6,992 matches
-
dorință de obiectivitate, iar obiectivitatea înseamnă sacrificiu de sine, curaj, o considerabilă tărie morală și o mare iubire de adevăr. Numai prin jertfirea tendințelor noastre personale, egoiste și efemere, pentru marile interese ale colectivității / umanității, ne putem ridica pe treapta spiritualității eterne”. Pentru genialul scriitor rus, F.M. Dostoievski, regenerarea morală a omului nu se poate produce decât prin durere și remușcare, suferința individuală având în viziunea sa, această calitate de a înălța, de a purifica, viața sufletească a omului. Mitea Karamazov
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
orice realități de ordin fizic (care vin la urmă) - trebuie să fie cumva explicate ca luînd ființă, Însă nu prin Ființa Însăși - Pleroma - ci printr-o imperfecțiune a Ființei. Pentru prima oară are loc pe tărîm mitic o trecere de la spiritualitate la o realitate psihică. După cum a explicat Hans Jonas Într-un admirabil eseu, pentru a Înțelege acest lucru trebuie mai Întîi să ne dăm peste cap toate valorile și, nu În cele din urmă, Întreg universul nostru lingvistic, care se
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
sau analizate, În termeni simpli. Să ne Întoarcem acum la cea de a doua problemă gnostică: cum derivă lumea fizică din cea psihică? Aici trebuie să se dea justificare unui punct nevralgic, și mai de temut Încă decît trecerea de la spiritualitate la realitatea psihică. Barbelognosticii susțineau că Neliniștea, zbuciumul psihic al Sophiei, e Însoțită de un avort spontan: rodul acestuia este o creatură masculină, Arhontele sau CÎrmuitorul dintîi (Proarchon), ignorant și Îndrăzneț (in quo erat ignorantia et audacia). Sophia a conceput
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ale locuitorilor din societățile individualiste tind să fie stimularea, hedonismul, puterea, realizările și autodeterminarea, în timp ce valorile personale ale locuitorilor din societățile colectiviste tind să fie tradiția, conformismul, bunăvoința; valori comune persoanelor din ambele tipuri de culturi sunt securitatea, universalismul și spiritualitatea. În societățile individualiste oamenii se percep, se autosituează mai degrabă ca independenți, unici, conduși de propria voință și de scopuri personale, în timp ce în societățile colectiviste aceștia se percep ca entități interconectate la grup, cu un comportament influențat de grup, de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dușman; Lingurile să nu le lași în strachină că nu poți să dormi; Când te piepteni să nu mănânci, că îți mănânci viața; Să nu mături cu mătura pe pat că-i huit. (Ibidem, p. 40, passim). Aceeași infuzare a spiritualității cu o gândire concretă apare și în concepția despre moarte: E foarte interesant acest aspect de realism și spiritualitate, în concepția țăranului asupra vieții și a morții. Moartea, pentru acest om, este doar o strămutare în altă lume, omul părăsindu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
că îți mănânci viața; Să nu mături cu mătura pe pat că-i huit. (Ibidem, p. 40, passim). Aceeași infuzare a spiritualității cu o gândire concretă apare și în concepția despre moarte: E foarte interesant acest aspect de realism și spiritualitate, în concepția țăranului asupra vieții și a morții. Moartea, pentru acest om, este doar o strămutare în altă lume, omul părăsindu-și numai lutul pentru un alt trup, mult mai desăvârșit în ușurătatea și puritatea lui aeriană (Ibidem, p. 69
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
England. Shweder, R.A. (1993). Cultural psychology: Who needs it? . În Annual Review of Psychology 44: 497-523. Spirdon, Monica (2002). Cultura: modele, repere, perspective, București, Ed.Ararat. Stangor, Charles (2000). Stereotypes and Prejudice. Taylor and Francis. Stăniloae, Dumitru (2001). Reflecții despre spiritualitatea poporului român. București, Elion. Stevenson, R. L. (1994). Global communication in the twenty-first century. New York, Longman. Storti, C. (2001). Art of crossing cultures. Yarmouth, MA, Intercultural Press. Șimandan, Dragoș (2000). Fundamentele culturale ale modelului american. Cluj-Napoca, Dacia. Tajfel, H. & Turner
