4,821 matches
-
practică sport de performanță (atletism). Începe liceul la Ploiești, la o clasă cu profil sportiv, dar clasa se desființează după clasa a X-a. Urmează treapta a II-a de liceu la Brăila, la Liceul de Construcții, în specializarea "arhitectură, sistematizare și desen tehnic". Inițial dorind să studieze medicina, este atrasă spre teatru ca urmare a unei conjuncturi care o determină să urmeze cursuri de teatru în timpul liceului, la Brăila. După terminarea liceului, în 1981, dă examen la Institutul de Teatru
Teodora Mareș () [Corola-website/Science/308796_a_310125]
-
ocupă mai întâi de apele minerale din Poiana Negrii pentru ca apoi, din anul 1810, să înainteze autorităților de la Viena primele semnale despre starea dezastruoasă a băilor din Vatra Dornei și a izvorului din Poiana Negrii, cu o propunere de relativă sistematizare a lor. Din scrierile și rapoartele doctorului Plusch rezultă că, în forma lor primară, băile se făceau cu apă scoasă de bolnavi din fântâna Izvorului Ioan, situată la numai 200 de pași de drumul împărătesc. Prepararea băilor se făcea la
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
Naționale pentru Demografie (1971). În anul 1974, generalul-colonel Gheorghe Ion a fost numit în funcția de prim-vicepreședinte al Consiliului Popular al Capitalei, îndeplinind ulterior funcții importante în cadrul administrației de stat cum ar fi: vicepreședinte al Comisiei de Stat pentru Sistematizarea Teritoriului, Orașe și Localități rurale și membru al Biroului Executiv al acesteia (din 1978), membru al Consiliului Culturii și Educației Socialiste (1978). În ultimii ani ai regimului comunist, atribuțiile avute s-au redus considerabil, generalul Gheorghe Ion fiind trecut în
Gheorghe Ion () [Corola-website/Science/304993_a_306322]
-
a folosit legea ostaticilor prin care capturau personae suspectate a fi opozanți-înalți funcționari, clerici, chiar și arhiepiscopul Parisului. Pe 20-28 mai 1871, guvernul de la Versailles conduce o ofensivă împotriva Parisului. Au loc lupte de stradă, sunt impuse barricade. Dar datorită sistematizării și modernizării, pericolul unui război de gherilă în Paris fusese eliminat. Armata beneficiase de pe urma bulevardelor deschise la Paris. Armata a întâmpinat o rezistență hotărâtă, dar slab echipată. În cele din urmă, comunarzii au fost înfrânți. Când armata a intrat în
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
Cricov, prin "HCM 1116/1968" a căpătat actuala structură administrativ-teritorială. În 1968, a redevenit oraș al județului Prahova, reînființat; atunci au dispărut satele Valea Iarului (încorporat în localitatea urbană principală) și Valea Humei (încorporat în satul Arioneștii Vechi). În perioada sistematizării ceaușiste (1975), localitățile componente: Arioneștii Noi, Cherba, Schiau, Ulmi, Valea Mieilor, Valea Nucetului și Valea Seman au fost propuse pentru dezafectare, iar prin "Decizia nr. 275/29 mai 1989" a Com. ex. al Cons. pop. al jud. Ph. emisă în
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
Sokolov, James de Rothschild, Mark Sykes și Herbert Samuel. Gaster a debutat cu studii de limbă română, dar, întors de la Breslau, interesul său s-a îndreptat spre literatura populară română. El are meritul de a fi autorul primei încercări de sistematizare a folclorului literar românesc în "Literatura populară română", București, 1883. "Chrestomația română", Leipzig, București, 1892, a fost considerată mulți ani lucrare de referință în domeniu, făcând cunoscute în mediile de specialitate europene limba și literatura română, la fel ca prelegerile
Moses Gaster () [Corola-website/Science/306052_a_307381]
-
