37,791 matches
-
a fost nevoit să-i descopere și să-i internalizeze codul. Fără accesorii metodologice, fără exemple adiacente și fără a apela disperat la jargonul profesional. Este motivul pentru care, descrisă în primele pagini ale Celor mai frumoase poezii, aventura lui spirituală sună atât de convingător. Spre deosebire de celelalte studii introductive despre care am vorbit, cu merite exegetice mai mari sau mai mici, aceasta are darul de a populariza (adică de a face accesibil) în sens înalt. Le-am reluat pe toate pentru
Studii introductive (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4601_a_5926]
-
aventuri interioare - umane, desigur, poate chiar doar/prea umane -, la care alte limbaje, cum ar fi cel romanesc sau cinematografic, îi pot da mult mai lesne acces? Și apoi, experiența poetică pretinde o anume intrare într-o stare sufletească sau spirituală pentru care oamenii de azi, grăbiți, stresați și prea puțin profunzi, nu au nici educația, nici timpul, nici gustul necesare. Și apoi, forma poemelor suferă adesea de o așezare în pagină fie eliptică, fie pretențioasă, fie narcisistă, în orice caz
Scrisoare deschisă Domnului Gérard Pfister, Editions Arfuyen, Paris by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/4604_a_5929]
-
experiența „centrală” de care vorbește dintotdeauna poezia veritabilă, acest adevăr ar trebui să transgreseze cuvintele și să se facă simțit în freamătul senzorial, emoțional și intelectual declanșat de poem: ar trebui să se facă simțit în deschiderea lui sensibilă către spiritual. Pentru că spiritualul, astăzi atît de evitat în literatură, fie ea poetică sau prozastică, nu e un spectru de factură religioasă, nu e un concept rezidual-dubios provenit dintr-o fază culturală vetustă, anacronică, nu e o vorbă goală, demonetizată - ci este
Scrisoare deschisă Domnului Gérard Pfister, Editions Arfuyen, Paris by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/4604_a_5929]
-
de care vorbește dintotdeauna poezia veritabilă, acest adevăr ar trebui să transgreseze cuvintele și să se facă simțit în freamătul senzorial, emoțional și intelectual declanșat de poem: ar trebui să se facă simțit în deschiderea lui sensibilă către spiritual. Pentru că spiritualul, astăzi atît de evitat în literatură, fie ea poetică sau prozastică, nu e un spectru de factură religioasă, nu e un concept rezidual-dubios provenit dintr-o fază culturală vetustă, anacronică, nu e o vorbă goală, demonetizată - ci este experiența concretă
Scrisoare deschisă Domnului Gérard Pfister, Editions Arfuyen, Paris by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/4604_a_5929]
-
o vorbă goală, demonetizată - ci este experiența concretă și vie a conexiunilor multiple dintre senzorial, emoțional și rațional: toate acestea, dimensiuni ale mentalului nostru, armonizat subit și deschis spre un nivel al său încă prea puțin cunoscut, prea rar accesat. Spiritualul reprezintă probabil etapa următoare din traseul umanului - după epoca emoției și a credinței, dezvoltate culminant în evul medieval, dupa epoca rațiunii practice și experimentale a modernității de curînd încheiate. Spiritualul reprezintă, poate, epoca integrării tuturor experiențelor fragmentare ale ființei noastre
Scrisoare deschisă Domnului Gérard Pfister, Editions Arfuyen, Paris by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/4604_a_5929]
-
nivel al său încă prea puțin cunoscut, prea rar accesat. Spiritualul reprezintă probabil etapa următoare din traseul umanului - după epoca emoției și a credinței, dezvoltate culminant în evul medieval, dupa epoca rațiunii practice și experimentale a modernității de curînd încheiate. Spiritualul reprezintă, poate, epoca integrării tuturor experiențelor fragmentare ale ființei noastre, copleșite de o realitate complexă, multiplă, greu asimilabilă interior. Spiritualul reprezintă promisiunea unei integralități existențiale depășind existentul actual - haotic, greoi și opac - spre a regăsi, pe un alt palier de
