5,553 matches
-
sacru în creștinism este cuprins în termenul de „sfințenie”, un termen cu un pronunțat caracter religios, el indicând transcendența lui Dumnezeu ca principiu absolut, suprema Lui perfecțiune și puritate. Astfel, sfințenia este atributul divin prin excelență. în acest sens, Petre Semen spune: „Sfințenia desemnează esența sacrului și în același timp lipsa absolută de orice impuritate” . Dumnezeu este prezentat drept „sfântul prin excelență” deoarece el este cu totul separat de ceea ce este profan, necurat sau comun. Astfel, sfințenia este de origine transcendentă
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
în final la formarea personalității elevilor. Predarea interdisciplinară pune accentul simultan pe aspectele multiple ale dezvoltării copilului: intelectuală, emoțională, socială, fizică și estetică. Interdisciplinaritatea asigură formarea sistematică și progresivă a unei culturi comunicative necesară elevului în învățare, pentru interrelaționarea cu semenii, pentru parcurgerea cu succes a treptelor următoare de învățământ. De exempu la religie conținiturile care asigură conexiunea interdisciplinară sunt numeroase: pildele, poezii religioase proverbe, legende, lecturi morale. Acestea au ca activități de învățare exerciții de rostire fluentă și corectă a
Religia în lumina interdisciplinarităţii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Floricica Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1350]
-
dintre divinitate și ființa umană. Starea de credință, de adeziune la creștinism este definită ca o comuniune a tuturor cu harurile divine. Acestă comuniune, co-părtășie, marchează destinul creștinismului care nu este niciodată singur, ci este în comuniune cu Dumnezeu, cu semenii săi și cu sinele său. Mihail Bahtin, analizând cuvântul în opera lui Dostoievski, observa că acesta are o structură preponderent dialogală. La nivelul intrapersonal, dialogul este constituit dintr-o Dar conștiința dialogizată a eroului dostoievskian se adresează nu doar sieși
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
pe care l-am știut corect și harnic, vrednic și sociabil, supus și credincios lui Dumnezeu, chiar dacă-l auzi înjurând de toți sfinții la necaz. Omul care nu a ezitat niciodată să răspundă la orice chemare pentru a-și ajuta semenii la nevoie, ori atunci când a fost cazul să-și apere țara, interesele naționale, glia strămoșească, sacrificându-și viața pentru apărarea independenței și suveranității țării. Din îndelungata mea perioadă petrecută în armată, pe lângă etape grele și foarte grele, am avut și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de toate felurile la toate persoanele indiferent de funcții,în raport de cine le organizează,de acestea avem ocazia să le folosim și de care ne bucurăm foarte mult.Numai că sunt făcute de oamenii în suferință, dar în dezavantajul semenilor acestora,de aceiași categorie socială. Otopeni, Sibiu, București (antitero)cu aprecieri subiective! Citind un articol într-un alt cotidian, am rămas stupefiat de felul cum se împarte dreptatea în țara noastră de către justiția și conducerea statului nostru! Erau relatate câteva
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
A, nu am avut nici-o relație cu ei, doar așa ca să mă răzbun pentru faptul că nu știam nimic despre activitatea lor, erau atât de secretoși că nu știa nimeni cu ce se ocupau". Iată ce gândea românul nostru despre semenul lui, cât de redusă și limitată este gândirea și logica unor oameni despre anumite acțiuni,sau activități mai ieșite din comun. Am avut ocazia să mai văd și la televizor, o discuție la o masă rotundă,sau talk-shaw,cum se
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
integrare în grup, fără de care nu putem funcționa cum trebuie. Creierul uman este astfel construit încât să răspundă acestei nevoi. Organul vital al gândirii alocă resurse impresionante unor operațiuni vitale pentru supraviețuire: înțelegerea și identificarea emoțiilor, precum și adaptarea la acțiunile semenilor. Prin social media, oamenii comunică adesea emoții și stări (sunt fericit, sunt trist, sunt plictisit) sau lucruri menite să trans mită ori să creeze emoții (fotografii cu copii, poze de la nuntă, din vacanțe, anunțuri privind diverse evenimente din viața perso
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
detecta starea emoțională a altora e posibil să fi dus nu doar la apariția inteligenței la om, ci chiar la dezvoltarea conștiinței umane.42 Dar, pe lângă faptul că poate descifra, din semnalele primite de la alții, ce emoții îi încearcă pe semenii săi și că poate să răspundă într-un fel sau altul la acestea, omul este înzestrat și cu o altă abilitate, arată Cacioppo și Patrick: aceea de a împărtăși trăirile altora. Când o prietenă pune pe Facebook primele fotografii cu
