4,882 matches
-
împrejurimile Brașovului. Demonstrând reale calități de schior alpinist și având o foarte bună rezistență fizică, în anul 1937 i se încredințează comanda unui pluton alpin. Este selecționat în echipa celor mai buni schiori ai trupelor de uscat. La concursul de schi al Diviziei 2 Vânători de Munte se clasează al doilea la proba de schi coborâre, iar la concursul de trageri al Brigăzii 1 Vânători de Munte câștigă proba de aruncare a grenadei. În urma manevrelor efectuate în Munții Cindrel este clasificat
Alexandru Șerbănescu () [Corola-website/Science/315210_a_316539]
-
fizică, în anul 1937 i se încredințează comanda unui pluton alpin. Este selecționat în echipa celor mai buni schiori ai trupelor de uscat. La concursul de schi al Diviziei 2 Vânători de Munte se clasează al doilea la proba de schi coborâre, iar la concursul de trageri al Brigăzii 1 Vânători de Munte câștigă proba de aruncare a grenadei. În urma manevrelor efectuate în Munții Cindrel este clasificat ca ofițer de elită. În 24 ianuarie 1938 este avansat prin Înaltul Decret nr.
Alexandru Șerbănescu () [Corola-website/Science/315210_a_316539]
-
aruncare a grenadei. În urma manevrelor efectuate în Munții Cindrel este clasificat ca ofițer de elită. În 24 ianuarie 1938 este avansat prin Înaltul Decret nr. 260/1938 în mod excepțional la gradul de locotenent. În anul 1938 câștigă proba de schi coborâre la concursul pe brigadă. Ultima sa aplicație majoră ca vânător de munte are loc în toamna aceluiași an în Munții Apuseni. La 1 noiembrie 1938 este detașat la Institutul național de Educație Fizică, secția militară, însă nu va termina
Alexandru Șerbănescu () [Corola-website/Science/315210_a_316539]
-
Lindsey Caroline Vonn (n. Lindsey Caroline Kildow, 18 octombrie 1984, Saint Paul, Minnesota, SUA) este una dintre cele mai mari schioare americane în probele de schi alpin. Între anii 2008 - 2009 a câștigat două medalii de aur și două de argint la Campionatul Mondial, înscriindu-și numele pe lista celor mai bune schioare din lume. Disciplina ei favorită este proba de coborâre, unde a câștigat medalii
Lindsey Vonn () [Corola-website/Science/318584_a_319913]
-
România a participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 1972 cu 13 sportivi care au concurat la 4 sporturi (biatlon, bob, patinaj artistic și schi alpin). România a trimis la Sapporo o delegație formată din numai 13 sportivi (13 bărbați și 0 femei), care au concurat la 4 sporturi cu 8 probe (toate masculine). Cel mai bun rezultat obținut de delegația României a fost locul
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 1972 () [Corola-website/Science/318625_a_319954]
-
România a participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 1984 cu 19 sportivi care au concurat la 6 sporturi (biatlon, bob, patinaj viteză, sanie, schi alpin și schi fond). Din cauza lipsei fondurilor și a condițiilor modeste de pregătire (ceea ce a creat implicit șanse slabe la clasări pe locuri superioare), România a trimis la Sarajevo o delegație formată din numai 19 sportivi (16 bărbați și 3
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 1984 () [Corola-website/Science/318623_a_319952]
-
România a participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 1984 cu 19 sportivi care au concurat la 6 sporturi (biatlon, bob, patinaj viteză, sanie, schi alpin și schi fond). Din cauza lipsei fondurilor și a condițiilor modeste de pregătire (ceea ce a creat implicit șanse slabe la clasări pe locuri superioare), România a trimis la Sarajevo o delegație formată din numai 19 sportivi (16 bărbați și 3 femei), care au
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 1984 () [Corola-website/Science/318623_a_319952]
-
care s-au clasat pe locul 7 la bob-4. Echipajul de sanie-2 masculin s-a clasat pe locul 11, iar ștafeta masculină de biatlon a obținut locul 13. Patinatorii de viteză s-au situat la mijlocul clasamentului, în timp ce schiorii (atât la schi alpin, cât și la schi fond) au obținut locuri modeste . La această ediție a Jocurilor Olimpice, România nu a obținut nici un punct în clasamentul pe națiuni.
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 1984 () [Corola-website/Science/318623_a_319952]
-
locul 7 la bob-4. Echipajul de sanie-2 masculin s-a clasat pe locul 11, iar ștafeta masculină de biatlon a obținut locul 13. Patinatorii de viteză s-au situat la mijlocul clasamentului, în timp ce schiorii (atât la schi alpin, cât și la schi fond) au obținut locuri modeste . La această ediție a Jocurilor Olimpice, România nu a obținut nici un punct în clasamentul pe națiuni.