Scrisoare deschisă Domnului Gérard Pfister, Editions Arfuyen, Paris by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/4604_a_5929]
-
emoției și a credinței, dezvoltate culminant în evul medieval, dupa epoca rațiunii practice și experimentale a modernității de curînd încheiate. Spiritualul reprezintă, poate, epoca integrării tuturor experiențelor fragmentare ale ființei noastre, copleșite de o realitate complexă, multiplă, greu asimilabilă interior. Spiritualul reprezintă promisiunea unei integralități existențiale depășind existentul actual - haotic, greoi și opac - spre a regăsi, pe un alt palier de funcționare lăuntrică, un existent de alt ordin, coerent și integrator, însă nu mai puțin terestru, mundan. După religiile de tot
Scrisoare deschisă Domnului Gérard Pfister, Editions Arfuyen, Paris by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/4604_a_5929]
-
tot soiul și practica lor conformistă sau fanatică, după ideologiile și agnosticismele de tot felul, născătoare de constrîngeri sărăcitoare pentru gîndirea omenească, ar trebui să pregătim epoca integrării tuturor dimensiunilor individului într-o unitate nouă, armonioasă și vibrantă, o unitate spirituală. Poezia poate juca un rol declan- șator, premonitoriu, în acest proces. Fiindcă ea va fi presimțit demult această nouă epocă și etapă din modul nostru de a fi în lume, ea l-a presimțit alături de religii și de experiențele mistice
Scrisoare deschisă Domnului Gérard Pfister, Editions Arfuyen, Paris by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/4604_a_5929]
-
și pentru nuanțe, întrucît „Ca «profitor și șmecher al filozofiei» (formula îi aparține), Nae Ionescu a angajat această generație în aventura lui politică nefastă (...); în schimb, ca gînditor personal, oral, chiar și numai prin simulările sale, el a dezinhibat-o spiritual, impulsionîn- du-i creativitatea îndrăzneață, fără complexe, pe cont propriu”. Rămîn, desigur, multe lucruri de spus cu privire la „ontologia etnică” a lui Nae - chiar în ipostaza ei „balcanică” - și despre relația acesteia cu „neantul valah”. Practic, fiecare secvență incită la noi
Subteranele identității lui Cioran by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4606_a_5931]
-
altceva. Prima dată voise să afle cum putea rabinul Binder să-i numească pe evrei „poporul ales”, de vreme ce Declarația de Independență pretindea că toți oamenii fuseseră creați egali. Rabinul Binder încercase să-i explice diferența dintre egalitatea politică și legitimitatea spirituală, dar ceea ce voia Ozzie să știe - și insista vehement să afle - era cu totul altceva. Aceea a fost prima dată cînd mama lui a trebuit să vină la rabin. Pe urmă a fost accidentul aviatic. Cincizeci și opt de oameni
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]
-
de eseuri, unei multitudini de teme și subiecte, grație abordării dialogice a literaturii. Cele trei secțiuni ale volumului (Spre o poetică a traducerii, Ratio comparationis, Repere românești contemporane) reușesc performanța de a discuta esteticul în termenii unei permanente deschideri spre spiritual și social, ca pe o atipică filosofie aplicată ce nu-și pierde nicicând misterul prin elucidări străine propriei naturi (după cum o declară, în câteva adevărate profesiuni de credință). În mod simbolic, volumul își are punctul de pornire (din care crește
Hermeneutică postmodernă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4616_a_5941]
-
apărut după: cercetătorii au constat că mașina a produs liste imense de propoziții perfect adevărate, dar total inutile, care nu interesau pe nimeni. Concluzia? E o pudibonderie intelectuală să susții că adevărul există în afara valorilor și că e posibilă creația spirituală fără ghidajul unor valori inițiale. Statistic, Iliada poate fi scrisă de un calculator în urma a miliarde de încercări, dar varianta e imposibilă din lipsa unei motivații care să ghideze calculatorul spre o așa capodoperă. Iată un motiv de optimism pentru
