4,972 matches
-
2. Modalități și exerciții de adaptarea curriculum-ului elaborat în școală Diferențierea prin: a) conținut; b) proces; c) mediu; d) produs. a) Adaptarea conținuturilor pentru toate categoriile de elevi. Pentru categoriile speciale de elevi dotați (dezavantajați economic, cultural, cu handicapuri senzoriale sau motrice, cu dificultăți emoționale sau de integrare socială), vom avea în vedere atât aspectul cantitativ, cât și calitativ. b) Principalele procese psihice vizate de curriculum elaborat în școală „Medierea conflictelor” sunt: procesele comunicării interși intrapersonale; procese afective, cu accent
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
intens valorificată decât obiectul), Earth Art sau enviromental art (resping comercializarea artei și propovăduiesc întoarcerea la natură). De asemenea, noile tehnologii au pătruns și în domeniul artistic, apărând forme precum High-Tech Art sau Light-and-Space Art, ce pun accentul pe percepțiile senzoriale și pe utilizările radicale ale noilor materiale în vederea "dematerializării" obiectului artistic. Dialogul dintre artiști și oamenii de știință a fost astfel instituit, din moment ce, de pildă, High-Tech Art folosește o tehnologie sofisticată, incluzând computere, lasere, holograme, transmisii prin satelit etc. 10
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
într-o teorie dialectică a postmodernismului. Pentru King, teoria hiperrealității este înscrisă în cartezianism din cel puțin trei motive. În primul rând, atât Descartes, cât și Baudrillard împărtășesc premisa conform căreia cunoașterea umană se întemeiază pe un tip de experiență senzorială (în căutarea punctului arhimedic al certitudinii pe care să se bazeze întreaga cunoaștere, Descartes a plecat de la contemplarea evidenței propriilor simțuri), astfel încât punctul de plecare al ambelor teorii este considerat a fi cel al metaforei vizuale, în care senzațiile oculare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nu poate trăi prea mult cu sentimentul catastrofei. Natura este frumoasă Îndeosebi În formele ei pașnice. Pașnice și decorative. Obiectele se integrează Într-un ansamblu (tablou, scenă, spectacol), ansamblu Încîntă privirea, dar Împiedică percepția elementelor În materialitatea lor specifică. Contactul senzorial cu lucrurile este, În acest fel, aproape exclus. Alecsandri ține lucrurile la distanță, privirea le străbate, dar nu le apropie, privirea le integrează doar Într-un cadru de o măreție, de regulă, statică. Bucuroasă, privirea trece, apoi, la alt grup
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un tablou, tabloul Într-un spațiu care intră de mai multe ori și sub forme diferite În sfera imaginarului. Mijloacele de apropiere sînt mai variate (vizuale, auditive, olfactive, rareori tactile), dar că Alecsandri impune În lirica lui descriptivă un „stil senzorial”, cum s-a spus, este greu de susținut. Imaginile vizuale, olfactive... nu trec nici aici de o anumită limită de abstracțiune și stereotipie, rareori o pulsație, o nuanță, o repetiție indică un atașament involuntar pentru o categorie de lucruri. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
care aduce sfanți! Această mentalitate balzaciană, nouă În cultura română, se ascunde la Anton Pann În dosul teoriei juste, În esență, despre necesitatea educației morale și estetice a publicului! Poet de factură moralistă, Pann n-are propriu-zis preferință pentru latura senzorială a lucrurilor. Proverbele pe care le folosește cu abilitate În poem sînt golite de materie. Fabulele lui Pann nu lasă să se Întrevadă un peisaj liric specific, o preferință pentru o categorie de elemente, un mod de apropiere față de obiectul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