1936 a donat Academiei Române întreaga sa colecție de cărți vechi și manuscrise de interes românesc. Opera de căpătâi a lui Gaster, în care și-a investit zece ani de muncă, este "Chrestomatie română" (Leipzig, București, 1892), apoi prima încercare de sistematizare a folclorului literar românesc în "Literatura populară română", București, 1883. El a mai scris o "Istoria evreilor din România", a tradus din ebraică "Sidur-ul", cartea de rugăciuni evreiască, o istorie a Vechiului Testament. Gaster a contribuit la "Enciclopedia Britannica" începând
Moses Gaster () [Corola-website/Science/306052_a_307381]
-
în noiembrie 1770 și se întinde pe o perioadă de cinci ani. În timpul domnitorului Alexandru Ipsilanti apar cișmelele publice, se inițiază măsuri și reforme în domeniul fiscal, judecătoresc și social, se ridică mănăstirea Chiajna în vestul orașului, se încearcă o sistematizare a Dâmboviței pentru evitarea inundațiilor, se înființează „Epitropia obștilor”, organ administrativ care se ocupă cu probleme edilitare, se organizează un orfelinat numit "orfanotrofion". În martie 1775 începe construirea în Dealul Spiriei a unei noi curți domnești, Curtea Nouă. În 1776
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
arhitecturii neoromânești. Un moment semnificativ pentru Bucureștii Vechiului Regat a fost anul 1906. La aniversarea a patru decenii de domnie a suveranului României s-a inaugurat parcul Carol I. Tot atunci s-a desfășurat un concurs pentru stabilirea planului de sistematizare a capitalei. Proiectul câștigător, ce avea să fie executat până în 1962, a propus străpungerea de noi artere pe un model radio-inelar raportat la centrul orașului. Astfel, s-au proiectat străzi care să ducă din centru spre periferie în toate direcțiile
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
să rezolve problema traficului în capitală. În perioada interbelică, Bucureștiul cunoaște ultima sa epocă de înflorire administrativă și culturală, caracterizată printr-o coerență a organizării și o înaltă calitate a soluțiilor edilitare, care nu au mai fost întrunite până în prezent. Sistematizarea orașului continuă după planurile din ultimii ani de domnie a regelui Carol I. Transportul public se modernizează, în anii 1930 apărând tramvaiele electrice și primele autobuze. Se construiește intens, în special în centrul orașului. Stilurile abordate de arhitecți sunt variate
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
industrie grea. Totuși Bucureștiul se remarcă ca abordare urbanistică prin interesul pentru racordarea noului la vechi: demolările sunt rare, se caută armonizarea noilor construcții cu cele antebelice (dimpotrivă, imobilele interbelice sunt intenționat flancate de construcțiile noi), se continuă planul de sistematizare din 1906. Stilul arhitectural al acestei perioade este tributar celui realist-socialist practicat în Uniunea Sovietică mai mult în plan ideologic. Se dorește renunțare de către arhitecți la tendințele moderniste corespunzând modelelor occidentale „decadente” și „lipsite de fantezie” corespunzătoare regimului anterior, în
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
ansamblu de lucrări de îndiguire, corelate cu lacuri pentru reținerea debitelor de viitură și. în unele cazuri. derivații care să conducă debitele de viitură în zone în care nu provocau pagube. În același timp, planul de amenajare preconiza măsuri de sistematizare a luncilor inundabile, evitându-se amplasarea unor obiective importante în zone în care putea fi afectate de undele de viitură. În sfârșit, deși la acea dată economia nu era încă foarte dezvoltată, planul de amenajare preconiza măsuri pentru protecția calității
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
