4,921 matches
-
apele mele. Toată luna ianuarie m-am simțit prost (aproape zilnic la... policlinică). și mai rău, sufletește, dar mă străduiesc zilnic să devin un filosof senin. Așa se face că azi, la o ședință extraordinară la Catedră, am ascultat, <primit> senin măsurile: obligația de a sta zilnic la catedră 7 (șapte) ore (de acum înainte, la avansare vor avea prioritate cei care stau la facultate de dimineață pînă seara. Portarii, în acest caz, au șanse să urce ierarhiile universitare! și multe
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
fiecare în fața bebelușului recent născut, fără să obțină vreo reacție și parcă simțind că ceva nu se potrivește. În curentul încercatului oricărui nume ce-i venea în minte, Robert a rostit numele lui Eliade, la care bebelușul i-a privit senin și a zâmbit fericit. Au rostit amândoi Mircea de câteva ori, au simțit că pare potrivit și au decis că numele copilului va rămâne Mircea. Povestea mă impresionează profund nu numai prin frumusețea detaliilor ci și prin faptul mai simplu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
foarte puternic dar atunci când nu e beat cu alcool ia ayahuasca așa că mai niciodată nu este complet treaz și pare să trăiască într-o lume separată de cei din jur. Luis mă privește ciudat de fix, apoi îmi spune din senin: „Ai luat ayahuasca. Nici nu te-a atins, iți trebuie un amestec mai tare. Vino la mine când te saturi de joaca de copii a lui Alfonso.” Apoi pleacă, lăsând în urmă un damf de alcool. Eliza La un moment
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
în fiecare secundă ideea că el și-a găsit o viață nouă, cu o femeie nouă, uitând complet de ea și de propriii copii care suferă fără el. Eliza are lacrimi în ochi în timp ce fetița din brațele ei mă privește senin și cu un zâmbet larg. Nu știu ce caut eu în toată povestea asta, nu știu ce caută bătrâna și Alfonso asistând placizi la discuție, nu știu ce caută Eliza discutând cu mine în acest mod straniu și formal, și în general simt cum nu știu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
șaman extrem de puternic, care își trăgea puterile de la spiritele din Machu Pichu. Am învățat mult de la el, și în ziua în care a murit, la 92 de ani, mă plimbam trist și absent prin pădure când m am împiedicat din senin de piatra asta. Era chiar în mijlocul drumului, de parcă nu mai trecuse nimeni pe acolo. Am știut că maestrul meu mi-a făcut-o cadou ca să mă ajute în munca pe care o am de făcut”. Cântăresc în mâini piatra de
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
melodios și invocat spirite în limba Tsachilla, apoi de citit în lumânarea pe care Jo a ținut-o în mână în timpul curățării ambientului. Alfonso îi spune lui Jo tot felul de lucruri despre cariera și familia ei, apoi îi prezice senin că se va certa cu una dintre celelalte două fete. Fără să-i mai dea detalii despre cine, de ce și când, îi face semn să se întindă pe banchetă, suflă fum în direcția fiecărei chakre, îi întinde un ulei parfumat
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cum aș putea schimba... „Zici că nu ai bani. Nu ai nevoie de bani, oamenii îți dau de toate doar vorbind cu tine. Uită te la Jose, cu tricoul, de exemplu, îl cumpărase pentru el, ca să-l poarte, apoi din senin ți l-a dat ție și el s-a îmbrăcat tot cu haina veche. Sau Miguel, care și-a pierdut o zi întreagă ca să te ajute la demonstrația de la școală și a venit cu tot echipamentul de la el de la cabinet
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
seară glumind și povestind, după care, într-un târziu, merg cu Alfonso către cabinetul lui. Vom folosi din ayahuasca rămasă de la ceremonia de la Urusona. Alfonso începe curățarea ceremonială, apoi aprinde o lumânare și continuăm să vorbim sub lumina firavă. Din senin, flacăra pâlpâie puternic, lasă o picătură groasă de ceară să se prelingă, aproape se stinge pentru câteva secunde, după care revine aproape la o flacără normală. Cât de novice sunt eu în de-ale lumânărilor pot depista că mesajul nu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