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Este valabil pentru omul modern, așa cum era valabil și pentru omul cavernelor. Dacă rămânem singuri nu ne putem apăra, suntem mai puțin productivi, nu putem învăța de la alții și nu putem procrea. Frica de singurătate ne împinge să căutăm societatea semenilor. Neurofiziologul Giacomo Rizzolatti a descoperit că există în creier neuroni-oglindă. Aceștia se activează atunci când realizăm o anumită acțiune, dar și atunci când aceeași acțiune este făcută de altcineva. Experimentele au arătat că, atunci când privim pe cineva care mușcă, în creierul nostru
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
temporal, în timp ce recu noașterea emoțiilor transmise de o față umană depinde de alte regiuni, care decodifică semnale emoționale specifice. Partea creierului numită insula anterioară descifrează dezgustul sau durerea, iar amigdala este sensibilă la emoții precum frica. Recunoașterea emoțiilor și înțelegerea semenilor Creierul alocă, așadar, resurse impresionante pentru cele mai importante lucruri atunci când vine vorba de supraviețuirea speciei: recunoașterea emoțiilor și înțelegerea semenilor. Creierul răspunde mai puternic la imaginile cu persoane decât la cele cu obiecte, chiar și atunci când intensitatea lor emoțională
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
numită insula anterioară descifrează dezgustul sau durerea, iar amigdala este sensibilă la emoții precum frica. Recunoașterea emoțiilor și înțelegerea semenilor Creierul alocă, așadar, resurse impresionante pentru cele mai importante lucruri atunci când vine vorba de supraviețuirea speciei: recunoașterea emoțiilor și înțelegerea semenilor. Creierul răspunde mai puternic la imaginile cu persoane decât la cele cu obiecte, chiar și atunci când intensitatea lor emoțională e comparabilă. O fotografie cu un clovn trist va produce mai multă activitate în creier, și în mai multe zone diferite
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
fotografie cu un clovn trist va produce mai multă activitate în creier, și în mai multe zone diferite ale acestuia, decât o imagine cu un peisaj sumbru. Faptul că mai multe resurse ale creierului sunt alocate descifrării emoțiilor și înțelegerilor semenilor confirmă, în viziunea lui Cacioppo și Patrick, ipoteza creierului social, conform căreia com plexitatea vieții sociale a dus la creșterea rapidă a cortexului uman. În aceste condiții, sunt explicabile atracția și, pe alocuri, fas cinația pe care le exercită Facebook
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
știrile, reclamele, anunțurile să nu mai fie niște enunțuri, ci niște conversații. Cifrele demonstrează o revoluție. În doi sau trei ani, sute de milioane de cetățeni ai planetei și-au schimbat obiceiurile de comunicare și modul în care cooperează cu semenii. Câteva date: - Twitter avea 200 de milioane de utilizatori înregistrați în septembrie 2011, când se estima că la sfârșitul anului numărul va fi sporit cu încă 26 de milioane; 100 de milioane sunt activi în fiecare lună; 50 de milioane
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Dar unul dintre factorii care influențează decisiv comportamentul nostru social ține de modul în care ne este construit creierul. Un alt capitol al acestei cărți explică faptul că o mare parte a funcțiilor creierului este alocată descifrării emoțiilor și înțelegerii semenilor, lucruri esențiale pentru integrarea socială. Tot creierul joacă un rol foarte important în limitarea numărului de relații de care suntem capabili la un anumit moment. Numărul lui Dunbar Într-un celebru articol din 1992, antropologul britanic Robin Dunbar a estimat
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
că transformă Internetul dintr-un sistem care are în centru computerele și informația într-unul care are în centru oamenii. Omul e un animal social, sună clișeul. Suntem construiți pentru a trăi în comunitate, creierul nostru alocă resurse importante înțelegerii semenilor, iar astfel putem avea o explicație pentru succesul unui instrument ca Facebook, care cartografiază rețeaua socială din jurul fiecăruia dintre noi. Pentru că facilitează contactul cvasipermanent cu cei apropiați, social media creează, pentru mulți dintre noi, o senzație de siguranță și oferă
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
New York, Boston, London, ianuarie 2011. În Alone Together, Sherry Turkle vorbește despre câteva dintre efectele pe care dezvoltarea tehnologiei le are asupra comunicării sociale, între care tendința de a da mai multă atenție mașinilor, gadgeturilor și programelor de computer decât semenilor noștri. Shery Turkle, Alone Together: Why We Expect More from Technology and Less from Each Other, Basic Books, 2011. Cartea fețelor 262 Chris Anderson, redactorul-șef al cunoscutei reviste Wired, este autorul a două cărți intens citate despre noile mecanisme
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
