5,627 matches
-
am văzut, n-am avut În timpul ăsta pachet, vorbitor, nimic... Aveați emoții că n-o să-i găsiți cu bine? Nu pot să vă spun prin ce momente am trecut... Când am venit de la Ciceu, de-aicea, pe la Reghin, s-o suit În compartiment un căpitan de miliție și mi-am zis: „Nu mai ajung acasă, că ăsta o venit după mine iară...” (râde - n.n.). Ăla era În treaba lui, n-avea nimic cu mine... Și-am coborât În gară, am stat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să trimit acasă o notă, ca să-mi trimită un geamantan cu lucruri, fiindcă voi rămâne arestat. Și am primit un pachet cu cămăși, schimburi etc. Peste câteva zile, cam pe la ora 10-11, am fost duși În gara Râmnicu Vâlcea și suiți Într-un vagon de marfă. Acesta a fost atașat unui tren personal care venea de la Craiova și la care mai erau atașate două vagoane cu arestați de acolo... Și așa am mers cu toții, da’ nu mi-aduc aminte cât timp
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
alt căpitan de geniu. M-a salutat și m-a Întrebat ce fac la București. Eu eram Îmbrăcat civil, pentru că mă trecuse În rezervă. Zic: „Sunt chemat de generalul Jelev”. „A! Mergeți cu mine! Io sunt aghiotantul lui!” M-am suit Într-o Pobedă cu el, era șofer un militar. Când a pornit ăsta din Gara de Nord În trombă, cu viteză extraordinară, eu i-am zis: „Stai, bă băiatule, mai Încet! Că ne omori dracu’ pe drum!”. Ăsta, Dumitrescu, aghiotantu’, mi-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu ce nemereau. Absolut cu ce nemereau... La proces cum a fost? Ce vă mai amintiți? După terminarea anchetei ni s-a făcut un dosar de trimitere În judecată și În noaptea de 10 spre 11 aprilie 1959 ne-au suit Într-o dubă și ne-au adus la Râmnicu Vâlcea. Când am ajuns, ne-a făcut percheziție Într-un hol acolo și a venit grefa și ne-a luat amprentele... Și grefieră la penitenciar era fata cu care trebuia să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mi-a făcut verificare gestiunii din ’51, de când am ieșit ofițer și până În ’59. Nu mi-au găsit nimic, pentru că nu făcusem nici o treabă, nici o afacere. După ce s-a terminat această verificare, revizia de fond, Într-o zi ne-a suit Într-un camion descoperit și ne-a dus la vechea pușcărie din Pitești. Colibașu’ de-acuma nu era făcut... Acolo ne-a făcut percheziție, ne-a dezbrăcat... La Pitești nu v-au mai făcut anchetă? Nu v-au mai bătut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și am rezistat mai bine decât alții. Și m-au scos după asta iar la muncă.... Tot În Balta Brăilei m-am Îmbolnăvit și de febră tifoidă. Am avut temperatură extraordinară și pă nouă inși care eram bolnavi ne-a suit Într-o dubă și ne-a dus la Constanța. Pe drum Însă io am transpirat de-am dat cre’ că cinci-șase kile de apă jos prin transpirație... Când ne-a băgat acolo la Spitalu’ Județean, tot așa, pregătit pentru deținuți
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
zis: „Veleanule, un’ te duci? Te duci la Giurgița?”. Și io atunci l-am Înjurat. N-a zis nimic. Ne-a trecut cu bacu’ la colonie, ne-a dat foile de drum, ne-a dat bilet de eliberare, ne-a suit iară Într-o mașină și ne-a dus la Chiscani, la Brăila. La Brăila ne-a dat bani pentru transport, și când m-am dus să iau biletu’, casiera n-a vrut să-mi dea bilet, pentru că un leu din
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
știa. „Rămâi În poartă!” Și În poartă Îți dădea o bataie la palmă cu ghioaga, ca a doua zi să faci norma. Și eram șase inși: doi În groapă și patru la roabă... doi azvârlea cu lopata... și trebuiai să sui tocmai sus, că făceai schela... Și uite așa am dus-o... Și de acolo ne-a schimbat la Poarta Albă, la Periprava. La Periprava cum a fost? Ne-a dus cu vaporul și dă-i bataie acolo... dă-i la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Era acolo Dunărea Înghețată și nu putea să meargă vasul, și ne-a dus cu avionul... Aducea alimente din Galați: orez, zahăr, arpacaș, cartofi, că erau mii de oameni acolo și trebuia să ne aprovizioneze, și când mergea Înapoi ne suia șapte, opt, zece, 15 inși și ne ducea... Ne-a dus pe toți cu poliția până la avion, ne-a suit și ne-a Închis acolo. N-am zburat niciodată până atuncea și când am văzut avionul că a fugit așa
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