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 1984 () [Corola-website/Science/318623_a_319952]
-
România a participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 1976 cu 32 sportivi care au concurat la 4 sporturi (biatlon, bob, hochei pe gheață și schi alpin). România a trimis la Innsbruck o delegație formată din 32 sportivi (32 bărbați și 0 femei), care au concurat la 4 sporturi cu 8 probe (toate masculine). Cel mai bun rezultat obținut de delegația României a fost locul 7
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 1976 () [Corola-website/Science/318636_a_319965]
-
locul opt, iar echipajul de bob-2 persoane România I, condus de Ion Panțuru, a terminat pe locul 11. Un alt loc merituos a fost locul 10 obținut de ștafeta masculină de 4 x 7,5 km la biatlon. Rezultatele de la schi alpin au fost însă slabe, cea mai bună clasare fiind locul 30. Medaliatul cu bronz la bob-2 la Jocurile Olimpice de la Grenoble (1968), antrenorul Ion Panțuru, a fost înscris ca participant la această olimpiadă din cauza accidentării unuia dintre elevii săi pentru
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 1976 () [Corola-website/Science/318636_a_319965]
-
România a participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 1948 cu 7 sportivi care au concurat la un singur sport (schi alpin). România a trimis la St. Moritz o delegație formată din numai 7 sportivi (toți bărbați), care au concurat la un singur sport cu 3 probe. La aceste jocuri olimpice de iarnă, România a fost reprezentată în probele oficiale numai
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 1948 () [Corola-website/Science/318659_a_319988]
-
România a participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 2002 cu 21 sportivi care au concurat la 8 sporturi (biatlon, bob, patinaj artistic, patinaj viteză, patinaj viteză pe pistă scurtă, schi alpin și schi fond). România a trimis la Salt Lake City o delegație formată din 21 sportivi (11 bărbați și 10 femei), care au concurat la 8 sporturi cu 26 probe (14 masculine și 12 feminine). La această ediție s-
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 2002 () [Corola-website/Science/318688_a_320017]
-
România a participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 2002 cu 21 sportivi care au concurat la 8 sporturi (biatlon, bob, patinaj artistic, patinaj viteză, patinaj viteză pe pistă scurtă, schi alpin și schi fond). România a trimis la Salt Lake City o delegație formată din 21 sportivi (11 bărbați și 10 femei), care au concurat la 8 sporturi cu 26 probe (14 masculine și 12 feminine). La această ediție s-a înregistrat prima
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 2002 () [Corola-website/Science/318688_a_320017]
-
Republica Moldova a participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 2006 cu 7 sportivi care au concurat la 3 sporturi (biatlon, sanie și schi fond). Înainte de începerea Jocurilor Olimpice de la Torino, președintele Comitetului Olimpic Național, Nicolae Juravschi, a spus că nu-și pune mari speranțe în performanțele sportivilor moldoveni din motivul că "„nu poți cere de la sportivi rezultate remarcabile când nu investești în creșterea acestora
Republica Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă din 2006 () [Corola-website/Science/318722_a_320051]
-
sportivilor moldoveni erau străini naturalizați: biatloniștii Mihail Gribușencov, Natalia Levcencova și Valentina Ciurina erau ruși și sănierul Bogdan Macovei era român. Cel mai bune rezultat obținut de delegația Republicii Moldova a fost locul 8 obținut de Natalia Levcencova la 15 km schi fond. Schioarea Elena Gorohova a participat la cea de-a patra olimpiadă de iarnă, ea concurând atât la biatlon, cât și la schi fond. Biatlonistul Mihail Gribușencov nu a mai concurat în proba de 20 km individual. Antrenorul său, Petru
Republica Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă din 2006 () [Corola-website/Science/318722_a_320051]
-
bune rezultat obținut de delegația Republicii Moldova a fost locul 8 obținut de Natalia Levcencova la 15 km schi fond. Schioarea Elena Gorohova a participat la cea de-a patra olimpiadă de iarnă, ea concurând atât la biatlon, cât și la schi fond. Biatlonistul Mihail Gribușencov nu a mai concurat în proba de 20 km individual. Antrenorul său, Petru Bria, a luat decizia ca sportivul să nu mai ia startul, afirmând că acesta este bolnav și că dorește să-l păstreze pentru