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4619_a_5944]
-
o resimți citindu-i paginile. Arțagul care îl împinge la căutarea expresiei vîrtoase îi împrumută avocatului un aer brutal, cu accente tari și nedelicate, stilul său fiind contondent în expresie și caustic în tentă psihică. Un înveninat al cărui ștaif spiritual se revarsă într-un pitoresc argou oltenesc. Iată cum sună, în varianta lui Pandrea, o meditație asupra sensului vieții: „Materialistul vulgar spune: să-ți umpli și să-ți deșerți zilnic mațul gros, să-ți storci lichidul seminal regulat și cît
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
în analiza întreprinsă de Adorno a efectului artei. Acest efect nu este, spune Adorno, potrivit părerii curente, plăcerea, o satisfacere a Eului, ci ceva radical opus: „cutremurarea” (sau „zguduirea”, Erschütterung) ( Ne amintim că Tudor Vianu vorbea în Estetica de „criza spirituală” provocată de operele adînci). În contact cu marile opere de artă, Eul, cuprins de teama de a fi copleșit, „simte că-i fuge pămîntul de sub picioare”, „devine conștient de propria sa limitare și finitudine”. Cum după Adorno, Eul este „agentul
Adorno despre puterea fără de putere a artei by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/4637_a_5962]
-
la fel cum și eu am la muzică. Ne-am îndreptat atenția către domeniul care ne-a fascinat cel mai mult, dar nu este unul mai bun decât celălalt. Trebuie să adaug că singurul lucru care ne diferențează este latura spirituală, eu fiind mai atras de această zonă”. VEZI ȘI: Când l-am rugat să îl caracterizeze pe Mihai în câteva cuvinte, Vasile a răspuns: ”Ca artist este un om foarte ambițios, puternic și extrem de inteligent. Perseverează în tot ceea ce face
EXCLUSIV. Vasile Trăistariu, ADEVĂRUL despre fratele său. Ce fel de om este by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/46436_a_47761]
-
și a libertății? Pentru simplul fapt că pofta teoretică a epocii nu fusese alterată de acel nerv pragmatic pentru care singurele probleme la care merită să te gîndești sunt cele care te afectează direct. E o epocă cu altă deschidere spirituală, o epocă de euforie contemplativă, adică un timp în care gîndirea era ea însăși o sursă de plăcere, satisfacția pe care o resimțea Schelling căutînd o soluție la misterul răului fiind indubitabilă și cu neputință de redus la alte plăceri
Spiritul calcitrant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4648_a_5973]
-
romanelor sale de dragoste, șase la număr, în volumul intitulat Ceea ce iubim este iubirea de la Robert Laffont, 1296 de pagini, laureatul Marelui Premiu Ovidius de la Neptun, Jean d’Ormesson, a acordat hebdomadarului „Le Point” din 10 mai un amplu și spiritual interviu. Titlul acestuia nu pare să fie o simplă cochetărie: Alerg și astăzi după fete. Nota bene: romancierul e născut în 1925. Nu e frumos să-i spunem vârsta. Dar tot el mărturisește cu umor că fetele au început de la
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4658_a_5983]
-
cine știe câți, ei bine, ceea ce contează cu adevărat sunt anii care urmează ai acestor tineri cărora le-a venit timpul să trăiască. Măcar de m-ar citi!” La întrebarea dacă îi place încotro se îndreaptă lumea, răspunde cu seriozitate, dar la fel de spiritual: „Fără îndoială, nu. Că e vorba de criză, cine ar putea nega? Că lumea e bolnavă, mi se pare evident. Dar cine crede oare că n-a fost totdeauna la fel? Vă închipuiți că Războiul de O sută de Ani
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4658_a_5983]
-
întîmplă în acest răstimp e formarea unei paradigme din a cărei pepinieră va descinde secolul XX, ceea ce e totuna cu a spune că „suntem, chiar fără să o vrem, copiii secolulului al XIX-lea.” (p. 604) Prin urmare, făcînd portretul spiritual al secolului ne descriem de fapt pe noi, urmașii prin moștenire legitimă a epocii, iar cheia prin care putem intra în esența perioadei e noțiunea de putere. Mai mult, nici un alt veac nu are atîta pregnanță europeană ca acesta, căci