orez, zahăr, arpacaș, cartofi, că erau mii de oameni acolo și trebuia să ne aprovizioneze, și când mergea Înapoi ne suia șapte, opt, zece, 15 inși și ne ducea... Ne-a dus pe toți cu poliția până la avion, ne-a suit și ne-a Închis acolo. N-am zburat niciodată până atuncea și când am văzut avionul că a fugit așa, până Își lua vântul, și apoi a Început să se urce, să se ducă În sus... Pe mal, pe Dunăre
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ce an v-au eliberat? Cum să nu? În ’64, pe 13 aprilie. În noaptea dinspre 12 Înspre 13 a venit unu’ Îmbrăcat Într-un halat negru, un fâș de ăla ca geanta aceea a dumneata... Și dimineața s-a suit acolo, că era așa ca o prispă, cum s-ar chema, și un bolovan mare. Și s-a urcat pe bolovanu’ ’cela... Și pe cutare, cutare, cutare, patruzeci de persoane ne-a oprit În colonie, nu ne-a mai dat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care n-o mai avea. Coborînd de pe gang, am trecut încet către cealaltă parte de ogradă. Am observat că fîntîna are ghizdelele năruite și că teiul de la poartă a rămas necules. Teiul, în care cu greu s-ar mai putea sui cineva, are în mintea mătușii o anume sfințenie. Coroana lui a oprit cîndva scînteile unui mare incendiu, salvîndu-i gospodăria. Despre fîntînă a spus că va veni un om s-o curețe și să-i pună ghizdele noi. Spre seară, împreună cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a spus: „Hristos a înviat, tovarășe!” *„Pilda lucrătorilor tocmiți la vie” se încheie (Matei 20, 16) cu des citatele vorbe: „mulți sînt chemați, dar puțini aleși”. Ce taină include alegerea nu se spune. Iisus trece la alt „subiect”: „Iată ne suim la Ierusalim și Fiul Omului va fi dat în mîna arhiereilor și a cărturarilor, și-L vor osîndi la moarte”. Întrucît încerc să-i cruț neaducîndu-le la cunoștință remarcile ofensatoare la adresa lor, prietenii mei ieșeni nu știu ce-am făcut
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de ce atâta recunoștință? Pe lângă bunătatea lor, au și mari posibilități, câștigă mult cu arta!... I-am plimbat cu funicularul pe vârful Postăvarului, de unde cu greu i-am desprins. Vederea spre Predeal și toți munții Carpați din cotitură, este minunată. Am suit cu ei - tot cu funicularul -, Tâmpa, unde s-a construit de curând un restaurant „Panoramic”. Au rămas Încântați. Așa cred că veți fi și Dvs. cu soția În anul viitor. Dorim din suflet Însănătoșirea tuturor celor bolnavi, spre a vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
volumului V. Titlul e scris cu litere atât de impozante, Încât aproape că m-am speriat... Apoi mi-am mai revenit, căci, și Într-o cronică din România literară ediția a fost apreciată ca „monumentală”; sper să nu mi se „suie la cap”. Deocamdată, sunt cu bătălia pentru ultimul volum În toi. Nu mă pot lăuda cu calmul dvs. Înțelept; sunt În mare tensiune și panică, timpul mi se pare teribil de scurt, problemele sunt puzderie, de toate felurile, de la grafie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
N-am făcut decât s-o răsfoiesc un ceas-două, cu „ciudă” că mă fura mai mult decât Îmi puteam Îngădui să stărui. E o lectură captivantă, iar bogăția fotografiilor vizualizează În chipul cel mai fericit relatarea. Îți vine să te sui pur și simplu În tren, să mergi la Fălticeni și să colinzi străzile cu ea În mână. De mulți ani Îmi doresc să mai bat nordul Moldovei ca odinioară, când urmam traseele mânăstirilor, fără să mă fi abătut, pe atunci
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
chiar) pentru a coagula tot un fel de artă poetică: „Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte, / Decât un nume adunat pe-o carte. / În seara răzvrătită care vine / De la străbunii mei până la tine, / Prin râpi și gropi adânci, / Suite de bătrânii mei pe brânci, / Și care, tânăr, să le urci te-așteaptă. / Cartea mea-i, fiule, o treaptă.” Iar la D., poemul Destin cu cioburi începe așa: „Crâșmarul aplecat peste tejghele / Înfige-n noapte șiș, până-n prăsele; / La masa
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
cultivat un tip de text adecvat propriei structuri intelectuale: o suită de însemnări fragmentare, reunite într-un ansamblu ce poate fi subsumat speciei poemului în proză, poem liric-simbolic în care o entitate moral-spirituală se exprimă pe sine în stare emoțională. Suite de fragmente care, ca și eseurile sale, întrunesc valori multiple: cugetare asupra lumii și definire de sine, descriere și sugestie, ordonare contemplativ rațională a universului și deschidere a cugetării spre goluri nebănuite. Adresate „unor ființe ca noi, făcute și din
