5,259 matches
-
sau din Pouillenay. A fost aleasă pentru faptul că este puțin corozivă la acțiunea apei sărate. Situată la intrarea în portul din New York, este primul simbol american pentru emigranții care sosesc cu vaporul și trec mai întâi prin Ellis Island. Simbolizează libertatea care luminează toată lumea; a devenit rapid emblema Statelor Unite și unul dintre simbolurile cele mai cunoscute ale libertății și democrației. Pe capul zeiței, coroana este împodobită cu șapte fascicole de lumină simbolizând cele șapte mări și continente, și are 25
Statuia Libertății din New York () [Corola-website/Science/310878_a_312207]
-
vaporul și trec mai întâi prin Ellis Island. Simbolizează libertatea care luminează toată lumea; a devenit rapid emblema Statelor Unite și unul dintre simbolurile cele mai cunoscute ale libertății și democrației. Pe capul zeiței, coroana este împodobită cu șapte fascicole de lumină simbolizând cele șapte mări și continente, și are 25 de ferestre care simbolizează cele 25 de nestemate ale lumii. Scuptorul Frédéric Auguste Bartholdi, cel care a proiectat monumentul, nu a vrut să dezvăluie sursa de inspirație pentru chipul statuii. Unii spun
Statuia Libertății din New York () [Corola-website/Science/310878_a_312207]
-
toată lumea; a devenit rapid emblema Statelor Unite și unul dintre simbolurile cele mai cunoscute ale libertății și democrației. Pe capul zeiței, coroana este împodobită cu șapte fascicole de lumină simbolizând cele șapte mări și continente, și are 25 de ferestre care simbolizează cele 25 de nestemate ale lumii. Scuptorul Frédéric Auguste Bartholdi, cel care a proiectat monumentul, nu a vrut să dezvăluie sursa de inspirație pentru chipul statuii. Unii spun că ar fi vorba despre Isabelle Eugenie Boyer, văduva lui Isaac Merrit
Statuia Libertății din New York () [Corola-website/Science/310878_a_312207]
-
a izvorului de "apă vie", este descrisă în culori sumbre, triste. Aceasta este un abis, o "lume fără întoarcere", un lăcaș al întunecimii, populat de demoni. În religia Egiptului antic se întâlnește o înaltă dezvoltare a reprezentărilor eshatologice. Osiris, zeul-soare, simbolizează și viața fără sfârșit, țel suprem către care aspirau și cu care se identificau egiptenii după moarte. Spiritul despărțit de trup continuă să trăiască, având încă anumite organe corporale, necesare noilor condiții de existență. Persoana umană are mai multe componente
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
și dezvelită în anul 1980. Lucrarea a fost realizată împreună cu soțul ei, sculptorul Gheorghe Adoc, care a realizat basoreliefurile de pe soclul statuii, după ce proiectul celor doi s-a clasat pe locul întâi la un concurs național în 1975. Independența este simbolizată de o femeie, pentru care Gabriela Manole-Adoc a avut-o ca model pe o mătușă de-a ei, o femeie foarte frumoasă - după cum povestea artista - cu un păr cu reflexe aurii. Statuia are înălțimea de 17 m, dintre care 6
Gabriela Manole-Adoc () [Corola-website/Science/309641_a_310970]
-
plină de sensibilitate. Lucrările sale încep a fi modelate în ghips sau lut pentru a evolua apoi, prin cioplirea în piatră sau lemn. Odată cu folosirea oțelului inoxidabil, opera sa capătă revelația formelor pline de volum ce transced aerodinamic spre abstract-decorativ, simbolizând zborul și înălțarea. Sculpturi devenite foarte cunoscute în acest sens „"Pescărușii"” (1965) și „"Lăstunul și vântul"” (1968), au fost create prin observarea intimă a naturii și au trecut prin procesul de sintetizare a formelor și simbolizare a mișcării. Ele au
Gabriela Manole-Adoc () [Corola-website/Science/309641_a_310970]
-
