6,626 matches
-
anticomuniste și naționaliste, dar erau divizate în privința problemelor economice (R. Markowski, "Political Parties and Ideological spaces in east Central europe", Communist and Post-communist Studies, 3, 1997, p. 242). Logica coaliției nu era fondată nici pe un program comun, nici pe simpatia pentru electori, ci pe convingerea că ei singuri reprezintă tabăra creștin-națională (Z. Enyedi, "Religious and clerical polarization in Hungary", op. cit., p. 164). 27 Z. Enyedi, "Religious and clerical polarization in Hungary", op. cit., p. 167. 28 Z. Enyedi, Finding a New
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
primele alegeri din 1990 compoziția celor două tabere s-a schimbat puțin. Aceasta din cauza schimbării intervenite în cadrul MISZSZ care, potrivit unuia dintre liderii săi, s-a descompus: "o dată cu intrarea noastră în parlament, persoanele cele mai zgomotoase au părăsit MISZSZ și simpatiile politice și-au făcut apariția". Ceea ce nu înseamnă dispariția organizației care încă există ca alianță a organizațiilor de tineret. 14 "Masa rotundă politică a împăcării" a fost creată în octombrie 1992. Misiunea acesteia era să pregătească deciziile congresului de la Brașov
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a exaltării și tristeții, a stărilor de stres și a anxietății. Termenul de "emoțional" conține oarecare ambiguitate atât din punct de vedere lingvistic, cât și științific. Emoția poate fi definită ca orice stare provocatoare de frică sau de relaxare, de simpatie sau antipatie, de spaimă sau calm, de dragoste sau ură, fiecare dintre ele fiind însoțite de manifestări corporale și viscerale. Emoțiile conduc la anumite comportamente care generează fie acalmie, fie, la opusul ei, agresivitate. Natura a creat emoția, menținând-o
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
dă ca exemplu purificarea religioasă a Ifigeniei în Taurida. Jean Racine 41, geniu al tragediei, utilizează, în realizarea rolurilor, efectul cathartic, în scopul purificării pasiunilor vicioase, ca o supapă de armonizare. David Hume se opune acestei teze, afirmând, sarcastic, că simpatia pentru milă înseamnă înlocuirea teatrului cu spitalul. Psihanaliza freudiană reafirmă catharsis-ul aristotelian. Sigmund Freud utilizează metode cathartice psihanalitice în corectarea complexului oedipian. În anul 1890, Freud și Josef Breuer 42 inițiază, sub numele de "terapie cathartică", metoda lor terapeutică
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
ironiei și bufoneriei, Femeia cu Câini fiind o amantă de temut ce-și mutilează partenerii, exasperându-i cu dorințele trupului ei gigantic. Momentele erotice fac parte dintr-un scenariu al transparenței depline, în care infernul sexual are un rol central. Simpatia Femeii pentru prostituate, ura ei feroce față de puritanii zoofili și sodomiți și dragostea maternă pentru Jordan articulează un caracter comic și, în același timp, dramatic, transformând-o într-un nucleu viu al romanului. Alternanța vocilor narative este dublată de saltul
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
nu le sunt prieteni - Băiatul-stridie e sorbit de propriul tată, iar Copilul-ancoră se îneacă lângă mama de care nu se putea desprinde. Această perpetuă amenințare a neantului le sporește delicatețea emoționantă și le asigură, în spațiul dintre versuri și desen, simpatia cititorului. Asemeni Elegiilor pentru ființe mici, scrise de Eugen Ionescu, poemele lui Tim Burton au ritmul familiar al textelor copilăriei, din care însă se desprind semnificații grave. Incongruența dintre formă și sens creează constant senzația dizarmoniei ontologice - firavul este toxic
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
figurează un adjectiv sau un adverb: (19) N-are pre altul asemenea (Biblia 1688); (20) Am mâinile reci; (21) Pe copiii tăi îi am mai de aproape decât pe ceilalți (Ispirescu) − a avea pe cineva de aproape "a avea multă simpatie sau dragoste pentru cineva"; (22) El o avea dragă ca ochii din cap (Sbiera) − a avea pe cineva drag "a-l iubi"; (23) Cu care se avea ca niște frați (Ispirescu). d. Al doilea complement se poate indica și prin
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în britanici și invers. În 1980, o proporție semnificativă dintre greci nu avea încredere în americani (53%), germani (43%), italieni (45%) sau britanici (42%). O posibilă explicație este aceea că în acel moment o minoritate vizibilă și chiar răzvrătită prezenta simpatii comuniste. Grecii erau divizați: o treime din publicul european nu avea încredere în greci (cu un nivel de non-răspunsuri de 27%). Nu doar că mulți dintre europeni nu au încredere în greci, dar chiar unul din patru greci nu avea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
