6,897 matches
-
a politeții, extrema înaltă o constituie protejarea negative face, iar la celălalt capăt se situează expresia directă, fără acțiune redresivă 8. Acest principiu al politeții dictează și selectarea formulei de adresare potrivite. În limba curentă, alegerea este determinată de variabilele sociologice numite de Brown și Levinson "distanță socială" și "putere relativă"9, care definesc relația socială dintre partenerii de conversație. Contextul situațional are o importanță sporită, delimitând, în cazul locuțiunilor pronominale alocutive, recomandările politeții de norma de protocol. Distanța socială este
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
educator și educat pînă la structura și dinamica grupurilor centrate pe sarcini educative. Din punctul de vedere al acestor discipline, clasele școlare și alte colectivități educative sînt definite - și deci abordabile ca „microgrupuri” sociale, centrate pe o anumită sarcină. Disciplinele sociologice explorează vastul continent al condițiilor sociale ale educației, modul în care educația se integrează în societate, contribuie la inte grarea socioculturală a indivizilor educați și face acest lucru într-o gamă foarte diversă de perspective teroretice, conceptuale și de viziune
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și clasificări de lucru. Descrierea metodelor de cercetare în științele educației are ca fundament considerația că puține dintre acestea constituie demersuri specifice investigației în spațiul educațional; cele mai multe dintre metodele prezentate sînt comune științelor socioumane, fiind utilizate în special în cercetarea sociologică și psihologică. Identificarea sau formularea unei definiții pertinente pentru metodologia cercetării constituie o veritabilă aventură: definițiile sînt rare în literatura de specialitate, iar conținutul lor este adesea ambiguu. Potrivit lui J.H. McMillan (1992, p. 231), metodologia cercetării în științele socioumane se
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
aplicării lor, fie în faza prelucrării și interpretării rezultatelor. Așadar optăm pentru abordarea anchetei ca metodă de sine stătătoare și a chestionarului, respectiv a interviului ca tehnici de realizare a acesteia - opțiune susținută de o parte dintre cercetătorii de formație sociologică (Chelcea, 1996; De Singly et al., 1998). Chestionarul este una dintre tehnicile cel mai frecvent utilizate în cercetarea educațională, fiind adesea compromis datorită erorilor de elaborare, aplicare sau interpretare; el constă într-o succesiune organizată de întrebări (Havârneanu, 2000a). Elaborarea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
metodă calitativă, care conduce la cunoașterea personalității, a structurii fenomenelor educaționale sau sociale prin analiza ansamblului și a relațiilor dintre fapte; este o metodă de diagnoză fină, care permite trecerea dincolo de aparențe, către semnificațiile profunde ale fenomenelor psihologice, pedagogice sau sociologice; este o metodă sintetică, permițînd trecerea de la faptele psihologice sau educative izolate la explicarea întregului, a ansamblului în coordonatele sale esențiale; este o metodă generală, comună tuturor științelor, cunoașterii umane în general, pentru că exprimă o calitate a gîndirii umane, aceea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Development din cadrul North Ayrshire Council, Scoția. Bursier postdoctoral în cadrul Academiei Române, Filiala Iași, cu proiectul de cercetare O perspectivă comunitaristă asupra vieții sociale în spațiul urban românesc. Mecanisme de instituire și de perpetuare a disfuncțiilor sociale (2011-2013). Membru al structurilor profesionale sociologice naționale și internaționale (SSR, ESA, ISA). Membru al Consiliului EURASHE. În anul 2012 a obținut certificarea internațională PMP. A editat cărți, în calitate de autor și coautor, precum și numeroase articole științifice în enciclopedii, volume colective și publicații de specialitate, în țară și
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
lucru: toate consecințele deosebit de negative ale acestei situații să fie cele mai persistente comparat cu celelalte. Aproape niciodată nu se discută despre aceste subiecte în spațiul public și cu atât mai puțin în cel privat. Lipsa de interes pentru cunoașterea sociologică a contribuit la scăderea dramatică în România a interesului pentru sociologie ca specializare universitară. Despre toate celelalte instanțe de control social măcar știm că nu funcționează corespunzător. În cazul comunității, nici măcar nu știm că nu știm. Pentru a avea impactul
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
administrativ, crearea sau adaptarea instituțiilor la noile condiții ș.a.m.d. Rareori atenția se îndreaptă asupra modificărilor ce au avut (sau ar fi trebuit să aibă) loc la nivelul grupurilor sociale în general, în speță al comunității, definită din perspectivă sociologică, temă ce ne preocupă pe noi în mod particular. În acest subcapitol sunt analizate aspecte ale societății românești postcomuniste concentrându ne pe experiența conviețurii în mediul urban, cu accent pe configurarea orașelor din perspectivă comunitaristă. Tendința copleșitor manifestă la noi
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
