmului este mult scăzută de neînțelegerea spiritului cărții. Printre aceștia este și criticul Florian Potra
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
Who Was Poe", un roman de tinerețe al lui Avi, îl prezintă pe Dupin împrietenindu-se cu un băiat pe nume Edmund. Cei doi rezolvă împreună mistere în Providence, Rhode Island. Dupin este dezvăluit a fi Edgar Allan Poe însuși. Romancierul George Egon Hatvary se folosește de Dupin ca detectiv și narator în romanul său "The Murder of Edgar Allan Poe" (1997). Dupin călătorește în America pentru a investiga circumstanțele morții misterioase ale lui Poe din 1849. În roman, Dupin și
C. Auguste Dupin () [Corola-website/Science/325983_a_327312]
-
romane cu un cuvânt special: Aventure. Inițial, după cum reiese din povestirile mai vechi, se pare, a fost folosit numai în sensul de „ghinion”, astfel încât, uneori (de exemplu, în „Tristan”), capătă sensul de "destin nefericit." La Chrétien Troyes și la alți romancieri ai generatiei sale, cuvântul a dobândit o semnificație specială, ea a ajuns să însemne o serie de teste prin care „eroul” trebuie să treacă pentru a avansa la statutul de model de perfecțiune. Aparent, etimologic cuvântul derivă de latimpul viitor
Aventură () [Corola-website/Science/324890_a_326219]
-
moștenitoarele scriitorului Radu Tudoran și deținătoarele drepturilor de autor asupra cărții "Fiul risipitor", au citit scenariul și au considerat că "„scenaristul nu a înțeles opera lui Radu Tudoran și a modificat trăirile personajelor, deformând substanțial concepția, gândurile și sensibilitatea marelui romancier”". Diana Turconi-Bubenek, prim-colaborator la Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun, aprecia că scenariul "„ștergea cu linii groase farmecul inefabil al personajelor și vulgariza întreaga atmosferă degajată de original. Opera scriitorului R. Tudoran apărea astfel modificată esențial și sărăcită de valoare
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
începutul anilor 1970. Shah era un vechi membru și susținător al Clubului de la Roma (eng. Club of Rome), iar anumiți oameni de știință, ca de exemplu , au ținut prelegeri în cadrul Institutului. Printre vizitatori, elevi și aspiranți se număra și poetul , romancierul J. D. Salinger, Alan Sillitoe și Doris Lessing, zoologul și psihologul . Casa era decorată în stil oriental și în fiecare duminică se organiza un prânz de tip bufet dedicat musafirilor într-o sală mare care pe vremuri avusese rolul de
Idries Shah () [Corola-website/Science/326471_a_327800]