de neînfrânt, energie nestăvilită, curaj până la sacrificiul suprem" Deviza lui Guynemer, cea care a însuflețit generații de piloți de vânătoare, evidențiază câteva trăsături fundamentale, înzestrări, "daruri" divine. Astfel, aceștia le-au folosit, le-au înmulțit, întru binele lor și al semenilor, asemenea celor doi slujitori buni din "pilda talanților", rostită de Mântuitor. Un astfel de om înzestrat a fost și Dan Vizanty, tatăl meu. Destinul lui și al altora din generația lui sunt menite să-l liniștească pe N. Steinhardt, cel
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
imediat de avertismentele orgolioase cu care debutează Confesiunile lui J.-J. Rousseau, căci toate par spuse de I. Negoițescu, întrucât i se potrivesc în chip remarcabil: „Alcătuiesc o lucrare cum n-a mai fost alta la fel... Vreau să înfățișez semenilor mei un om în tot adevărul firii lui, și omul acesta voi fi eu“ sau „N-am trecut sub tăcere nimic urât, n-am adăugat nimic frumos“ sau iarăși: „M-am arătat așa cum am fost.“ La rândul ei, Straja dragonilor
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
familie, școală, comunitatea educativă. În aceste medii, în cadrul relațiilor de vecinătate, pe stradă, în cartier se învață avantajele și limitele democrației, toleranța față de cei de altă culoare, cultură, religie, în aceste medii se deprinde ura sau nevoia de iubire a semenilor, după cum oamenii se ascultă unii pe alții, se privesc, se înțeleg atunci când comunică, sau se ignoră. Libertatea în democrație înseamnă dreptul de a gândi, simți, acționa în așa fel încât să nu încalci libertatea celuilalt, a celorlalți. Faptul că un
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pentru a intra cu fermitate pe calea reformelor utile", adică să voteze legi care privesc casele și cartierele insalubre care limitează riguros suma pe care o poate cere proprietarul a cărui casă a fost recunoscută ca un pericol pentru sănătatea semenilor, care stabilesc ce împrumuturi pot fi luate de către cetățenii dornici să-și construiască locuințe mici, curate și ieftine și care autorizează chiar perceperea unor impozite pentru a completa resursele acestor cetățeni [...] Socialism de stat, socialism municipal! nu ar ezita să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
rezidențializării. De aici și întrebarea sintetizată de noi: Cât de dispus este astăzi locuitorul urbanului, fie el și de la periferia structurată pavilionar? Pentru Eric Charmes, autorul studiului Între deschidere și închidere: relația cu celălalt în structurile periurbane (109-123), relația cu semenii se află din ce în ce mai mult sub semnul barierelor și al închiderii. Este mai ales cazul structurilor periurbane, unde amenințarea așa, numitelor gated communities continuă să îngrijoreze. În structurile periurbane, ca și în altă parte, remarcă Eric Charmes, grupurile sociale teritoriale sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
aveau să instituie tirania omniprezenței umane, existența odioasă din care solitudinea este izgonită. Cine trăiește pentru societate trăiește împotriva ei. În bună măsură, portretul ca gen provine din răzbunarea și din coșmarul omului sociabil care și-a frecventat prea mult semenii pentru a nu-i detesta. Cât de isto vitoare ar fi uzanțele bunei-cuviințe, ele n-au cum să se compare cu cele ale solitarului, în toate privințele unice, inimitabile. Când Măra, zeul morții, încearcă, și prin ispite și prin amenințări
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
într-o dezabuzare fără scrupule. Pasul acesta avea să fie făcut de Talleyrand care, prin forma sa de spirit, se înrudea cu La Rochefoucauld și cu Chamfort, totuși cu această diferență notabilă că, neajungându-i să reflecteze asupra defec telor semenilor săi, el a făcut tot ce-i stătea în putință să le exploateze, să tragă din ele folos. Lipsa lui de iluzii, sarcasmele lui nerușinate și clarviziunea lui profitabilă fac din el un moralist demonic, un profitor al spiritului și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
în marginea existenței. El se pricepe la oameni pentru că este pradă rarei nefericiri de a se cunoaște; acestei neferi ciri i se adaugă alta: aceea de a-și mări nemăsurat propriile sale cusururi și nu mai puțin pe cele ale semenilor săi, prin efectul conjugat al observației minuțioase și al ima ginației. Preocupat să ia cunoștință de monstrul pe care îl ascunde în el însuși, este firesc ca el să vadă totul în mare și să construiască figura omului cedând ten
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
nu-i dă prin cap cu nici un preț, pentru bunul motiv că a meditat prea mult asupra omului. Ce este el, la urma urmelor, decât antipodul omului eliberat? Pentru a scăpa de anatema pe care a rostit-o împo triva semenilor săi, împotriva noastră a tuturor, nu există alt recurs decât detașarea de realitățile omenești, decât refuzul de a le lua în considerare și de a apăsa cu gândul asupra lor. Meditația asupra ființei te face mai puțin amar. Îndată ce analizezi
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]