României. 2.1.5. Comunitate în orașele postcomuniste Există tendința de a folosi termenul comunitate oriunde este vorba despre un grup de oameni. Această abordare este eronată, iar dacă se poate scuza în limbajul comun, nu este acceptabilă în cel sociologic. De asemenea, se vorbește de multiple feluri de comunitate, dar întrebarea esențială este dacă putem oare vorbi în mod real de comunități în orașele postcomuniste? Răspunsurile posibile derivă din modalitatea în care înțelegem să definim comunitatea. Din punctul nostru de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
manieră vizionară. Cu alte cuvinte, tot ceea ce se va înfăptui în această perioadă se va răsfrânge asupra situației peste decenii. Cu toate acestea, direcțiile urmate au fost doar aparent similare. Din contextul general pe care îl oferă termenul reconstrucție, indicatorul sociologic considerat esențial în acest caz este reprezentat de locuire, particularizat pe fiecare dintre cele două țări. În perioada cuprinsă între 1948 și 1952, prin planul Marshall (European Recovery Plan), Franța va primi din partea Statelor Unite un ajutor financiar de 2,6
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
în contextul ocupării inițiale a doar 80 de apartamente din totalul de 337 era, credem noi, mult mai probabilă decât dacă ar fi fost ocupate într un interval de 2-3 luni toate apartamentele. Prin urmare, deciziile politico administrative bine fundamentate sociologic, sprijinite de soluții arhitecturale vizionare pot conduce la construcții care, în ciuda caracterului lor funciar antiuman (blocurile de locuințe, cel puțin așa cum au fost acestea dezvoltate de sovietici), să ofere premisele dezvoltării unor relații umane care se depășească instrumentalismul primar. Dar
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
generațiile tinere sunt încurajate să păstreze continuitatea și chiar se exprimă ca atare, de exemplu prin organizarea de evenimente culturale și artistice, dar nu numai. Astfel sunt îndeplinite în fapt funcțiile esențiale ale unei comunități, definită din punct de vedere sociologic. 3.3. Practici totalitare de luptă împotriva comunităților etnice din România Revizitarea continuă a comunismului în România ajută la înțelegerea profundă a efectelor acestuia pe termen lung. Punctul de plecare pentru noi l-a constituit, de cele mai multe ori, perspectiva comunitaristă
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
instituții de către unii membri care, în virtutea faptului că dețin o anumită autoritate, utilizează resursele organizației cu destinații diferite de scopurile acesteia<ref id=”1”>Lazăr Vlăsceanu și Cătălin Zamfir (coord.), Dicționar de sociologie, urmat de indicatori demografici, economici, sociali și sociologici, Editura Babel, București, 1993, p. 143.</ref>”. Politica și legislația românească tratează corupția fie ca o conduită în afara legii, care este sancționată conform Codului Penal, fie ca o problemă a societății, legată de moralitate, integritate, etică etc<ref id=”2
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
puțin prezente astăzi, în aceeași manieră. Tărâmul pe care ne apropiem cel mai mult de Petre Andrei este cel al educației. Acesta l-a atras, l-a fascinat, l-a dominat, l-a potențat și a făcut obiectul analizei sale sociologice. Vom încerca să găsim elementele comune între situația de atunci și cea de acum, în efortul de a vedea ce elemente specifice au apărut și care sunt învățăturile lui Petre Andrei. 4.3.1. Educație și socializare Atunci când vine vorba
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
și de spațiu. 5.2. Societatea bazată pe cunoaștere - slogan, scop, realitate. Politici urbane contemporane într-o abordare comparată Chiar dacă aici utilizăm termenul „cunoaștere” în sensul său cel mai cuprinzător, interesul nostru se îndreaptă cu precădere către cunoașterea de tip sociologic. Prin lege, deciziile deținătorilor legitimi ai puterii politice sunt suverane, singura autoritate care poate să intervină fiind cea a legii. Orice decizie trebuie să fie legală. Dar cât este ea de întemeiată obiectiv, cât de fundamentată pe informații ferme și
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
a corupției întreprinse de O.N.G. -uri putem să le grupăm în patru mari categorii: investigații; relații cu statul; relații cu societatea civilă; colaborarea cu alte instituții. Investigațiile presupun: studierea fenomenului de corupție: geneza, formele principale, specificul; efectuarea unor sondaje sociologice cu care să evalueze nivelul de corupție în țară din punct de vedere al cererii și ofertei; studierea legăturilor dintre corupție și economia subterană. Relațiile cu statul presupun; asigurarea transparenței diferitelor sectoare ale vieții publice, inclusiv cea politică (ca de
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
mult sau mai puțin durabilă, de a reacționa într-un mod caracteristic (obișnuit, favorabil sau nefavorabil) față de persoane, obiecte, situații, idei sau idealuri cu care individul vine în contact” (apud Radu și colab., 1994, p. 58). Din punct de vedere sociologic, atitudinea reprezintă o combinare a elementelor afective, cognitive și conative într-o orientare personală sau de grup, cu rol în direcționarea, motivarea sau evaluarea comportamentului. Caracteristicile generale ale atitudinii, după D. Vrabie (1994, p.27), sunt: 1. Raportul dintre obiect