venele paravertebrale, oftalmice, emisare și plexurile venoase pterigoidale. Inervația vasculară este reprezentată de neuroni postganglionari simpatici vasoconstrictori din ganglionii cervicali superiori (care eliberează noradrenalină și NPY), neuroni postganglionari parasimpatici vasodilatatori din ganglionul sfenopalatin (care eliberează acetilcolină și VIP) și neuroni senzoriali din ganglionii trigeminali (care eliberează peptide vasodilatatoare: SP, CGRP, VIP). Lichidul cefalorahidian are o compoziție similară cu lichidul extracelular cerebral și este format jumătate în plexurile coroide, jumătate periventricular și perivascular, fiind absorbit prin vilii arachnoidieni în sinusurile venoase cerebrale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
parazitara sau insuficientă a vorbirii. În rinolalie, pronunția sunetelor este defectuoasă, cu precădere a consoanelor „m” [i „n”. Alte cauze care pot genera dislalii funcționale sunt date de anomaliile sau leziunile organice periferice ale aparatului vorbirii sau de anumite deficite senzoriale. Astfel, o pondere semnificativă a dislalicilor cu deficiență de învățare prezintă tulburări de articulație, dificultăți de coordonare și control al mișcărilor de vorbire, viteza deficitară a mișcărilor articulatorii, omisiuni și distorsiuni de sunete etc. Alți școlari întâmpină greutăți de diferențiere
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mișcărilor de vorbire, viteza deficitară a mișcărilor articulatorii, omisiuni și distorsiuni de sunete etc. Alți școlari întâmpină greutăți de diferențiere și de discriminare a sunetelor apropiate că structura acustică, cum sunt siflantele și șuierătoarele. Acest comportament denotă apariția unei dislalii senzoriale, în care este afectat, de cele mai multe ori, auzul fonematic, precum și memoria și atenția auditiva. Această disabilitate senzorială de realizare a articulației sunetelor pe care am constat-o la logopatii de vârstă școlară mică se datorează, în mare măsură, insuficientei analize
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
greutăți de diferențiere și de discriminare a sunetelor apropiate că structura acustică, cum sunt siflantele și șuierătoarele. Acest comportament denotă apariția unei dislalii senzoriale, în care este afectat, de cele mai multe ori, auzul fonematic, precum și memoria și atenția auditiva. Această disabilitate senzorială de realizare a articulației sunetelor pe care am constat-o la logopatii de vârstă școlară mică se datorează, în mare măsură, insuficientei analize și sinteze kinestezice a mișcărilor de vorbire. Dislalia senzorială se asociază cu tulburările dislexice și disgrafice și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
fonematic, precum și memoria și atenția auditiva. Această disabilitate senzorială de realizare a articulației sunetelor pe care am constat-o la logopatii de vârstă școlară mică se datorează, în mare măsură, insuficientei analize și sinteze kinestezice a mișcărilor de vorbire. Dislalia senzorială se asociază cu tulburările dislexice și disgrafice și se manifestă chiar de la primele lecții de scris citit. Tulburările lexico grafice, a[a cum le denumește Emil Verza, sunt „incapacități paradoxale totale în învățarea și formarea deprinderilor de citit-scris, cunoscute sub
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sunt localizate mai ales la nivelul aparatului fonoarticulator. Inexistentă vorbirii articulate din cauza imposibilit\ții executării mișcărilor verbale este suplinita prin limbajul mimicogesticular. Persistentă agramatismelor, chiar și pe parcursul terapiei logopedice, face ca dislexodisgrafia să fie consecutivă (la majoritatea cazurilor). În alalia senzorială, auzul fonematic este foarte tulburat, la fel și atenția și vorbirea `n comunicarea orală. În compensație, motricitatea fiind bine dezvoltată, copilul alalic senzorial poate imită sunete și cuvinte, dar fărĂ a intelege semnificația acestora. Studiile clasice (Lerner, W. J., Mititiuc
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
agramatismelor, chiar și pe parcursul terapiei logopedice, face ca dislexodisgrafia să fie consecutivă (la majoritatea cazurilor). În alalia senzorială, auzul fonematic este foarte tulburat, la fel și atenția și vorbirea `n comunicarea orală. În compensație, motricitatea fiind bine dezvoltată, copilul alalic senzorial poate imită sunete și cuvinte, dar fărĂ a intelege semnificația acestora. Studiile clasice (Lerner, W. J., Mititiuc, I., Stanica, C.., Vrăjmaș, E.., Tobolcea, I., Verza, E.) prezintă alalia și tabloul ei descriptiv că pe un mutism de origine centrală ce