a aromânilor din diaspora a propus un nou steag aromân, constând în alăturarea oarecum artificială de simboluri considerate a fi relevante pentru presupusa origine a lor: steaua macedonienilor antici de la Vergina, uneori cu o cruce în colțul de stânga sus simbolizând religia lor creștin-ortodoxă, lupoaica romană, acvile bicefale și altele. Pe măsură ce ipoteza originii exclusive din macedonienii antici ai lui Filip și Alexandru cel Mare s-a răspândit printre unii aromâni, mai ales cei rezidând în mijlocul populaților slave majoritare în Balcani, simbolurile
Steagul aromânilor () [Corola-website/Science/309664_a_310993]
-
locului și, în mai puțin de patru ani, au fost înălțați pereții catedralei. Forma și amplasarea turlelor a gândit-o și elaborat-o însuși preotul Pavel Vuluță, iar ideile sale au fost materializate de meșterii din Tighina. Cele cinci cupole simbolizează pe Iisus Hristos și pe cei patru evangheliști. În octombrie 1995, primarul orașului, Anatol Pleșca, fusese invitat în România la Dorohoi (oraș înfrățit cu Drochia) pentru a participa la jubileul de 500 de ani al Bisericii Sfântului Nicolae. La această
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Drochia () [Corola-website/Science/309679_a_311008]
-
de stejar. Pe spatele celor patru lei se înalță un obelisc (o coloană de piatră) înaltă de 6-7 metri și grea de 10 tone, întregul monument având înălțimea de 47 și ½ palme, adică aproximativ 13,5 metri. Cei patru lei simbolizau cele patru puteri europene care recunoscuseră independența Țărilor Române. Domnitorului, care era foarte orgolios, i s-a spus însă că țara era reprezentată de coloana de piatră care se sprijinea pe leii din blazonul familiei Sturdza. Pe părțile laterale ale
Obeliscul cu lei din Iași () [Corola-website/Science/310022_a_311351]
-
de 5,40 m, o înălțime de 4,40 m și cântărește 6.000 kg. Leul este înfățișat stând pe o țeavă de tun și pe o cască, peste care este desfășurat un drapel de luptă, toate aparținând trupelor inamice. Simbolizează rezistența, dârzenia și vitejia de care a dat dovadă oștirea română în Primul Război Mondial, în campaniile din anii 1916-1918, în special în timpul încleștărilor dramatice de la Oituz, Mărășești și Mărăști. În cele patru colțuri ale ansamblului statuar sunt reprezentați 4
Statuia geniului „Leul” () [Corola-website/Science/310060_a_311389]
-
AIK. El a vrut ca stema să transmită cele patru valori fundamentale: tradiție, vigoare, glorie și bucurie. Tradiția este transmisă prin turnurile de pe stemă, care sunt luate de la Saint Erik, sfântul patron al Stockholm-ului. Haina Sfântului Erik are cinci turnuri, simbolizând zidurile orașului Stockholm, o indicație că AIK apără onoarea capitalei. Vigoarea este reprezentată de inițialele ,AIK’’, inscripționate pe diagonala stemei. Există, de asemenea, un element de naționalism în stemă, deoarece culorile albastru și galben sunt culorile naționale ale Suediei. Slava
AIK Solna () [Corola-website/Science/310069_a_311398]
-
cu un turn crenelat. Construcția monumentala ridicată în secolul al XIX-lea evocă unul dintre cele patru castele ale familiei armene Czáran din localitate. Troița amintește de participarea locuitorilor la revoltă anticomunista din perioada 31 iulie-1 august 1949. Fascia undata simbolizează râul Șepreuș, care dă denumirea localității. Coroană murala cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Comuna Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/310114_a_311443]
-