Republica Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă din 2006 () [Corola-website/Science/318722_a_320051]
-
Kontiolahti și s-a clasat pe locul 74 la sprint. A concurat la competițiile de cupă europeană de juniori în sezonul 2005/2006. Sergiu Bălan a făcut parte din delegația Republicii Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă de la Torino (2006), concurând la schi fond în proba de 15 km sprint, dar nu s-a calificat în finală. La Campionatele Mondiale de juniori de la Martell (2007), sportivul moldovean a obținut clasări inferioare locului 80. În anii următori, a concurat la Campionatul Mondial de juniori
Sergiu Balan () [Corola-website/Science/318734_a_320063]
-
unde s-a clasat pe locul 91 la individual și pe locul 105 la sprint. Sergiu Bălan a concurat și în probe de cupe alpine sau în campionatul național al Republicii Moldova. În plus, a concurat și la Campionatul Mondial de schi fond de la Liberec (2009) și a terminat pe locul 100 în proba de sprint. Înainte de olimpiada din 2010, a început să se antreneze la Clubul Sporturilor de Iarnă din Vatra Dornei, împreună cu Petrică Hogiu, Victor Pînzaru și Alexandra Camenșcic, sub
Sergiu Balan () [Corola-website/Science/318734_a_320063]
-
bune rezultate personale. Punctul culminant al sezonului a fost la Campionatul Mondial de Biatlon de la Pyeongchang, unde s-a clasat pe locul 86 la individual și pe locul 90 la sprint. În plus, a concurat și la Campionatul Mondial de schi fond de la Liberec (2009) și a terminat pe locul 85 în proba de sprint. Cel mai bun rezultat al său în anul 2010 a fost locul 81 realizat în competiția de cupă mondială de la Oberhof. Înainte de olimpiada din 2010, a
Alexandra Camenșcic () [Corola-website/Science/318733_a_320062]
-
din Vatra Dornei, împreună cu Petrică Hogiu, Victor Pînzaru și Sergiu Bălan, sub îndrumarea antrenorului Vasile Bejenariu, care s-a născut în Câmpulung Moldovenesc. Alexandra Camenșcic a făcut parte din delegația Republicii Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă de la Vancouver (2010) , concurând la schi fond, în proba de 10 km liber (unde a terminat pe locul 71). Alexandra Camenșcic locuiește la Chișinău.
Alexandra Camenșcic () [Corola-website/Science/318733_a_320062]
-
(n. 28 ianuarie 1983, Vatra Dornei, România) este un sănier moldovean, născut în România, care a concurat la trei ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice de iarnă din partea Republicii Moldova, în 2006, 2010 și 2014. a început să practice schi alpin la vârsta de 4 ani cu profesorul Brăduț Iedinakiewicz, dar în urma unui accident suferit la vârsta de 10 ani, când și-a rupt un picior, a renunțat la schi. După un an, el s-a înscris la secția de
Bogdan Macovei () [Corola-website/Science/318746_a_320075]
-
Republicii Moldova, în 2006, 2010 și 2014. a început să practice schi alpin la vârsta de 4 ani cu profesorul Brăduț Iedinakiewicz, dar în urma unui accident suferit la vârsta de 10 ani, când și-a rupt un picior, a renunțat la schi. După un an, el s-a înscris la secția de sanie, unde a fost pregătit de profesorii Gigi Rusu și Ilie Rusoi. A absolvit studiile medii la Liceul din Vatra Dornei. Începând din anul 2003, Bogdan Macovei a făcut parte
Bogdan Macovei () [Corola-website/Science/318746_a_320075]
-
Sport și înlocuit cu Valentin Vasilescu . În perioada activității sale la ANS, Cepoi a dispus ca o parte din banii statului să fie dirijați și către Vatra Dornei. Astfel, guvernul a înființat Clubul Sporturilor de Iarnă, a amenajat pârtii de schi, a deschis instalații de cablu și a adus trei tunuri de zăpadă la Vatra Dornei etc. Liviu Cepoi este și un om de afaceri cunoscut pe plan local. El este proprietarul hotelurilor Maestro, Veverița și Cabana Schiorilor din Vatra Dornei
Liviu Cepoi () [Corola-website/Science/318747_a_320076]
-
concurat la Jocurile Olimpice de iarnă de la Salt Lake City (2002) din partea Elveției și la Jocurile Olimpice de iarnă de la Vancouver (2010) din partea Republicii Moldova. El este cetățean moldovean naturalizat. Disciplina sa favorită este slalomul. și-a început cariera în echipa națională de schi alpin a Elveției în anul 1995. El a debutat la competițiile de cupă mondială în întrecerea de la Wengen din 19 ianuarie 1997, dar nu a terminat cursa. Primul punct l-a obținut la 28 noiembrie 1998, când s-a clasat
Urs Imboden () [Corola-website/Science/318744_a_320073]