mea, dau de Maria costumată într-o fustiță scurtă și un maieu cu bretele, care îmi spune că merge la Quito ca să-și rezolve cu niște hârtii de la școală. O întreb dacă mai are ceva haine la ea, îmi răspunde senin că nu, și oricum nu are de gând să stea în Quito decât ca să-și rezolve problema apoi se va întoarce în aceeași zi. O întreb dacă a mai fost vreodată în Quito (deoarece este la aproape 3000 m înălțime
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
șansa vieții mele dacă nu rămân să învăț de la Don Julio?? În termen de șaman, nu cred că am să găsesc vreodată pe cineva mai experimentat... Ridic din nou din umeri ce să învăț? Am ajuns în mijlocul șamanismului complet din senin, fără o brumă de pregătire anterioară, fără măcar intenția serioasă de a explora lumea șamanică. Alfonso învăță de douăzeci de ani, Don Julio de vreo sută de ani cât timp am eu la dispoziție ca să învăț?? Decid că, până una
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
călători, iar mie îmi este imposibil să mă reîntorc în același loc când lumea este atât de mare... Ajungem în dreptul școlii, minune mare: Maria stă pe mal, discutând cu alte câteva persoane. O întreb unde este geaca mea, mă privește senin și îmi spune că e acasă la ea. O întreb dacă ține minte că eu plec astăzi și cum îmi pot recupera geaca dar ea îmi zâmbește larg din nou. Renunț la idee, îl îmbrățișez pe Guillermo și privesc din
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
conturată, mișcându-se lent în fața tufișurilor obscure. Apare o mașină de poliție, răsuflu ușurată și încep să-mi agit brațele cu disperare, privind cum mașina se apropie, încetinește, accelerează și dispare. Coșmar complet. Privesc către poarta deschisă, către Rodrigo cel senin și pornesc în galop spre vecinii cei mai apropiați. Ajung la prima poartă, văd lumina aprinsă și niște siluete discutând în curte, mă reped către ei, îi întrerup fără să mă formalizez prea mult și le zic printre gâfâieli că
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
eu intru după el, mulțumesc vecinului și trag toate zăvoarele pe care reușesc să le văd. Mă sprijin de poartă, extenuată de fapt, eu sunt singura care s-a stresat în toată acțiunea. Viața celorlalți în fermă a continuat la fel de senin, Rodrigo a făcut și el o excursie iar vecinul nici n-a clipit, nici n-a zâmbit de-a lungul procedurii de recuperare. Restul săptămânii decurge lin, într-o comuniune fericită cu restul animalelor. Karina a crescut împreună cu animalele din
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
pe fiecare în fața bebelușului recent născut, fără să obțină vreo reacție și parcă simțind că ceva nu se potrivește. În curentul încercatului oricărui nume îi venea în minte, Robert a rostit numele lui Eliade, la care bebelușul i-a privit senin și a zâmbit fericit. Au rostit amândoi Mircea de câteva ori, au simțit că pare potrivit și au decis că numele copilului va rămâne Mircea. Povestea mă impresionează profund, nu numai prin frumusețea detaliilor, ci și prin faptul că numele
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
din jur par să gândească altfel, fie, pur și simplu, pentru că totul pare să funcționeze perfect. De-a lungul aventurilor mai mult sau mai puțin exotice am avut ocazia să verific acest al șaselea simț care își face apariția din senin și anunță că lumea nu este atât de roz pe cât pare. De cele mai multe ori simțul a avut dreptate doar că mie mi-a luat o bucată bună de timp, uneori ani întregi, să ajung la aceeași concluzie. Cred că fiecare
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
engleza . În plus, își ocupă timpul învățând gratuit copiii săraci să picteze. Ca persoană, Amaringo emană atât de multă căldură și iubire umană, vorbind liniștit, cu o voce înceată și cu un zâmbet modest, încât aproape îmi dau lacrimile din senin. Doar prin simpla prezență m-a transportat într-o altă lume, în care pur și simplu sunt și mai ales în care simt iubirea lui pentru cei din jur și a mea pentru fiecare suflet care ne încojoară. Restul discuției
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
facem o ceremonie împreună, avem un respect profund unii pentru ceilalți și cred că fiecare dintre noi vrem cu sufletul deschis să facem ceva bun pentru cei din jur. Grupul cu care participi la ceremonie este extrem de important, cuget din senin. Am avut privilegiul extraordinar de a-i găsi pe cei din jur și apoi de a ne regăsi cu toții în această colibă, într-o ceremonie cu Jorge care a fost ca un fel de inițiere. Mă simt extrem de norocoasă și