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
specifică, cu riturile animiste, simbolizează partea arhaică a psihicului și indică faptul că situația face apel la dimensiunea instinctuală; în funcție de scenariu, această animalitate îl sperie sau îl atrage pe cel ce visează; - Asia are o semnificație de mister și de spiritualitate; cel care visează este angajat într-un proces de transformare interioară; - simbolismul Oceaniei poate fi legat de cel al Americii și al Europei (Australia modernă), fie de cel al Africii (aborigenii). Cel care visează se poate găsi însă la frontiera
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
sau chiar un vis profetic. Apariția, în vis, a personajelor religioase se interpretează la fel, adică în funcție de religiozitatea subiectului: - dacă este credincios, visul îi indică faptul că este pe drumul cel bun, în armonie cu principiile fundamentale ale religiei sau spiritualității sale; - dacă este ateu și îi judecă cu ostilitate pe cei credincioși, aceștia din urmă reprezintă greutatea unei conștiințe morale prea rigide, privirea inchizitorie pe care ceilalți o îndreaptă asupra lui. Personajele religioase sunt adesea reprezentări ale tatălui, ale autorității
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
oprire; oriunde; pagină; parcurge; parcurge cu vederea; pădure; pe pereți; peste; plăcut; o poezie; poezii; o poveste; povesti; a pricepe; privi; pronunță; prost; psihologia; pustnic; rapid; răsfoi; reading; a recita; a reda; relatare; reviste; rîde; rînduri; romane; satisfacție; seminar; silabisi; spiritualitate; studiază; studios; subtitrare; știut; tare; Nicola Tesla; texte; trăi; vedere; verb; versuri; vocabular; volum; vorbi; vrei; ziare; zi de zi (1); 793/217/79/138/0 cîine: prieten (153); animal (103); pisică (57); rău (54); latră (17); lătrat (15); cățel
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Atotputernicul (2); bine (2); ceresc (2); creație (2); cred (2); credința (2); Dumnezeu (2); eu (2); fericire (2); ficțiune (2); Hristos (2); idol (2); iertare (2); Good (2); milostiv (2); natură (2); nădejde (2); protecție (2); puritate (2); rugă (2); spiritualitate (2); sprijin (2); stăpîn (2); supremație (2); zeitate (2); abnegație; abstract; ac; adevărat; ajutor; aleluia; Alah; Amin; apărător; ascensiune; ateu; atotstăpînitor; atotștiutorul; biblia; boltă; bucurie; ceruri; ceva ideal; chip; concept; confuz; conștiință; a crede; credincios; creștin; cruțare; curat; Darius; demon
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
onoare; operă; panda; pantera; parlament; periculos; perseverență; pile; plăcere; poet; politic; pondere; posibilități; premier; prestigiu; prieten; prietenul; prioritate; prostie; psihic; a putea; Putin; radical; răzbunare; relații; religie; respingere; rezistență; roșu; rupe; rușii; schimbare; silă; de sine; slabă; soldat; soț; special; spiritualitate; sportiv; sprijin; stabilitate; stare; de stat; stăpîn; stimă de sine; străduință; stres; suflet; superioritate; supraviețuitor; supremă; susținere; Ștefan; știință; taur; tînăr; top; trufaș; tu; uriaș; urs; valoare; veni; vestică; viața; vigoare; vinil; vitalitate; vînt; vlagă; voievod; voinicie; voiciune; voios; voluntariat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