„A cădea sub incidența“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4667_a_5992]
-
cartografieze. Ea cuprinde și vizibilul, dar și invizibilul, și fizicul, dar și metafizicul, și naturalul, dar și supranaturalul, și omenescul, dar și dincolo de omenescul, și posibiul, dar și „imposibilul”, în această din urmă categorie intrând, între altele, imaginarul, închipuirile, fantasticul, spiritualul, incomprehensibilul. Dacă toate acestea își fac loc în mintea omului înseamnă că ele capătă realitate, o realitate de natură ideatică, iar nu fizică, nu corporală, dar o realitate care trebuie negreșit să încapă în romane, ca parte de neeludat a
Singurătatea autorului de romane by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/4668_a_5993]
-
consecințe de natură penală comise de angajați ai Direcției Generale a Penitenciarelor. Al cincilea nume din lotul celor 35 de torționari este Constantin Istrate, fost adjunct al comandantului penitenciarului din Gherla și ulterior primar al Gherlei. Potrivit ONG-ului Miliția Spirituală, Istrate a ajuns în 1954 la Penitenciarul Gherla - formațiunea 0606, unde a ocupat funcțiile de comandant de pluton (oct. 1954 - 1956), ajutor de serviciu al comandantului și locțiitor comandant pentru spate (1956 - iun. 1957), locțiitor comandant pentru pentru pază și
Constantin Istrate, al cincilea nume din lotul torționarilor identificați de IICCMER by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/46720_a_48045]
-
mai autentici decât toate libertățile astea... postcomuniste la un loc! [...] E înfricoșător să ajungi la concluzia că regimul comunist a fost, de fapt, în pofida voinței lui, un catalizator de talente și un făuritor de opere de valoare, nicidecum un deșert spiritual (cum s-ar fi vrut el însuși). E tare, nu?” Nu-i scapă nici alte fețe ale lumii din și dintre regimuri, dar enunță, senin, și uzate locuri comune: „Indiferent de naționalitate, bărbații sunt proști, orice s-ar spune”, iar
Despre ambivalență by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4541_a_5866]
-
Editura Institutul european, 2011, 210 pag. Ecurios cum autori fără aristocrația spiritului caută să-și ascundă strîmtorarea în spatele unei peruci cu aparențe docte. Și cum în filosofie obsesia perucii se numește jargon, adică prețiozitatea unui lexic cu rost de podoabă spirituală, starea care însoțește peruca poară numele de cabotinie. Cabotin în lumea conceptelor este cel care vrea să atragă prin sunet, făcînd uz de un limbaj de elevație crasă. Uneori intenția verbozității e atît de crîncenă că autorului îi scapă din
Cabotinism lexical by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4544_a_5869]
-
unitatea unui proiect care are nevoie de o profundă cunoaștere de sine, reflectările aplicative ale tuturor prescripțiilor pe care inteligența le extrage din corpusul normativ etic, arătând că dexteritatea neutră a întreprinderilor adaptative individuale trebuie dublată de o intensă participație spirituală (de o constant-implicată «asistare» a unei transcendențe suprastructurale). Ele definesc istoricitatea mijlocită rațional a persoanei și traduc în categorii sintetice ale temporalității regularitatea imuabilă a doctrinei generale. Ele reflectă, astfel, în disciplina autoimpusă, mesajul încriptat al pildei abstracte și reconfirmă
Cabotinism lexical by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4544_a_5869]
-
poeziilor sale o datorăm Ioanei Pârvulescu, nu cu mulți ani în urmă. Un comentator actual, Eric Mangin, îl redescoperă pe Eckhart ca pe un scafandru în adâncurile sufletului. Nu e vorba de acea intimitate scumpă modernilor, ci de una pur spirituală, care face din Dumnezeu un locuitor statornic al inimii omenești golită de tot ce nu e esențial pentru ființă. Printre admiratorii misticului de la răspântia secolelor XIII și XIV se numără Cioran. Influența gândirii priorului dominican, ale cărui predici îi vrăjeau
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4555_a_5880]