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
secții de vot pentru fiecare dintre cele cinci unități administrative ale Chișinăului. A urmat selectarea a zece operatori de teren (câte doi pentru fiecare secție). Menționăm faptul că operatorii de teren au fost selectați de la o firmă specializată de cercetări sociologice din Republica Moldova și posedau cunoștințe atât de limba română, cât și de limba rusă4 . Pentru fiecare secție de votare au fost distribuite câte 300 de buletine experimentale. Acestea conțineau trei întrebări (în limba română și în limba rusă), fiecăreia corespunzându
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
teorii și practici alternative, care merg mai departe decât simpla criticare a teoriilor mainstream, redenumite sugestiv malestream. Sunt, de altfel, etape similare, deși plasate ulterior temporal, cu parcursul studiilor feministe în ansamblul științelor sociale, mergând de la descoperirea femeilor ca subiecți sociologici la regândirea teoriilor sociologice și politice și ajungând la propunerea unor noi fundamente teoretice, a unor metode alternative și a unor recomandări de politici publice alternative nondiscriminatorii și echitabile față de diferențele de gen. O caracterizare foarte succintă a fiecărui curent
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
care merg mai departe decât simpla criticare a teoriilor mainstream, redenumite sugestiv malestream. Sunt, de altfel, etape similare, deși plasate ulterior temporal, cu parcursul studiilor feministe în ansamblul științelor sociale, mergând de la descoperirea femeilor ca subiecți sociologici la regândirea teoriilor sociologice și politice și ajungând la propunerea unor noi fundamente teoretice, a unor metode alternative și a unor recomandări de politici publice alternative nondiscriminatorii și echitabile față de diferențele de gen. O caracterizare foarte succintă a fiecărui curent teoretic feminist al Relațiilor
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
nu este un proces la latitudinea unei instituții rațional instrumentale, cum este statul, ci a unui organism mult mai larg, cu o adevărată viață afectivă, cum ar fi societatea. Nu statul își redefinește identitatea, ci societatea care îl locuiește. Curente sociologice precum cel al interacționismului simbolic exercită o puternică influență asupra demersurilor constructiviste din teoria Relațiilor Internaționale, vizibile în explicațiile asupra modului în care apar și se dezvoltă relațiile intersocietale, precum și în metodologia de cercetare. Interacțiunile fac posibile definirea individului și
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
autori preferă să vorbească despre instituționalism liberal fără alte calificări, acceptând drept implicită continuitatea între cele două programe de cercetare, mai vechi și mai nou. Se pot distinge patru mari curente în spațiul liberalismului contemporan: liberalismul comercial, liberalismul republican, liberalismul sociologic și instituționalismul liberal. Liberalismul comercial susține că liberul schimb și o economie internațională bazată pe principiile pieței contribuie la dezvoltarea unui climat internațional caracterizat de pace și prosperitate. Această viziune inspiră, în mare măsură, activitatea organizațiilor internaționale postbelice, precum și deciziile
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
și care a reprezentat o dominantă a gândirii internaționale liberale din secolul al XIX-lea, afirmă că statele democratice sunt mai puțin predispuse să poarte războaie; acest filon teoretic s-a concretizat, în ultimele decenii, în teoria păcii democratice. Liberalismul sociologic insistă asupra procesului prin care comunicarea și activitățile transnaționale tind să creeze noi solidarități și comunități, în lumea contemporană. Acest corp de teorie, influent în domeniul studiilor asupra globalizării, evidențiază presiunea exercitată de societatea civilă asupra guvernelor și interdependența tot
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
pașii cercetării obiectului narativ independent de ritmurile picturii, de secvențialitate, denivelare descriptivă, privirea pictorului implicat sau privirea audienței implicate: „pur și simplu nu există”. A trebuit să fie admis faptul că regulile metodologice au de multe ori, din motive istorice, sociologice, psihologice sau religioase, consecințe nedorite și că trebuie adaptate uneori împrejurărilor și reinventate. S-a considerat, în aceste condiții, că cercetarea picturii narative are nevoie de un număr de metode conectate parțial, care să funcționeze preponderent descriptiv, fără clasificări, tipologizări
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
deoarece constituie forma de organizare socială a vieții în comun a grupului de rude alcătuind familia. Modele de cercetare a familiei au fost inițial filologice, etnologice și istorice, abia în secolul al XX lea concepându-se teorii și cercetări sistematice sociologice, psihosociale, psihologice, sexologice și de psihopatologie familială." Așadar, prin complexitatea sa problematica familiei, a suscitat numeroase abordări de pe poziții interdisciplinare. Sociologic, familia este un grup special axat pe funcțiile sale, pe realitățile dintre membrii, pe sistemul de comunicare și interrelaționare
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]