clasele sărace și mișcările lor „revoluționare”. De la Goethe, acuzat de a fi fost „sluga prinților”, până la „diafanul” Rainer Maria Rilke, resimțit ca „intimist”, sau la T. Mann, văzut ca „mare burghez”, nemaivorbind de cei care arătaseră, În anii ’30, o simpatie mai mult sau mai puțin deschisă pentru nazism (un Ernst Jünger, de exempluă, aproape toți marii scriitori, de-a valma, erau ori aspru criticați, ori „doar” ocultați, scoși din programele școlare sau universitare, Înlocuiți cu inși mediocri din R.D.G. sau
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
podul Omenirii”! Și-atunci... cum vrei să-mi fie teamă de tine?! Îți ofer Însă În schimb - da, nu mi-este teamă de a face schimburi sau negoț cu zeii, deși unii eroi ai antichității au plătit scump acest lucru! - simpatia mea. Nu, nu teama sau frica, pe care ți-am retras-o, ci, ca un adult calm ce am Început să devin, mai ales prin exercitarea deplină și riguroasă a rațiunii, bazată, cum o spuneam, pe legi verificate, Îți ofer
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
bine, dar... am vrea să știm cine anume ne atacă? Care generație?!... Să fie oare optzeciștii?! Nu, nu pare D-lor Înainte de revoluție, ne arătau - lui Nichita, lui Manolescu și mie, ca să luăm doar trei nume, Însă destul de sugestive - o simpatie și chiar o prețuire nedisimulate! Să fi fost aceasta pentru că, după cum insinuează neobosit, am fi beneficiat de niscaiva privilegii politice? Nici gând: Manolescu, nefiind membru de partid, nu putea trece de bariera universitară a lectoratului, ridicolă În cazul său, posedând
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ai lumii arabe, care Începea deja „să se miște”Ă, dar și cu mai sus citata lume a treia, o masă uriașă de manevră Între cele două blocuri politice și militare ce-și Împărțeau globul (pentru a nu mai aminti simpatia și sprijinul Chinei și al Israelului!Ă. Critica asupra sistemului, asupra politicii economice hazardate, asupra vieții sociale etc. ar fi adus dizidenței din afară și dinăuntru o mult mai amplă, mai „eficientă” solidaritate a unor straturi ce se aflau direct
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Macovei, ministru, atunci, al culturii, și chiar contra lui Niculescu-Mizil, secretar c.c., fapt cu atât mai uimitor pentru mulți deoarece eu Însumi eram atunci membru supleant c.c.! ...Ei bine, Însuși Marin Preda, profitând de acel cerc, gol de simpatie și prestigiu care se crease În jurul meu, mi-a refuzat publicarea romanului Bunavestire după ce a ținut manuscrisul cărții vreo doi ani În sertarele editurii și după ce, știindu-mă sărac, Încercase să mă convingă „să tai În două romanul”. În plus
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
unui anonim profesor suplinitor. Venirea lui produce "un adevărat șoc de ideal" (?), cuvântul și atitudinea pe care acesta o promovează schimbând totul în Opăriți: se opune hotărârilor arbitrare ale directorului școlii, înfruntându-l cu diverse prilejuri, fapt care îi atrage simpatia oamenilor, face să renască moralitatea unora (Mihai Șerban, Donia Rașcu, Ion Cârjan), animă ședințele de sindicat și consiliile profesorale etc. Asumându-și propoziția lui Anatole France ("nimic nu e sigur, totul e posibil"), naratorul inventează o poveste ale cărei evenimente
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
experimentalismului". Și dacă Marin Preda a fost hotărnicit lângă realismul lui L. Rebreanu, lui Eugen Barbu i s-a descoperit cu temei, firește alt înaintaș, Mateiu I. Caragiale. Într-adevăr, îl apropie pe Eugen Barbu de autorul Crailor de Curtea-Veche simpatia pentru o lume în decădere, peste care aruncă vălul somptuos al poeziei". (p. 219). Cezar Ivănescu este atins în viziunea criticului-de aripa geniului. Timpul va ratifica sau va infirma aserțiunea. Interesante, în context, sunt considerațiile lui Theodor Codreanu cu privire la europenism
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a unei etape, de punere în lumină a alteia. Flexibilitatea psihică și intelectivă, ca și efortul volițional transpar din cele peste 300 de pagini ale volumului și amintesc de un alt cărturar ambițios, pentru care, de altfel, Theodor Codreanu manifestă simpatie și dreaptă măsură, Titu Maiorescu. Din portretul criticului de la Huși lipsesc încrâncenarea autodisciplinei, meticulozitatea transformată în obsesie și precizia de ceas elvețian în împărțirea timpului personal între lecturi obligatorii, întâlniri mondene și socializări autoimpuse, de care este plin jurnalul maiorescian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fiice ale regelui Lear, Goneril și Regan, ci Cordelia!" Răspunsul metaforic dat de autor atunci este și o concluzie așteptată într-un fel: "Poate că primul secretar Vasiliu e un comunist așa cum cred că ar trebui, de vreme ce a receptat cu simpatie răspunsul meu "shakespearian"" (785). Interesante sunt reflecțiile despre societatea socialistă și comunistă, despre teoria marxistă și chiar despre proasta înțelegere a filosofiei materialiste, aplicată anapoda în țările unde a învins clasa muncitoare și așa cum se petrec lucrurile și azi, încât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