limb pentru "Zoria", și invers, "Zoria" devine limb pentru "Cosmia;" „cartografierea“ primului „spațiu” relevă: Într-o cronică de întâmpinare, publicată în 27 septembrie 1980, în revista bucureșteană "Luceafărul" (anul XXIII, nr. 39 / 961), criticul Paul Dugneanu evidențiază: Primul teritoriu imaginar simbolizează natura edenică, aflată în starea de puritate originară, caracterizată prin lumină și strălucire, iar cel de-al doilea, natura erotizată, pătrunsă de taina creației, pregătindu-se să celebreze nunta elementelor: Constantin M. Popa, referindu-se tot la "Zoria", într-o
Utopism () [Corola-website/Science/310239_a_311568]
-
din 1096. Rabi Meir și-a apărat credința într-o dispută cu preoții locali, după ce a scris poemul într-un acrostih în care fiecare vers se termină cu silaba "ta" (תא), conținând ultima și prima literă a alfabetului ebraic și simbolizând astfel infinitatea Torei. Melodia care însoțește de obicei acest poem are un caracter de grandoare și triumf. Comunitățile sefarde nu recită acest poem dar includ în serviciul divin de seară o enumerare a celor 613 porunci ale Torei. În Evul
Șavuot () [Corola-website/Science/310346_a_311675]
-
în 2006. Steaua roșie de pe eticheta este utilizată încă de la începutul fabricii olandeze. Originea sa exactă este necunoscută. Unii spun că a fost un simbol al fabricanților de bere europeni din Evul Mediu, alții că cele patru vârfuri ale stelei simbolizează elementele pământ, foc, apă și vânt, în timp ce al cincilea vârf este un element pe care berarii din Evul Mediu nu-l puteau controla. În timpul Războiului Rece, steaua Heineken a fost modificată ca să se evite asocierea cu comunismul. Din steaua roșie
Heineken () [Corola-website/Science/309057_a_310386]
-
purtând uneori chiar boneta tipică femeilor căsătorite, un turban sau o coroană. 1. Atributul principal este din secolul al XIV-lea până la finele secolului al XVIII-lea turnul, reprezentat în miniatură și fiind des evidențiat prin cele trei ferestre care simbolizaseră în legendă trinitatea. Turnul se află uneori alături de sfânta Varvara, alteori el este purtat de aceasta. 2. Făclia ca instrument al martiriului sfintei apare rar ca atribut, de exemplu pe tapiseria din Neuburg a. D. din 1425. 3. Potirul destinat Euharistiei
Sfânta Barbara () [Corola-website/Science/309149_a_310478]
-
ceea ce este omenesc: dragoste, libertatea simțurilor, ura față de banalitatea zilnică, bucurii obținute cu prețul abandonării libertății sufletești. În poezie, care avea o putere de influență extrem de fabuloasă asupra omului oriental medieval, a apărut o categorie specială de terminologii 'laice', ce simbolizau componentele ideologiei sufide. De exemplu, sufizii descriau și fetișizau pasiunea, frumusețea, vinul precum simboluri ale întăririi spirituale. Treptat, aceste simboluri și-au pierdut sensul unic sau a devenit mult mai elastice așa cum prin termenologia simbolică, poeții sufizi puteau să cosmetizeze
Hurufism () [Corola-website/Science/309215_a_310544]
-
grâu, de aur. În partea inferioară, în cartierul din stânga, în câmp albastru, se află o vază și un pahar din sticlă, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Biserica simbolizează tradiția creștină a locuitorilor acestor meleaguri, unde în satele componente ale comunei au existat biserici de lemn încă din secolul al XVI-lea; în prezent, a mai rămas biserica de lemn din satul Buzești. Stejarul semnifică faptul că localitatea se
Comuna Fărcașa, Maramureș () [Corola-website/Science/310638_a_311967]
-
-lea; în prezent, a mai rămas biserica de lemn din satul Buzești. Stejarul semnifică faptul că localitatea se află într-o zonă bogată în foioase, unde există două specii de stejar, mai puțin răspândite în alte părți. Spicul de grâu simbolizează ocupația locuitorilor din Lunca Someșului. Paharul și vază de sticlă reprezintă fabrica de sticlă, care funcționează încă din anul 1945. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Comuna Fărcașa dispune de un număr