aură (2); ban (2); bogăție (2); conștiință (2); credință (2); dulce (2); emoție (2); entitate (2); esență (4); hain (2); nemurire (2); minciună (2); oglindă (2); prost (2); profunzime (2); pur (2); rațiune (2); simț (2); simțire (2); speranță (2); spiritualitate (2); suflare (2); trup (2); ușor (2); vietate (2); acuratețe; adîncime; Allah; amintiri; amorf; animal; aproape; arogant; atragere; Avram Iancu; bine; biserică; bolnav; bucurie; bunăvoință; chinuit; complicitate; concept; credincios; creștin; cuget; cuminte; curățenie; curcubeu; dar; darnic; dăinuire; demn; departe; deschidere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de drept, liber și democratic, prin: formarea de specialiști pentru învățământ, știință, cultură și activități social-economice; perfecționarea continuă a absolvenților în spiritul progresului cunoașterii și al educației permanente; articularea permanentă la viața științifică și culturală universală; promovarea valorilor culturii și spiritualității naționale și universale; dezvoltarea în interiorul său a unor puternice centre de cercetare științifică; participarea la realizarea unor proiecte științifice de interes major. • IRMEd (Institutul Român de Management Educațional): Misiunea IRMEd constă în furnizarea de programe de formare inițială, continuă și
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
anormalii” (vezi Foucault, 1999Ă sunt ființe cyborgice ficționale lipsite de idealurile normalității clasice, hibride și disproporționale, dezintegrate și nesimetrice, ieșite din tiparele socialului: cyborgi neadaptați, având o corporalitate transmutată și o interioritate coșmarescă, aspirând însă la integrarea umană și la spiritualitate (precum replicanții, Terminatorul, Robocopul, androiziiă. Încercarea de transcendere a limitelor tehnoștiinței este văzută în această ilustrare ca o întoarcere nefastă împotriva propriului demers, ca o tentativă de „răzbunare” a naturii sau ca o „revoltă” a produselor tehnologiei, ca în perspectivele
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
1997; Garvey, 2000Ă la cvasiobiecte sau obiecte inteligente (vezi Jaros, 2000Ă. Noi teorii și experimente practice ale științelor cognitive încearcă să fondeze relația dintre conștiință și mediile tehnologiei, adesea uitând de prezența corporealității, de complexitatea subtilă a minții și a spiritualității umane. În proximitatea domeniului inteligenței artificiale se află viața artificială, prin cerința reciprocității mișcării de evoluție a biologicului și a computaționalului (vezi Stork, 1995 pentru informații generale ale specializăriiă. La fel cum știința inteligenței artificiale își propune să redefinească mintea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
răsturnare a valorilor și a semnificațiilor. Astfel, avatarul numeric este lipsit de o substanțialitate „absolută” și se ipostaziază, cu fiecare încarnare, în lumea profană a multiplicității și a absenței predeterminării. Chiar dacă entitatea sau imaginea avatarică online cunoaște unele aspecte ale spiritualității (unele avataruri aspiră la condiția ominscienței și a omnipotenței, a nemuririiă, secularizarea avatarului în domeniul iconicității este marca creativității onomastice și identitare. Un avatar poate să împrumute identitatea unui vampir, al unei zeități africane sau al unui animal ori să
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
considerente. În primul rând, arhetipul digital al cyberspațiului nu este decât o fantezie matematică pitagoreică: un spațiu numeric ideal al lumii prin care se propune o întoarcere la dualismul devalorizării materiei și al slăvirii spiritului, la stigmatizarea corporalității înspre triumful spiritualității. În al doilea rând, religiozitatea cibernetică este lipsită de moralitate întrucât se ghidează după principiul libertarian extrem care propune abandonarea responsabilității în lumea real-socială și care afirmă că în cyberspațiul mintal guvernează libertatea omnipotentă și nesancționată, neîngrădită de nici o lege
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
religiozitatea cibernetică este lipsită de moralitate întrucât se ghidează după principiul libertarian extrem care propune abandonarea responsabilității în lumea real-socială și care afirmă că în cyberspațiul mintal guvernează libertatea omnipotentă și nesancționată, neîngrădită de nici o lege și de nici o normă. Spiritualitatea transumanistă pare o încercare tehnomistică de realizare a țelurilor religioase, în timp ce corifeii mișcării se declară atei și agnostici: credința lor se îndreaptă nu înspre existența unui suflet sau unui spirit transcendent, ci înspre procesul de transcendență a minții umane în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
