5,507 matches
-
a administrației. Aceste valori se referă la caracterul și genul de atitudine ce ar trebui să Însoțească activitățile desfășurate În cadrul organizațiilor administrației publice centrale. Astfel, ele se constituie ca instrumente pentru creșterea eficienței acestor activități și vizează practic tipul de stimuli la care răspund cei care sunt implicați În acest proces. Conform acestor prevederi, valorile sunt identificate printre angajații respectivei organizații. Această parte a planurilor strategice, la fel ca și În cazul documentelor de politici publice, corespunde unei anumite viziuni cu privire la
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
un set de declarații de principiu În ceea ce privește interesul pentru creșterea performanței administrației, ci prezintă o viziune asupra relației dintre decidentul politic și funcționarul public, asupra domeniului de acțiune al administrației (serviciile furnizate, genul de reglementări inițiate etc.), a sistemului de stimuli, dar și a modului de organizare a instituțiilor administrației publice. Formularea presupozițiilor ce susțin această filosofie reprezintă, de fapt, trasarea unui cadru În coordonatele căruia este efectuată o alegere a unui model al procesului politicilor publice la nivelul administrației publice
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pentru că temperatura camerei nu se impune sensibilității epidermice cu nimic, este temperatura care adoarme simțurile și nu stimulează, prin experiențe senzoriale de prag, operația deductivă de discriminare și cea intelectuală de uimire. Este, apoi, literatura contemplativă prin excelență. CÎnd nici un stimul exterior nu mai vine să provoace excitații, cînd informațiile primite de organism se răresc, conștiința ăși apare sieși mai limpede ca altădată, În toată splendoarea inefabilului ei. Tot ce ține de fiziologie face sens: foamea, setea, durerea, instinctul - acesta din
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nu dovedește nimic, și a Daniei, în numeroase ocazii, de-a lungul romanului Jocurile Daniei), el are surpriza de a înțelege că întregul său zbucium se autogenerează, derularea evenimentelor - avându-le ca protagoniste pe Irina sau Dania - nefiind altceva decât stimul al introspecției. În Ioana, singurătatea lui Sandu și pustiul său interior își găsesc un corespondent în ariditatea și dezolarea peisajului alăturat mării veșnic agitate. Intriga amoroasă se subordonează analizei acute a experienței, autenticitatea sentimentelor este greu de stabilit, fiind vorba
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
outcomeă - la care ajunge persoana după un anumit timp (Winter, 1999Ă. „Coeficientul personalității” nu s-a dezvoltat consistent între 20 și 30 ani. S-a considerat că rolul contextului e mai important decât cel al trăsăturilor de fond ale personalității. Stimulii, relațiile, problemele de rezolvat, rezultatele, modelează intens felul de a fi al persoanei. Odată cu doctrina lui Bandura, această orientare a fost etichetată ca cea a „cogniției sociale”. Ea susține că relativa constanță a persoanei se menține datorită persistenței contextelor în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mai înseamnă și un complex de trăsături psihologice, specific individuale, persistente, în marea lor majoritate neconștientizate, care se reflectă în aproape toate manifestările comportamentale. Acestea sunt expresia unor atribute stabile sau coalizează o suită de stări și reacții declanșate de stimulii din mediu. Trăsăturile apar ca rezultantă a frecvenței și intensității reacțiilor anterioare la diverși stimuli și sunt predispoziții individuale de a observa diversele situații de viață - uneori de a le integra -, dar și de reacționa într-o manieră specifică. În
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