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
la carte mi a și spus-o hotărât: „Ori carte, ori moarte!” Câtă hotărâre în aceste cuvinte, conștient fiind de marea răspundere ce-și luase în încercarea lui de a face din mine un om realizat. Ochii lui albaștri ca seninul cerului s-au închis pentru totdeauna! Vrând nevrând, ne supunem în fața legilor Firii! Cel care a muncit din greu pentru mine își încrucișa brațele trudite, pentru veșnicie! Colectivizarea, cu pensia de doi poli pe lună, îl adusese la sărăcie și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
năucit și anunț vecinii, apoi rudele... Telepatia a funcționat perfect. Mariana, fiica noastră, aflându-se în tren spre București, la ora fatală leșină în tren gândindu-se la mama ei, iar nepotul rămas la Putna în vacanță se îmbolnăvește din senin la aceeași oră. Ceva asemănător se întâmplase cu tatăl meu, care în momentul rănirii mele pe front a început să bată din palme spunând: „Alixandru meu e în pericol” Era august și o căldură... Ajutat de vecine și rudele locale
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mă interesează. Deocamdată. Vreau doar să-l văd pe Liviu. Și vreau atât de mult încât nici nu mai realizez că peste câteva ore, cu ajutorul lui Dumnezeu, îl voi strânge în brațe. Doamne ajută! Am trecut pe deasupra Ungariei. A fost senin și am putut vedea pusta maghiară, cu pământul ei uscat și „șuvițat” - părea a fi părul unei femei neîngrijite, fără verdeață și cu orașe puține. Acum suntem deasupra Austriei - plină de păduri, ordine și munți, munți cu zăpadă și - cred
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
dolarului. O minune. Râuri de zăpadă ca râurile de munte, bănuiesc eu, cu izvoare de apă care dau viață. Munții înving norii. Da! Cred că vom zbura și deasupra Italiei și Franței. În orice caz, sigur deasupra Mediteranei. Iar este senin. E frumos, frumos, frumos. Altfel decât în Grecia. O fi Dunărea, șarpele mare ce-l văd acum? Cam tulbure. Un lac albastru, lunguieț și sugrumat la mijloc. Drumuri, multe drumuri șerpuitoare. Țara asta e plină de munți și drumuri ce
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
o îngrămădire de case. Totul este vesel și-mi vine să râd când le văd. Parcă ar fi nodurile unei plase pescărești. Da! Da! Chiar așa. E cea mai bună comparație. Eu cred că nu mai avem mult. Și e senin. Ca-n vis (un vis de bun augur). Doamne! Ce mult aș vrea ca Liviu să se simtă mai bine cu mine, și să-i treacă spaima înstrăinării. Cred că suntem deasupra Spaniei. Oare? Avionul parcă începe să coboare. Dar
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
iar cei din jur să calce în el? N-am profitat de pe urma nimănui și am urcat cu chin fiecare treaptă pe scara vieții. Mi se poate reproșa oare că am vrut să urc, să zbor? Oare nu toți oamenii doresc seninul, dăruirea și zborul? Nu pot fi crezută când spun cum am muncit și cum am disperat. Nu pot fi crezută când spun că, nevrând să stau în hățișul prăpastiei, m-am agățat de rădăcini, mi-am zdrelit sufletul, dar am
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
În momentele acestea avionul a pornit și stewardesa mimează tehnicile de ajutor în timp de pericol. Doamne ferește!) Am întrerupt un „moment” până am ajuns sus. De acum pot scrie, suntem la o înălțime apreciabilă și datorită superbei zile (cerul e senin) soarele se oglindește în lacurile de pe pământ care par (lunguiețe, cum sunt majoritatea) niște virgule bizare, azurii, intrând într-un dialog zglobiu cu o geană la fel de strălucitoare de la orizont, astfel încât pare că micile întinderi de apă s-au urcat pe
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Mărgineanu, pictor și "ministru", aveam să organizăm la Centrul cultural al ambasadei o frumoasă expoziție cu lucrări ale maestrului, având ca temă unică fluturii. Cu fluturii domnului Mărgineanu avea să se lumineze și ambasada și să capete un aer de senin și primăvară. Reușeam uneori, e adevărat cu greu, având în vedere multiplele sarcini cotidiene, să mă mai dedic și unor vizite și întâlniri nu numai utile, dar și plăcute. Așa a fost deplasarea mea la Alcala de Henares, localitate aflată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]