5,850 matches
-
drept mărturie a extraordinarei autocercetări naționale" (On Native Grounds - Pe pământuri natale, n. trad. 486). Într-adevăr, narațiunea despre râul Suwannee a lui Cecile Matschat reprezintă probabil genul de lucrare pe care Kazin îl caracteriza drept "noul folclor pe jumătate sentimental, pe jumătate comercial, ce a creat sau a umflat semizei comici din trecutul regăsit". Bineînțeles, nu tot ce s-a scris avea un merit literar, dar, așa cum nota Kazin în On Native Grounds, "Literatura aceea mai are încă multe de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
îndreptat toate mentalitățile spre interesul pentru strămoși și pentru exemple, cu scopul de a măsura probabilitățile viitorului (1182). De asemenea, este posibil ca mentalitățile inspirate din "romanele de dragoste istorice, istoria eroismului și aventură" să implice mai mult decât escapismul sentimental, ferite fiind de ceea ce Bakhtin numește "imaginea distanțată a trecutului absolut". Fragmentul este remarcabil din mai multe motive. În primul rând, pentru Thomson, "morbide... obscenități" reprezintă chintesența jurnalismului batjocoritor si literar. În al doilea rând, "problemele fără soluție" sunt semnele
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
motive de neînțelegere a acestui personaj și în reprezentarea Parizienei în literatura romanesca: "Quant à Mme Dambreuse, îl lui trouvait quelque chose à la fois de langoureux et de sec, qui empêchait de la définir par une formule" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.265]. Pariziana este produsul colectivității și mentalității franceze, dar și străine, pe care ideologia națională îl transformă în tip esențial. Imaginarul exploatează pe larg partea poetica legată de singularitatea Parizienei. Ideologia, la fel ca literatura, transformă realitatea lumii în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ces petits meubles à secret, pleins de tiroirs emboîtés leș uns dans leș autres; on se donne du mal, on casse leș ongles, et on trouve au fond quelque fleur desséchée, des brins de poussière ou le vide!" [L'Éducation sentimentale, p.409]. Că orice mit, care se caracterizează printr-un limbaj indirect și mediatizat, mitul Parizienei, mai mult decât oricare altul, ține de dimensiunea enigmatica a unei realități, care, în afara lui, nu ar putea fi spusă. Francezii din jumătatea a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
lui Michèle de Burne sau a imperatorului în cazul doamnei de Jeumont)55, cu citarea lor în revistele de modă că subiecte de cronică mondenă: "Să femme, la jolie Mme Dambreuse, que citaient leș journaux de modes" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.54] sau cu alegerea unui nume mitic: "Eh bien, voilà, mon cher, je suiș comme toutes leș femmes, j'ai mes... mes faiblesses, mes petitesses, j'aime ce qui brille, ce qui sonne. J'aurais adoré porter un nom
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Callois, 2000, pp.18,19]. Ceea ce duce la rezolvarea situației este căutarea 63. Anticipând unele poziții care vor fi demonstrate ulterior, putem spune că Pariziana se caracterizează chiar prin căutări de ordin diferit: căutarea socială (afirmarea și guvernarea feminină), căutarea sentimentală (mânia să de a repeta, de a lua de la capăt aventură, de a seduce) și căutarea creativă (teatralitatea și capacitatea de a inventa scenarii) etc. Gilbert Durând propune o definiție operațională a mitului și plasează noțiunea de mit în miezul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
effet, toutes sortes de beautés se trouvaient là: des Anglaises à profil de keepsake, une Italienne dont leș yeux noirs fulguraient comme un Vesuve, trois soeurs habillées de bleu, trois Normandes, fraîches comme des pommiers d'avril" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.189]. Ideea de societate închisă, de clan, de segregație nu s-a potrivit niciodată cu spiritul capitalei franceze. Mediile pariziene sunt mult mai primitoare și mai deschise decât cele străine și, în special, decât cele anglo-saxone. Totuși, Alphonse Dupront
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
un sistem de personaje, o ierarhie, bazată pe contrast, paralelism, complementaritate, diversitate etc. Astfel, Stendhal a edificat un contrast între iubirea adevărată a provincialei Mme de Renal și dragostea inventată sau vanitoasa a Parizienei Mathilde de La Mole. În L'Education sentimentale, burgheza comme îl faut Mme Arnoux este femeia inaccesibila, în comparație cu curtezana Rosanette, iar pariziana Mme Dambreuse este o mondenă rafinată contrapusa provincialei sălbatice Louise Roque. Motivele și scenariile de a deveni Pariziana sunt multiple și diverse. Printre ele, un motiv
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