neconștientizate, care se reflectă în aproape toate manifestările comportamentale. Acestea sunt expresia unor atribute stabile sau coalizează o suită de stări și reacții declanșate de stimulii din mediu. Trăsăturile apar ca rezultantă a frecvenței și intensității reacțiilor anterioare la diverși stimuli și sunt predispoziții individuale de a observa diversele situații de viață - uneori de a le integra -, dar și de reacționa într-o manieră specifică. În ansamblu, sunt deci condiționate de predispoziții biologice și experiențe de cunoaștere și învățare și structurează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
reprezentări mentale ale mediului social, formându-se expectații și credințe în raport cu acesta (Astington, 1993Ă. Aceste atribute cognitive, afective și motivaționale incipiente devin predictive pentru personogeneza ulterioară doar atunci când sunt congruente cu cele ale mediului social. Altfel, rămân simple reacții la stimulii externi fără contribuție ontogenetică. În același context, deprinderile din prima copilărie sunt mai rezistente la influențele factorilor de mediu atunci când sunt dominant moștenite (Tessler, 1993Ă. A putut fi însă stabilită o corelație pozitivă între memoria de recunoaștere din primii ani
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
din jur. Sunt cultivate trăsăturile de serie borderline, antisocială și narcisică și, de asemenea, crește frecvența tulburărilor psihosomatice și somatoforme, pentru că distorsiunile psihologice se răsfrâng asupra corpului. Odată cu vârsta, sentimentele de inferioritate și insecuritate crescută copleșesc personalitatea în formare cu stimuli care îi provoacă mereu flexibilitatea (Pervin, 1996Ă. Cultura este întoarsă spre exteriorul personalității, fiind adeseori o corabie fără pânze și ancoră, creatoare de emoții superficiale de tip show, care caută doar stimuli noi și satisfacții facile. Copiii nu mai ajung
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și insecuritate crescută copleșesc personalitatea în formare cu stimuli care îi provoacă mereu flexibilitatea (Pervin, 1996Ă. Cultura este întoarsă spre exteriorul personalității, fiind adeseori o corabie fără pânze și ancoră, creatoare de emoții superficiale de tip show, care caută doar stimuli noi și satisfacții facile. Copiii nu mai ajung să simtă acel adevăr fundamental care îi făcea să se retragă într-un loc plăcut și protejant. Se dezvoltă treptat mecanisme adaptative centrate pe nesiguranță și teamă în raporturile sociale, iar individualizarea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dureri „psihice” mai intense și mai traumatizante decât cele fizice. O contribuție calitativă aparte în descrierile personalităților psihopatice o aduce Shapiro (1965Ă, care analizează o serie de dimensiuni cognitive, precum spontaneitatea și deficitul elaborărilor, corespunzător cărora primul răspuns la un stimul nu este supus proceselor integrative, identificându-se cu răspunsul final. În același context, Millon (1989Ă descrie personalitatea antisocială ca activ-independentă, acceptând preferința pentru soluții rapide și pentru situații riscante. Kernberg (1983Ă face o ierarhizare a personalităților patologice în ansamblu, în funcție de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sau separare de figurile de atașament; 4. dispreț în relațiile interpersonale; 5. probleme de intimitate; 6. narcisism; 7. opoziție pasivă: stil de coping pasiv; 8. distorsiuni perceptual-cognitive; 9. rejecție; 10. expresii restrânse; 11. automutilare; 12. evitare socială; 13. căutare de stimuli; 14. suspiciozitate; 15. submisivitate; 16. anxietate; 17. labilitate afectivă; 18. compulsivitate. Fiecare dimensiune bazală constă, în varianta inițială a demersului lui Livesley, din mai multe dimensiuni subordonate sau fațete - în total, aproximativ 79. Astfel, dimensiunea bazală a neîncrederii în sine