președintele ei și-au câștigat o stimă și considerație deosebite la toate punctele cardinale". (Elie Wiesel, în "România literară", 23 octombrie, 1986, p. 20) "Mă adresez conducătorilor țării. Îmi închipui că știți că aveți mari dificultăți în lume când căutați simpatie și suport politic și economic pentru țara voastră. Imaginea voastră nu e din cele mai bune. Trebuie să știți asta. Trebuie să știți că, dacă nu-i faceți de rușine pe antisemiți în fața societății, veți suferi. Veți fi izolați. Lumea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
rostul spiritului critic este tocmai... înțelegerea și nu îngenuncherea adversarului, terminată cu o "execuție"". În continuare propune un model de a polemiza opus celui practicat de intoleranții noii ideologii internaționale: "A nu polemiza cu ură, ci cu seninătatea minții, cu simpatie dacă nu cu dragoste pentru emul. Criteriul fundamental pentru intrarea în "luptă" trebuie să fie cel eminescian al ADEVĂRULUI". Grea încercare! Să-ți păstrezi calmul față de "setoșii de sânge" ai unei dogme "minoritare" exclusiviste, intransigentă cu orice fel de majorități
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să fie cel eminescian al ADEVĂRULUI". Grea încercare! Să-ți păstrezi calmul față de "setoșii de sânge" ai unei dogme "minoritare" exclusiviste, intransigentă cu orice fel de majorități, în primul rând, cu cele naționale, și, pe deasupra, să polemizezi cu ei "cu simpatie" presupune o mare, copleșitoare strădanie. Oricum, în finalul lecturii constatăm că polemicile lui Theodor Codreanu nu prea "mustesc" de simpatie față de inamicii arheului național și "Mitläufer"-ii (tovarășii de drum, ori, într-un limbaj bine cunoscut de basarabeni, "poputciki") comunismului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
exclusiviste, intransigentă cu orice fel de majorități, în primul rând, cu cele naționale, și, pe deasupra, să polemizezi cu ei "cu simpatie" presupune o mare, copleșitoare strădanie. Oricum, în finalul lecturii constatăm că polemicile lui Theodor Codreanu nu prea "mustesc" de simpatie față de inamicii arheului național și "Mitläufer"-ii (tovarășii de drum, ori, într-un limbaj bine cunoscut de basarabeni, "poputciki") comunismului (mai nou ori mai vechi, nu importă!), cum i-a numit Herta Müller pe unii "rezistenți prin cultură", vizați și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
face proba hainelor la Buzău și cu primul tren să sosesc la tine pentru a te lua și duce alături de mine. Voi avea fericita ocazie de a mă întâlni cu doamna directoare și cu celelalte colege ce ne privesc cu simpatie și interes. În scrisoarea pe care am scris-o doamnei aseară și pe care o expediez odată cu a ta, am scris în acest sens. Măcar atâta atenție din partea mea, pentru toată bunăvoința. Tu ce mai faci? Cred că acum ai
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
coleg devotat, care m-a găsit și a căutat să mă readucă la Școală, în sânul colegilor mei, pentru care îi mulțumesc foarte mult. Aceleași mulțumiri, cu sărutări de mână, adresez și doamnei Mânăstireanu care a arătat atâta bunăvoință și simpatie pentru familia nu numai a noastră, părere pe care o exprimă și soția mea, aici aflată. În încheiere țin să mulțumim pentru întâlnirea noastră, pentru primirea noastră. Am avea marea plăcere să vă întâlnim și pe la noi acasă, unde vă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
tratatul de la Paris în relațiile reciproce. I.2. Situația politică internă Principala instituție a statului, monarhia, a continuat să joace un rol de arbitru și de echilibru în viața politică internă a țării, bazat, în egală măsură, pe prestigiul și simpatia populară a regelui Ferdinand. Acesta a reușit să aplaneze problemele politice, însă nu a avut același succes și în ce privește propria sa familie, confruntându-se cu așa-numita criză dinastică. În luna august 1918, prințul moștenitor Carol și-a părăsit regimentul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în vedere opțiunile partidului, de a sprijini Antanta, Take Ionescu a reușit să fie cooptat la guvernare alături de P.N.L. (decembrie 1916-ianuarie 1918). Noile realități de după 1918 au izolat PCN pe scena politică, astfel că liderul mișcării a acționat pentru recâștigarea simpatiei populare și a unui electorat stabil. În primul rând a schimbat numele mișcării în Partidul Democrat Unionist (noiembrie 1919) și a adoptat un program progresist, favorabil claselor defavorizate. La alegerile din 1919, noua mișcare nu a dorit să participe, însă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]