schemelor cadru acorda gospodăririi apelor un rol pasiv, de a reacționa la cererile economice ale diferitelor ramuri, dar eliminând orice tendință de a indica altor ramuri măsuri care să poată duce la o gospodărire rațională a apelor. Concepte legate de sistematizarea luncilor inundabile, de utilizare rațională a teritoriului, de creere a unor zone de protecție a lacurilor de acumulare, de rezervare a amplasamentelor au fost abandonate. Drept rezultat, obiective industriale și noi cartiere ale orașelor au fost amplasate în luncile inundabile
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
din Oltenia sînt obligați să-și facă case și palate boierești în Craiova pentru a-și apăra mai bine interesele pe lîngă bănia Craiovei. Aceștia încep să-și construiască o mulțime de case risipite, după voia lor, prin oraș stricînd sistematizarea orașului. Erau bogați, tineri și viteji, doritori de faimă și puteau să ridice oști pe cheltuiala lor. Cei mai de seamă reprezentanți ai acestei noi pături nobiliare craiovene, care eclipsa pînă și puterea boierilor Craiovești, au fost: Frații Buzești, Frații
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Gheorghe Bibescu (1842-1848) și Barbu Știrbei (1849-1856). Cel mai destoinic, avea să se dovedească însă, cel de-al treilea frate, Iancu Bibescu. Craiova a făcut pași mari sub ocîrmuirea lui Iancu Bibescu (1842-1848). În doar 6 ani, are loc o sistematizare a orașului, se aliniază străzi, se pavează principalele străzi cu bazalt artificial, gresie de Yvoir sau porfir aduse din Elveția , Franța sau Belgia; se fac trotuare pavate, iar pe marginea acestora se plantează pomi. În 1847 se construiește foișorul de
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
1956, la 194.235 de locuitori în 1974 (ajungînd pe locul 7 în țară). În plan edilitar, Craiova a scăpat, în mare măsura, furiei demolatoare din alte orașe, nu au fost demolate biserici, poate și pentru că orașul nu avea o sistematizare prea bună, iar edificile cu valoare istorică sînt destul de risipite. Clădirile de patrimoniu s-au păstrat în Craiova, devenind al doilea oraș, după București, după numarul de construcții vechi: biserici, case și palate boierești sau alte construcții laice. Construcțiile de pe
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
asanarea, între anii 1930 - 1935, a unei zone mlăștinoase aflată pe atunci la marginea orașului. Arhitectul acestei schimbări a fost Nicolae Caranfil, cel care a electrificat Bucureștiul și i-a dezvoltat rețeaua de apă și canalizare, și care a proiectat sistematizarea bălților din jurul Capitalei - Băneasa, Herăstrău, Tei și Floreasca, transformându-le într-o minunată salbă de lacuri. Lacul are o suprafață de 74 hectare. Lacul este alimentat și face parte din râul Colentina. Este folosit pentru sport și pentru agrement. Malurile
Lacul Herăstrău () [Corola-website/Science/305790_a_307119]
-
Trandafiri pentru Stalin", 1949), Mihail Nesterov și sculptorița Vera Muhina ("Muncitorul și colhoznica", 1937). În arhitectură, realismul socialist a fost menit să înlocuiască stilurile anterioare, socotite "„mărturii ale unor orînduiri sociale înapoiate”" (a căror distrugere a fost adesea programată în numele "„sistematizării teritoriului și urbanismului”") și s-a manifestat prin două stiluri : Instituirea realismului socialist ca doctrină oficială și obligatorie în domeniul artei a pus capăt diversificării din stilul și programul muzicii anilor '20, de la compozițiile propagandistice ale membrilor „Federației ruse pentru
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]
-
ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a respins toate notificările, atât ale lui Gigi Becali și ale Aspasiei Dumitrescu, cât și ale celorlalți cinci posibili moștenitori, deoarece casa era cumpărată legal de stat și nu naționalizată. Deoarece Primăria Capitalei are în plan sistematizarea Căii Victoriei, prin reducerea circulației auto la trei benzi și lărgirea trotuarele la patru-cinci metri fiecare, există intenția de a se translata cu 5-10 m Casa Vernescu, care este ieșită foarte mult în stradă încât, practic, în prezent trotuarul nu