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de la experiențele existențiale precoce pe care le consideră decisive în modelarea personalității și în amprentarea calitativă a biografiei personale. Din perspectiva Eului - FREUD (1923Ă - sunt de luat în considerare acele funcții psihologice și mecanisme de apărare care asigură adaptarea la stimulii mediului. Tulburările caracteriale, exprimate prin autocontrol deficitar, manifestări impulsive, neelaborate și distorsiuni emoționale sunt rezultatul apelului la mecanisme defensive maladaptative precum reprimarea sau identificarea proiectivă. În același cadru patologia Sinelui (KOHUT, 1977, KOHUT, 1984, ORNSTEIN, 1998Ă este centrată pe raportul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
la principii ale filozofiei Zen, pacientul fiind sprijinit să se concentreze asupra stării prezente plenar conștientizată. În al doilea plan se află cultivarea emoțiilor pozitive și a capacității de control a anxietății, tristeții și fricii precum și a reacțiilor afective la stimulii din mediu. Abordarea toleranței la stres presupune cultivarea capacităților de detașare a situațiilor suprasolicitante sau critice și a aceleia de acceptare a evenimentelor ce nu pot fi controlate. A patra dimensiune terapeutică vizează promovarea capacităților interrelaționale personale prin controlul cognițiilor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
domeniul tulburărilor de personalitate, în urma prelucrării datelor cercetării ajunge la concluzia că, domeniul tulburărilor de personalitate se distribuie în 4 clustere: dominate de dificultăți ale reglării emoționale, inhibiție, comportament dissocial și tendința la compulsivitate. Comportamentul dissocial se caracterizează prin: căutarea stimulilor, narcisism, suspiciune. Autorul comentează asemănarea cu polul negativ al agreabilității din FFM și cu psihoticismul lui EYSENCK. Perspectiva dimensională este necesară în comentarea psihopatiei. Ea este complementară cu alte aspecte care se organizează ierarhic și anume: Caracterizarea generală a domeniului
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Alte particularități bio-psihologice ale psihopatului aparțin vieții afective. Inafectivitatea tranzitivă, lipsa de empatie, de emoționalitate și mai ales de frică sunt caracteristici mereu subliniate. Și acestea ar avea o bază genetică ce conduce la o disfuncție cerebral-psihică. Lipsa răspunsului la stimuli fobogeni e demonstrată experimental. Ea se corelează cu faptul că psihopatul nu învață din experiență. Studiile se referă la „slaba condiționare la frică” (LYKKEN, 1957, PATRICK, 1994Ă sau la „hipo-arrousal la stimuli negativi” (FOWLEY, 1992Ă. LYKKEN studiind răspunsul electrodermal la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
conduce la o disfuncție cerebral-psihică. Lipsa răspunsului la stimuli fobogeni e demonstrată experimental. Ea se corelează cu faptul că psihopatul nu învață din experiență. Studiile se referă la „slaba condiționare la frică” (LYKKEN, 1957, PATRICK, 1994Ă sau la „hipo-arrousal la stimuli negativi” (FOWLEY, 1992Ă. LYKKEN studiind răspunsul electrodermal la stimuli necondiționați și un chestionar de preferințe afective diferențiază psihopații primari de cei secundari sau nevrotici. Primii au în mod clar un nivel redus al anxietății în majoritatea împrejurărilor confruntându-se ușor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fobogeni e demonstrată experimental. Ea se corelează cu faptul că psihopatul nu învață din experiență. Studiile se referă la „slaba condiționare la frică” (LYKKEN, 1957, PATRICK, 1994Ă sau la „hipo-arrousal la stimuli negativi” (FOWLEY, 1992Ă. LYKKEN studiind răspunsul electrodermal la stimuli necondiționați și un chestionar de preferințe afective diferențiază psihopații primari de cei secundari sau nevrotici. Primii au în mod clar un nivel redus al anxietății în majoritatea împrejurărilor confruntându-se ușor cu experiențe ce pot induce spaima. Experiențele au fost
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