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
special la cuvintele polisilabice cu o structură fonologica dificilă în ceea ce privește analiza și sinteză fenomen denumit de către C. Păunescudisfonografie. O parte dintre tulburările limbajului scris citit se datorează unei imaturități școlare. Acești copii prezintă întârzieri în sfera proceselor cognitive de tip senzorial, care influențează negativ acuitatea perceptiva și receptarea adecvată, în special a stimulilor vizuali și auditivi. Uneori copiii nu pot percepe și diferenția la nivel de fonem grafem și nu pot stabili legături între simbolurile grafice. Toate aceste aspecte ale imaturității
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ap re ci er i v er ba le m ot iv at ia ex tri ns ec a 77 ANEXĂ 7 PROIECT DIDACTIC Dată: Clasa: Profesor: Gabriela RAUS Obiectul: Lecție cu caracter interdisciplinar Educație muzicală, opțional „Amicii portativului” Educație senzorială, psihomotorie Limbaj și comunicare Tema: „Diferențiere sunet-zgomot” Subiectul: Verificare: „Graiul animalelor” Predare: „Spune ce ai auzit” Scopul activității: • Diferențierea zgomotelor produse în natură de cele produse de om • Identificarea și diferențierea unor surse sonore din mediul înconjurător Obiective operaționale: • Să
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
din modificarea comportamentului ca ajustare sau adaptare a unei noi forme de răspuns la condițiile perceptive noi, fie creșterea preciziei sau a fineței coordonării răspunsului preexistent. învățarea motrică se caracterizează prin aceea că reacțiile de răspuns sunt legate de componentele senzoriale de origine kinestezică sau proprioceptivă. învățarea verbală constă din învățarea limbajului a semnificației cuvintelor și a utilizării acestora în comunicarea cu semenii. Învățarea inteligentă constă în descoperirea unui „concept” sau „principiu” adică a unei structuri mai mult sau mai puțin
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
se oprește aici; ea va progresa pe măsura creșterii, maturizării și dobândirii experienței de viață a individului, ea reprezentând baza vieții de relație. Învățarea motrică constă în principal, din acte de comportament în care reacțiile stabilizate sunt dependente de comportamentele senzoriale proprioceptive. Deoarece individul acționează într-o ambianță fizică, modelul "pur" al învățării motrice poate fi găsit doar în acele acte în care gesturile sunt atât de bine învățate, încât pot fi conduse exclusiv prin simțul kinestezic. Contactul nemijlocit, senzorial cu
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
comportamentele senzoriale proprioceptive. Deoarece individul acționează într-o ambianță fizică, modelul "pur" al învățării motrice poate fi găsit doar în acele acte în care gesturile sunt atât de bine învățate, încât pot fi conduse exclusiv prin simțul kinestezic. Contactul nemijlocit, senzorial cu realitatea stă pe baza unei cunoașteri științifice hotărâtoare pentru formația fiecărui individ. În această situație, se recurge la reprezentarea cu mai multă sau mai puțină fidelitate a realității. În acest sens demonstrația provoacă o percepție activ-concret-senzorială, inductivă. Esența demonstrării
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
evaluare a cunoștințelor copiilor de 10-12 ani în ceea ce privește însușirea tehnicii alergării de garduri. După Henry Wallon, imaginile sau mesajele audiovizuale, au posibilitatea să înlesnească pătrunderea în miezul lucrurilor tocmai datorită puterii lor de decantare, prelucrare și simplificare inteligibilă a datelor senzoriale și prin aceasta, de „structurare” a realității. Utilizarea unui model este, însă, în esență o materializare a activității mintale necesare pe toate treptele instruirii. Verhaigen consideră că pentru însușirea unui comportament psihomotor trebuiesc parcurse următoarele etape: ¾ Imitarea unui model ¾ Utilizarea
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