Casa Vernescu () [Corola-website/Science/305911_a_307240]
-
să fumeze narghilea. Restaurantul, cafeneaua și cofetăria nu mai erau la modă și locul de întâlnire devenise Capșa. În pasaj, locul lor le-a fost luat, încetul cu încetul de unități comerciale mai modeste. La sfârșitul anilor 1930, cu ocazia sistematizării Căii Victoriei în vecinătatea palatului regal, s-a demolat partea din spre Calea Victoriei a pasajului, care era și cea mai interesantă. Clădirile care nu au fost demolate au fost grav afectate de cutremurul din 1940, ceea ce a dus la decăderea
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
1977. La concurs a participat și tânăra arhitectă Anca Petrescu în vârstă de numai 28 de ani, împreună cu un mic colectiv de arhitecți. Printre participanți la concurs a fost și academicianul Octav Doicescu. Prima faza a concursului a fost de sistematizare, care a durat 2 ani. După acești doi ani s-au început lucrările de sistematizare a bulevardului, iar pentru clădirea în sine a Casei Republicii, a început concursul în 1980 și s-a terminat în 1982. Imediat după ce Anca Petrescu
Anca Petrescu () [Corola-website/Science/305381_a_306710]
-
de ani, împreună cu un mic colectiv de arhitecți. Printre participanți la concurs a fost și academicianul Octav Doicescu. Prima faza a concursului a fost de sistematizare, care a durat 2 ani. După acești doi ani s-au început lucrările de sistematizare a bulevardului, iar pentru clădirea în sine a Casei Republicii, a început concursul în 1980 și s-a terminat în 1982. Imediat după ce Anca Petrescu a câștigat concursul au și începtul săpăturile. Ceremonia așezării pietrei fundamentale a avut loc pe
Anca Petrescu () [Corola-website/Science/305381_a_306710]
-
moartea lui Platon, în 347 î.Hr., conducerea Academiei a fost preluată de către nepotul acestuia, Speusip (407-339), apoi, din 339, de către Xenocrates. Aceștia au fost, într-un anumit sens, primii platonicieni. Ceea ce au făcut însă, în numele platonismului, într-un efort de sistematizare, poate sta sub acoperirea unui program mai puțin vizibil în dialogurile lui Platon. Ei au încercat o reducere a Formelor la două principii, Unul și Diada. Xenocrates (396-314 î.Hr) va fi cel care va încerca să răspundă unor critici
Neoplatonism () [Corola-website/Science/305392_a_306721]
-
a problemelor de sănătate înrudite, ajunsă actual la a X-a ediție (revizuită). Este creată și promovată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Viziunea asupra clasificării bolilor nu este unitară, diferitele puncte de vedere care stau la baza încercărilor de sistematizare reflectând fie dorința de a răspunde unor necesități de ordin practic, fie o anume concepție asupra problemelor de patologie generală. Există diverse criterii de clasificare a maladiilor: Sub aspect general, evoluția unei boli cuprinde trei etape: debutul, perioada de stare
Boală () [Corola-website/Science/305450_a_306779]
-
îngroșare, colorare); * scheme grafice; * „nod la batistă“, (semne, obiecte care să-ți amintească faptul că ai de făcut ceva anume). 3. Fixarea conștientă a scopului acțiunii: * Trebuie să știu: * pentru cât timp memorez; * exactitatea celor memorate; * succesiunea de memorare. 4. Sistematizarea cunoștințelor: * ordonarea, clasificarea, ierarhizarea lor; * segmentarea pe unități de sens. 5. Sistemul motivațional - atitudinal: * interesele, aspirațiile asigură trăinicia și selectivitatea memoriei (emoțiile și acțiunile tensionate sunt reținute mai bine. 6. Cu cât sunt antrenate mai multe simțuri, cu atât activitatea
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]