primari de cei secundari sau nevrotici. Primii au în mod clar un nivel redus al anxietății în majoritatea împrejurărilor confruntându-se ușor cu experiențe ce pot induce spaima. Experiențele au fost repetate (PATRICK, 1993, 1994Ă indicând că răspunsul redus la stimulii fobogeni e o variantă extremă a normalității. Se cere menționat totuși că, în anumite împrejurări, lipsa disponibilității pentru frică poate fi adaptativă. Astfel, cei cu o astfel de caracteristică de multe ori se descurcă foarte bine în luptă. Agresivitatea crescută
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de asemenea studiate din perspectiva unei disfuncții cerebrale de prelucrare a informațiilor. NEWMAN și colab. (1993Ă au dezvoltat și testat o teorie a deficitului în modularea răspunsului. E incriminată o disfuncție a capacității de a controla și integra răspunsurile la stimuli imediați în vederea urmăririi scopului. În această direcție au făcut studii PATTERSON și colab., iar din 1997 echipa de cercetare concluzionează asupra deficitului modulării comportamentului orientat spre scop la psihopați, bazat pe disfuncții neurovegetative. Faptul se corelează cu disfuncțiile în deliberare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
vis”) cu ardoarea centripetă a aluviunilor culturale de pe varii meridiane, pusă în actul rostirii simultan cu voința de autoproiecție nelimitată a eului. Multe poeme din Faruri, vitrine, fotografii (1980), debutul editorial al poetului (Premiul Uniunii Scriitorilor), tatuează organismul imaginativ cu stimulii realității, exaltă o mitologie barocă a destrămării și recombinării perpetue, pe care o spulberă din nou prin ironia parodică, foșnesc la tot pasul aluziile culturale, imediat caricate, golite de miez, invadate de referințele la tehnică, informatică, design, sport, rock and
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
și de stingere 51 3.6. Legile dinamice ale forței reflexului 52 3.7. Teoria întăririi 54 3.8. Programe de întărire 55 3.9. Teoria manipulării 58 3.10. Teoria pedepsei 59 3.11. Discriminarea operatorie 60 A. Discriminarea stimulilor 60 B. Diferențierea răspunsului 61 3.12. Instruirea programată și mașinile de predat 62 3.13. Eșecurile și triumfurile skinnerismului 65 4. Teoria modelării și învățării sociale 67 4.1. Viața și opera lui Albert Bandura 67 4.2. Teoria
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
5.2.1. Un experiment simplu 83 5.2.2. Patru factori ai învățării 85 5.3. Procesul învățării 86 5.3.1. Anihilarea (extinction) 86 5.3.2. Recuperarea spontană (spontaneous recovery) 86 5.3.3. Descreșterea generalizării. Generalizarea stimulului intrinsec 87 5.3.4. Discriminarea (discrimination) 87 5.3.5. Descreșterea efectelor recompensei (gradient in the effects of reward) 88 5.3.6. Răspunsul anticipativ (anticipatory response) 88 5.3.7. Răspunsurile achiziționate și recompensele achiziționate (acquired drives and
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
90 5.4.1. Limba 90 5.4.2. Raționamentul/judecata 90 5.5. Învățarea socială și imitația 91 5.5.1. Învățarea prin imitație (learning by imitation) 91 5.5.2. Modele de prestigiu 91 5.5.3. Stimululimpuls, stimulul de grup și puterea răspunsului 91 5.5.4. Copiere și difuziune 92 5.5.5. Postulatele comportamentului conflictual (conflict behavior) 92 5.6. Teoria comportamentului cibernetic flexibil 93 5.6.1. Analiza cibernetică a orientării răspunsului prin legături feedback
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
semnificația de „sancțiuni negative” (pedepse). De aici, Thorndike a concluzionat că asociațiile S-R sunt un fel de „celule psihologice” (psychological cells) similare celulelor biologice; mintea (mind) apare ca un „sistem de conexiuni” (connection system) care formează continuu legături între stimuli (situații); astfel încât sentimentele, cunoștințele, dorințele și comportamentele umane alcătuiesc un întreg care rezultă din numeroasele ajustări ale asociațiilor S-R de-a lungul întregii vieți. Prin urmare, nu ar exista diferențe calitative între învățarea animală și învățarea umană; mai mult
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]