nu insistă asupra prozopografiei; el este, de regulă, foarte vag, reprezentând o ființă vaporoasa, purtând amprenta unui tablou impresionist: "Mme Arnoux părut. Comme elle se trouvait enveloppée d'ombre, îl ne distingua d'abord que să tête" [Flaubert, L'Education sentimentale, p.80]. Farmecul Parizienei ascunde, în sărăcia detaliilor care o caracterizează, un mister provocator. Pariziana este, de regulă, o femeie tânără 101 și frumoasă și, deoarece nu toate sunt frumoase 102, calitatea e deosebit de prețioasă, precum în cazul doamnei Mandelière
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
trăsăturilor fizice ale personajului feminin stabilesc gradul în care este dorită de barbati 108. "La femme du monde (ou ce qu'il jugeait telle) éblouissait l'avocat comme le symbole et le résumé de mille plaisirs inconnus" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.270]. Pariziana nu poate fi recunoscută conform unor trăsături fizice pertinente, se poate percepe doar gustul accentuat al elegantei. Pariziana este femeia rafinată care cultiva frumosul și bunul-gust, exprimând prin această ceva de ordin spiritual. Frumusețea Parizienei nu se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de confidenta, care nu se bazează deseori decât pe aproximări sau pe falsuri mituri în sensul comun al termenului. Pariziana este un personaj-reper, care funcționează asemeni unui simbol însărcinat cu marcarea și reprezentarea poziției sale pertinente în spațiul social și sentimental. Ea nu mai este un "caracter" în tradiția lui La Bruyère, ci mai degrabă un simbol al unei poziții sociale mondenitatea care creează un univers săturat de trăsături, spații, acțiuni și detalii semnificative (saloane și recepții, aventuri și divertismente, aparente
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de tradiție și valori în sens larg, de ocupații, de întâmplări și plăceri specifice: "la femme du monde (ou ce qu'il jugeait telle) éblouissait l'avocat comme le symbole et le résumé de mille plaisirs inconnus" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.270]. Cronicarii de epocă ne restituie imaginea Parizienei mondene, cu ceea ce presupune acest statut social 125. O particularitate a mondenității franceze este faptul că, în ierarhia rafinată a valorilor sale, elegantă este preferată frumuseții: "Leș gens du grand monde
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
parte, femei perturbatoare, fascinante, irezistibile. Numărul femeilor virtuoase, după Balzac, este egal cu cel al criminalelor. Și la Flaubert vom găsi, în tradiția lui Balzac, un studiu al moravurilor provinciale Madame Bovary și un studiu al moravurilor pariziene L'Éducation sentimentale. În ambele române dragostea, își pierde prestigiul tradițional, se depoetizează. Educația sentimentală a lui Frédéric Moreau se face în tradiția franceză prin cele patru femei care îl înconjoară. Plasat în această configurație, el visează la o dragoste mare, dar este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cu cel al criminalelor. Și la Flaubert vom găsi, în tradiția lui Balzac, un studiu al moravurilor provinciale Madame Bovary și un studiu al moravurilor pariziene L'Éducation sentimentale. În ambele române dragostea, își pierde prestigiul tradițional, se depoetizează. Educația sentimentală a lui Frédéric Moreau se face în tradiția franceză prin cele patru femei care îl înconjoară. Plasat în această configurație, el visează la o dragoste mare, dar este atras și de pasiuni mici. În acest sistem de opoziții, Pariziana, doamna
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
tradiția franceză prin cele patru femei care îl înconjoară. Plasat în această configurație, el visează la o dragoste mare, dar este atras și de pasiuni mici. În acest sistem de opoziții, Pariziana, doamna Dambreuse din marea burghezie, se opune mic-burghezei sentimentale, doamnei Arnoux, midinetei senzuale Rosanette și provincialei naive Louise Roque, femeie-copil: "D'ailleurs, Mlle Roque lui semblait une petite personne assez ridicule. Quelle différence avec une femme comme Mme Dambreuse!" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.371]. Din punctul de vedere
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
din marea burghezie, se opune mic-burghezei sentimentale, doamnei Arnoux, midinetei senzuale Rosanette și provincialei naive Louise Roque, femeie-copil: "D'ailleurs, Mlle Roque lui semblait une petite personne assez ridicule. Quelle différence avec une femme comme Mme Dambreuse!" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.371]. Din punctul de vedere al subiectului nostru se impun câteva tipuri de opoziție între personajele feminine. Dacă doamna Arnoux, sensibilă, tandra, resemnata și visătoare, întruchipează iubirea ideală a protagonistului, doamna Dambreuse este o mondenă rece și calculată. Alte
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
se considérèrent de haut en baș, scrupuleusement, afin de découvrir le défaut, la tare, l'une enviant peut-être la jeunesse de l'autre, et celle-ci dépitée par l'extrême bon ton, la simplicité aristocratique de șa rivale" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.432]. Flaubert reușește unul dintre cele mai subtile portrete de mondene, asemănător cu cel pe care îl vom găsi mai târziu la Marcel Proust. Prestigiului poziției sale sociologice, Pariziana îi adaugă promisiunea unui erotism tulburător. Frédéric este sedus de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