în considerație informațiile kinestezice, Guilford, propune un model care arată cum se inserează funcțiile de execuție în ansamblul procesului mintal al tratamentului informațiilor. După cum se exprimă Guilford „însuși acest model reprezintă o acțiune comportamentală completă, care începe cu un stimul senzorial și se încheie cu un răspuns motor complet sau nu”. Într-o acțiune completă, stimulul poate veni din mediul ambiant, din organism sau în același timp dintr-o direcție și din cealaltă. Stocarea în memorie nu trebuie confundată cu operația
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
trebuie considerată ca un factor indispensabil, când învățarea are ca scop automatizarea reacției. Învățarea motrică care urmărește și randamentul rezultă nu numai dintr-o acțiune ce trebuie repetată, ci și dintr-o adaptare organică (Hull, citat de P. Pesquie,). Informarea senzorială trebuie asociată în mod permanent cu informarea verbală. Datorită caracterului intuitiv, învățarea motrică presupune existența modelului. În învățarea motrică se pleacă de la concret, actul motric, iar toate achizițiile ridicate din primul în cel de al doilea sistem de semnalizare, sub
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
coordonarea perceptiv-motrică, rapiditatea mișcărilor, ideomotricitatea. Printre componentele motricității se pot încadra și calitățile motrice de bază viteza, forța și rezistența, și pentru care termenul de calități psihomotrice ar fi mult mai cuprinzător (T. Ardelean, 1979) 2.4.2. Rolul factorilor senzoriali și perceptivi în învățarea exercițiilor din atletism. După T. Ardelean, „învățarea exercițiilor de atletism, ca de altfel învățarea motrică în general, urmează calea integrării de la interior spre exterior, de la exteroceptori la interoceptori, respectiv proprioceptori.” Învățarea exercițiilor de atletism presupune implicarea
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
altfel învățarea motrică în general, urmează calea integrării de la interior spre exterior, de la exteroceptori la interoceptori, respectiv proprioceptori.” Învățarea exercițiilor de atletism presupune implicarea majoritatea analizatorilor, importanța lor fiind însă diferită în raport cu stadiul învățării și particularitățile exercițiului. Legătura dintre factorii senzoriali cu învățarea exercițiilor de atletism este cu atât mai importantă cu cât pe planul proceselor senzoriale diferențele individuale sunt foarte mari, atât pe linia pragurilor absolute, cât și pe a acelor diferențiale. De cele mai multe ori, punctele de pornire în învățarea
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
respectiv proprioceptori.” Învățarea exercițiilor de atletism presupune implicarea majoritatea analizatorilor, importanța lor fiind însă diferită în raport cu stadiul învățării și particularitățile exercițiului. Legătura dintre factorii senzoriali cu învățarea exercițiilor de atletism este cu atât mai importantă cu cât pe planul proceselor senzoriale diferențele individuale sunt foarte mari, atât pe linia pragurilor absolute, cât și pe a acelor diferențiale. De cele mai multe ori, punctele de pornire în învățarea acestor exerciții sunt imitația vizuală însoțită de indicații verbale. De aceea, primul analizator implicat este analizatorul
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
sintetizeze cerințele pieței într-o specificație preliminară care trebuie să cuprindă: caracteristici referitoare la performanțe (rezistență mecanică, durabilitate, rezistență la coroziune, rezistență tehnică, prelucrabilitate, precum și alte caracteristici ale produsului); caracteristici privind exploatarea: disponibilitatea, fiabilitatea, mentenabilitatea, particularitățile mediului de exploatare; caracteristici senzoriale (culoare, aspect, tușeu, miros); considerente referitoare la necesitățile de protecție a mediului; măsuri de protecție a utilizatorului; standarde și reglementări legale, aplicabile; specificații referitoare la ambalare, transport, depozitare, manipulare; măsuri de asigurare / verificare calitativă. Funcția de marketing trebuie să stabilească
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]