va produce fuzionarea inteligenței umane cu cea a mașinilor. Pentru Kurzweil (1999Ă, computerele inteligente ale viitorului, nu numai că își vor forma propria personalitate și propria conștiință prin interacțiune cu lumea și cunoștințele acesteia, dar vor fi caracterizate prin trăsătura spiritualității, fiind denumite „mașini spirituale”. Cu ajutorul circuitelor implanturilor neuronale sau prin transferul conținutului minții umane în computere, Ray Kurzweil ajunge în proximitatea existenței unor ființe inteligente nemuritoare, după cum prezice și Hans Moravec construirea unor dispozitive robotice capabile să preia conținutul inteligenței
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fizică, prin implanturile neuronale directe care nu mai comunică cu corporalitatea, aceleași tehnoștiințe pot media între experiența uman-senzorială și lumea virtuală în direcții care valorifică trupul uman. Realitatea fizic-materială și rezistența umană nu pot fi confundate cu imaginația, ficțiunea, sau spiritualitatea, în ciuda pretențiilor anumitor futurologi de a face preziceri cu statut gnostic sau mistic. Propunând teoria postumanismului moderat, mizăm în primul rând pe contingența spațiului virtual, așa cum se conturează în dimensiunile de corporealitate și de identitate, ca o conlucrare între conștiință
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dobândirea unei atitudini „transpolitice” este presupusă efectuarea imperativului „revoluției inteligenței” atât estetice cât și etice (Nicolescu, 1999, p. 162Ă. Transumanismul devine, pentru specialistul în fizica cuantică, noua formă complexă și flexibilă de umanism care asigură echilibrul dintre materialitatea tehnologică și spiritualitatea umană. Așadar, nu postumanism, ci umanism valorificat într-un maxim de potențial creativ. 22. Acest capitol respinge atât perspectiva modernistă, raționalistă și universalistă, care neagă importanța simțurilor fizice, a afectelor și a dorințelor corporale, cât și pe cea postmodernistă, poststructuralistă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
el frecventa o secta maniheiștilor, a căror doctrină promova convingerea că lumea este esențialmente rea, că răul este o forță imanentă caracterului de a fi al lumii, că nu omul este cel care greșește, ci că amestecul de materialitate În spiritualitatea omenească este sursa răului și a păcatului În om. În Histoire de la pensée (vol. 4, p. 100), Jacques Chevalier Îl amintește pe Jean de Mirecourt, un călugăr cistercian, ale cărui scrieri au fost cenzurate În 1347. Unele dintre propozițiile care
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
abia din această perspectivă de analiză o amfibolie. Străduința filosofului René Descartes de a surprinde Într-o teorie coerentă toate argumentările de până la el rămâne demnă de admirația noastră. Întreaga sa operă poate fi considerată ca expresia maximă pe care spiritualitatea filosofică a Evului Mediu a reușit să o dea. Ea se constituie totodată Într-o probă a faptului că permanența temelor fundamentale ale gândirii este argumentul cel mai bun pentru filosofie. Atât Întâlnirea, cât și despărțirea de filosofia carteziană nu
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
concepția lui Petre Andrei, trebuia să fie democratică (instrucție pentru toți, cunoștințe necesare pentru viață), practică și regională, promovând o „educație prin muncă și pentru muncă”, adaptată mediului geografic și economic. Psihologul și filosoful Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957) propune o nouă „spiritualitate” - românismul - prin reabilitarea tradițiilor și instituțiilor de baștină, acordând prioritate satelor, care, în concepția sa, ar trebui să se dezvolte nu după modelul orașelor, ci în funcție de nevoile și inițiativa țărănească. Școala rurală trebuia să pregătească pe fiii de săteni pentru
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]