était noble, parce qu'elle était riche, parce qu'elle était dévote, se figurant qu'elle avait des délicatesses de sentiment, rareș comme șes dentelles, avec des amulettes sur la peau et des pudeurs dans la dépravation" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.385]. Cum această aparentă nu găsește afirmare, dragostea față de doamna Dambreuse devine repede o decepție. Spre sfârșitul românului, doamna Dambreuse își descoperă adevărata față: "Elle était hautaine avec șes gens; șes yeux restaient secs devant leș haillons des pauvres
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
hautaine avec șes gens; șes yeux restaient secs devant leș haillons des pauvres. (...) Elle aurait écouté derrière leș portes; elle devait mentir à son confesseur" [ibidem, p.409]. Mondenă Dambreuse este antiteza celorlalte trei figuri feminine, reprezentând relația dintre legătură sentimentală și putere. Frédéric devine amantul mondenei pentru a se poziționă în societatea pariziana. Doamna Dambreuse ilustrează rolul Parizienei în cariera unui tânăr. Putem întrevedea la personajul flaubertian posibilitatea unei cariere asemănătoare cu cea a lui Georges Duroy 139. Frédéric se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Parizienei în cariera unui tânăr. Putem întrevedea la personajul flaubertian posibilitatea unei cariere asemănătoare cu cea a lui Georges Duroy 139. Frédéric se interesează de doamna Dambreuse în măsura în care aceasta ar putea să-l ajute în realizarea ambițiilor sale mondene. Educația sentimentală a lui Frédéric urmează o curbă în descreștere, de la romantism la vulgaritate și compromis. "La relation avec Rosanette et Mme Dambreuse n'est qu'une comédie, qui ne parvient jamais à faire oublier la seule vraie passion de Frédéric" [Aurégan
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
incapabili de acțiuni propriu-zise, ei nu au voința, actele lor sunt fără rost. În această lume a stabilității mediocre evenimentele sunt rare. Din cauza fragmentarii realului și caracterului contradictoriu al personajelor, acestea din urmă devin incerte. Parizienele mondene-figurante din L'Éducation sentimentale nu sunt lipsite de deficiențe. Astfel apare marchiza d'Amaëgue: C'était une femme pale, à nez retroussé, avec des mitaines jusqu'aux coudes et de grandes boucles noires qui pendaient le long de șes joues, comme deux oreilles de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
deficiențe. Astfel apare marchiza d'Amaëgue: C'était une femme pale, à nez retroussé, avec des mitaines jusqu'aux coudes et de grandes boucles noires qui pendaient le long de șes joues, comme deux oreilles de chien" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.104-105]. Este semnificativ că dragostea ideală a lui Frédéric este întruchipata de burgheza onestă, doamna Arnoux, iar partea opusă o constituie relațiile sale ambigue cu alte femei. Acest sentiment deformat, dar totuși veritabil, îl plasează deasupra burghezilor ordinari. Astfel
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
iar partea opusă o constituie relațiile sale ambigue cu alte femei. Acest sentiment deformat, dar totuși veritabil, îl plasează deasupra burghezilor ordinari. Astfel, Flaubert, admirator al secolului al XVIII-lea, prelungește românul "libertin", care este și un român de educație sentimentală, oferind femeilor o lecție contra iluziilor. Proiectul ciclului zolist constă în folosirea personajelor emblematice ale timpului. Demersul alegoric al lui Zola constă în a face din Pariziana Renée incarnarea regimului imperial, viciat, avid de plăceri, fără valori morale și deci
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
torturat și ruinat. Dar dragostea pentru Pariziana este pentru el o boală incurabilă și, dacă își va reface situația, este pentru a se ruină din nou pe altarul Parizienei. Femeile pariziene ale lui Maupassant sunt mai puțin naive, mai putin sentimentale, mai aproape de bărbat, pentru care sunt amante și prietene. Maupassant "ne leș idéalise plus, mais îl leur accorde une certaine liberté, un droit à l'immoralité que leș hommes tendent habituellement à se réserver" [Marcoin, p.44]. Duroy va fi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
avut drept model dramaturgi cu renume. Balzac stabilește o legătură între La Comédie humaine și denunțarea moravurilor contemporane pe care o face Molière. Tartuffe apare la Stendhal drept model pentru Julien Sorel. Tot Molière este citat și în L'Éducation sentimentale [I, 5] că cel care concepe viața umană drept comedie dramatică. Fiecare român al lui Balzac este construit având un model dramatic. Balzac vede în român singurul gen capabil de a face "intéressant le drame à trois ou quatre milles
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]