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
rentabilă”; succesul unei reforme agrare, susținea el, depinde hotărâtor de „trezirea voinței de mai bine, de deșteptarea de noi trebuințe”, deoarece „potențele vieții țărănești trebuie actualizate” (Gusti, 1946, 54). Principiul interdisciplinarității constituie o altă contribuție gustiană cu caracter de sinteză sui generis. Noutatea ideii poate fi mai bine pusă în lumină dacă o plasăm în contextul istoric în care s-a creat. În majoritatea cazurilor, debutul sociologiei a fost acompaniat de tendințe separatiste față de celelalte discipline socioumane. Astfel, în Franța, sociologia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lumină”, sensibil la metamorfozele vieții omului și a naturii: „Vei pune-n sobă vreascul din pădure / care-a băut cu noi odată soare / și-n flacăra ce va zvoni ușure / vom auzi și ploile pe mare / și vântul cald care suia pe șure.” Același timbru elegiac, aceeași propensiune spre linia melodică a spunerii și spre concentrarea discursului sunt vizibile în Rondeluri (1980), carte care definește întru totul un tip de sensibilitate poetică. SCRIERI: Argintatul pește și alte poezii, BUCUREȘTI, 1970; 41
IANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287483_a_288812]
-
trimisă mareei de steaguri./ Scăldată în ochii-ți să fie, să cred că murim împreună.// Părul tău scurs din oglinzi va așterne văzduhul,/ în care cu-o mână de ger voi aprinde o toamnă./ Din ape băute de orbi va sui o scară târzie/ laurul meu scund, ca să-ți muște din frunte.” Ermetizarea formală, arbitrariul conexiunilor semantice stabilite între imagini nu reprezintă decât o interfață superficială sau înșelătoare a poemelor, negăsindu-și corespondențe în desenul lor de adâncime. Acesta este dat
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
A mai semnat Gh. Călinescu, Călin, G. Călin, Sportiv, Ovidius, Al., Aristarc (cel mai constant pseudonim), Nostradamus. Prima carte a lui C. este studiul Alcuni missionari cattolici italiani nella Moldavia nei secoli XVII e XVIII (1925), urmat de Altre notizie sui missionari cattolici nei paesi romeni (1930), ambele adunând rezultatele investigațiilor și cercetărilor efectuate de autor în arhivele italiene. Istoricul literar se face cunoscut cu monografia Viața lui Mihai Eminescu (1932), întregită cu cinci volume, premiate de Academia Română, Opera lui Mihai
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
istoria pe care geniul său o merita. Dar a existat vreodată, mă întreb, o istorie care să fie la înălțimea geniilor ei? EUGEN SIMION SCRIERI: Alcuni missionari cattolici italiani nella Moldavia nei secoli XVII e XVIII, Roma, 1925; Altre notizie sui missionari cattolici nei paesi romeni, Roma, 1930; Viața lui Mihai Eminescu, București, 1932; ed. 3, București, 1938; ed. București, 1964; ed. îngr. Ileana Mihăilă, introd. Eugen Simion, București, 2002; Cartea nunții, București, 1933; ed. îngr. și postfață Marian Papahagi, București
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
falsa opinione dell'Alicorno; italianului legenda inorogului i se părea o nebunie. În replică, apare în limba latină o carte a lui Andrea Bacci, medic al papei și profesor de botanică la Roma: Alicorno. Discorso della natura dell'Alicorno & delle sue virtù eccellentissime, în care se suține veridicitatea proprietăților miraculoase ale cornului inorogului. În 1645, se publică tratatul lui Caspar Bartholin, de 400 de pagini, în 37 de capitole, cu referințe la 600 de autori, De Unicornu Observationes Novae, reeditat de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
una boțind, blândețea oii, înțelepciunea lupului, cunoștința pardosului, greuimea filului, iuțimea inorogului și vârtutea leului în sine nebetejite și nesmintite le feriia și, din dzi în dzi încă mai adăogându-le, la stepăna cea mai de sus le înălța și le suia. Și așe, toată cinstea, lauda și puterea a tuturor jiganiilor dobândi"19. Două lucruri sunt de observat aici: mai întâi, faptul că noua realitate, noul statut al personajului se reflectă automat și în nume: el și-a câștigat dreptul de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]