Comuna Fărcașa, Maramureș () [Corola-website/Science/310638_a_311967]
-
un vultur auriu mexican aflat pe un cactus imediat după capturarea unui șarpe. Simbolistica și interpretarea imaginii este foarte diferită, depinzând de punctul de vedere cultural implicat; astfel, pentru azteci aceasta avea "puternice conotații religioase și ceremoniale", dar pentru europeni simboliza și simbolizează "triumful binelui asupra răului". Conform istoriei oficiale statale a Mexicului, stema țări a fost inspirată de legenda aztecă a fondării orașului-stat, care a devenit ulterior capitala Imperiului aztec, Tenochtitlan. Înaintea fondării orașului, aztecii, care fuseseră un trib nomad
Stema Mexicului () [Corola-website/Science/310687_a_312016]
-
auriu mexican aflat pe un cactus imediat după capturarea unui șarpe. Simbolistica și interpretarea imaginii este foarte diferită, depinzând de punctul de vedere cultural implicat; astfel, pentru azteci aceasta avea "puternice conotații religioase și ceremoniale", dar pentru europeni simboliza și simbolizează "triumful binelui asupra răului". Conform istoriei oficiale statale a Mexicului, stema țări a fost inspirată de legenda aztecă a fondării orașului-stat, care a devenit ulterior capitala Imperiului aztec, Tenochtitlan. Înaintea fondării orașului, aztecii, care fuseseră un trib nomad, se strămutau
Stema Mexicului () [Corola-website/Science/310687_a_312016]
-
mileniilor, adunând în jurul lui un întreg univers binecuvântat, iar în partea de vest și nord, codrii seculari cu mulțime de animale sălbatice, fructe de pădure sau tot felul de ciuperci. Cele cinci sate: Someș Guruslău, Traniș, Vădurele, Năpradea și Cheud, simbolizînd cele cinci simțuri ale omului, sau cele cinci forme ale materiei, unite în Comuna Năprădea, formând împreună cer și pământ, apă și foc, vibrând în spațiu eternitatea, nu și-au încheiat menirea în acest loc. Veșmântul, cuvântul și pământul, revin
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
este numele unui district nemetropolitan din comitatul Hertfordshire, Anglia. Include orașele Hemel Hempstead, Berkhamsted și Tring. Districtul a fost format în 1974 prin amalgamarea a 7 comunități locale, fiecare din acestea simbolizând câte una din cele șapte frunze de stejar de pe stema locală. Cele cinci componente ale districtului sunt zona municipală Hemel Hempstead, distictele urbane Berkhamsted și Tring, respectiv districtele rurale Berkhamsted și Hemel Hempstead. Două porțiuni a două districte rurale, Saint
Dacorum () [Corola-website/Science/310777_a_312106]
-
căutate și că intenția compoziției fiind prea bogată ea a devenit oarecum confuză. Pe de altă parte se poate vedea că artistul a împărțit apoteoza între ostași și „talpa țării” și a lăsat soldații să poarte cununa spre stema care simbolizează întreaga istorie zbuciumată a provinciilor românești. Privind realizarea plastică a frescei se poate deduce cu ușurință admirația pe care Verona a avut-o pentru Renașterea italiană, argumente sigure fiind cromatica vie a lucrării și desenul viguros. În anul 1940, Arthur
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
de campanie de origine rusească. Un caracter mai liber în opera lui Henția sunt lucrările în acuarelă, cea mai reușită dintre ele fiind cea intitulată "Întâlnirea" în care se poate vedea colegialitatea de arme ruso-românească, care în imaginea realizată este simbolizată de strângerea de mână dintre cei doi combatanți ecveștri în fața ostașilor. În momentul în care pictorul a ajuns să-și definească viziunea trecând la pictura în ulei pe pânze relativ reduse ca dimensiune, se vede un pictor stăpân pe mijloacele
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]