5,059 matches
-
independența puterii regale. Există de asemenea limite de fapt pentru absolutism: imensitatea relativă a regatului, legată de încetineala comunicațiilor, vigoarea particularităților locale și a limbilor regionale, numărul mic al reprezentanților puterii centrale. Consiliul regelui, ai cărui membri sînt aleși de către suveran, este împărțit în Consiliu privat (sau al părților), pentru treburile obișnuite de administrație și justiție și în Consiliu restrîns (sau secret, sau al afacerilor) compus numai din cîțiva membri și însărcinat cu problemele cele mai importante. Cancelarul, ministru al justiției
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
religie, aceea a prințului. Acest principiu (cujus regio, ejus religio) a triumfat în Germania în 1555 și a condus la coexistența în cadrul Imperiului a statelor catolice și a statelor protestante. Orice minoritate, care practică o religie diferită de cea a suveranului, este o amenințare pentru unitatea statului și trebuie să fie eliminată. Dacă minoritatea se consideră destul de puternică și sigură de ea pentru a deveni într-o zi majoritate, ea va rezista așteptînd să-l elimine pe adversar. Aceasta explică durata
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
puțin gestul lui Henric al IV-lea punea capăt unei perioade de aproape 40 de ani de război civil și avea să permită protestanților francezi să-și exercite în pace religia. Restaurarea autorității regale. Regele, care are calitățile unui mare suveran curaj fizic, spirit autoritar și bonomie, simțul demnității regale -, poate în aceste condiții să se dedice restaurării puterii monarhice și ridicării financiare și economice a regatului. El știe să se înconjoare de servitori fideli, precum protestantul Maximilien de Béthune, pe
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
drepturile și îndatoririle pe care ea le implică, Ludovic al XIV-lea se consideră într-adevăr "locotenentul lui Dumnezeu pe pămînt": el ia ca emblemă soarele, Nec pluribus impar ca deviză și face din curte cadrul unui veritabil cult închinat suveranului de o nobilime domesticită și redusă astfel la neputință. Deși conduce și decide singur, el nu se poate evident lipsi de colaboratori. Are grijă să îi aleagă nu din familia regală, înaltul cler și marea nobilime, decît cu rare excepții
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
scrie o asemenea frază sau cînd dă chiar numele regelui secolului în care el a trăit, tot atît de incontestabil este faptul că lunga domnie a Regelui-Soare corespunde uneia dintre perioadele cele mai glorioase ale istoriei Franței și că persoana suveranului nu este străină de aceasta. Înțelegînd să sprijine literatura, artele, științele, pentru glorificarea domniei lui, dînd dovadă, pe deasupra, de un gust sigur și luminat, Ludovic al XIV-lea încurajează, acordă găzduire, dă de lucru scriitorilor, artiștilor, savanților. Ajutat de Colbert
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Vau, apoi Jules Hardouin-Mansart și Robert de Cotte, pictorul Charles Le Brun, grădinarul André Le Nôtre. În 1682, curtea se instalează definitiv în acest cadru incomparabil. Maiestate, simetrie, măsură, acestea sînt caracteristicile unui ansamblu în care totul contribuie la gloria suveranului. Clădiri și grădini se ordonează în jurul unei mari axe care pleacă de la statuia regelui din curtea de acces, trece prin camera sa din centrul palatului și se prelungește cu Covorul verde și Marele Canal. Imensa fațadă a castelului, pe partea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
scurtă guvernare Richelieu, ultraregaliștii vin la putere cu contele de Villèle, pe care contele de Artois, fratele lui Ludovic al XVIII-lea, Carol al X-lea, îl păstrează în fruntea guvernului, atunci cînd urcă pe tron în septembrie 1824. Noul suveran este cîștigat de cauza ultraregalistă. Legea votului dublu, care face ca un sfert din electori cei care plătesc impozitul cel mai mare să voteze de două ori, asigură alegerea unei majorități ultra. O lege a presei lovește ideile liberale: ea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
legal de coalizare pentru a-și apăra salariul, el poate vedea refuzîndu-i-se orice muncă, orice salariu, orice existență prin coaliția marilor companii miniere. Și, în timp ce muncitorii nu mai au de plătit, în ordinea politică, o listă civilă de cîteva milioane suveranilor pe care i-ați detronat, ei sînt obligați să scoată din munca lor o listă civilă de cîteva miliarde pentru a remunera oligarhiile leneșe care sînt suverane pe munca națională. (Aplauze repetate pe mai multe bănci, pe extremitatea stîngă și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
capitatio) și bunurile (jugatio). Acest sistem foarte complex necesita operații regulate prin recensămînt și cadastru; începînd din 312, statul a decis să facă aceste operații o dată la 15 ani. Perioadă desemnată sub numele de "indicție". Capitular. Text legislativ emis de suveran și împărțit în articole sau capitula. Acest termen este folosit mai ales în epoca carolingiană. Carte de muncă. Instituită prin legea din 22 germinal anul XI (12 aprilie 1803), dar deja folosită sub Vechiul Regim, această carte era o fasciculă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
creat din Curia regis în Evul Mediu și format din persoane care îl ajută pe rege să guverneze. Regele cheamă aici pe cine dorește. Conte, comitat. Cuvîntul "conte", care vine din latinescul comes, companion, desemnează mai întîi un companion al suveranului. Sub Merovingieni și Carolingieni, contele devine reprezentantul suveranului într-o circumscripție teritorială care se va numi mai tîrziu comitat. Începînd din secolul al IX-lea, conții încearcă să facă această funcție ereditară și devin prinți teritoriali. Contravalație. Ansamblu de șanțuri
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
format din persoane care îl ajută pe rege să guverneze. Regele cheamă aici pe cine dorește. Conte, comitat. Cuvîntul "conte", care vine din latinescul comes, companion, desemnează mai întîi un companion al suveranului. Sub Merovingieni și Carolingieni, contele devine reprezentantul suveranului într-o circumscripție teritorială care se va numi mai tîrziu comitat. Începînd din secolul al IX-lea, conții încearcă să facă această funcție ereditară și devin prinți teritoriali. Contravalație. Ansamblu de șanțuri și turnuri cu un val de pămînt ce
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
periodice, regulate și protejate de autoritatea publică. Existau iarmarocuri (tîrguri) regionale și altele mai importante pentru comerțul internațional: tîrgurile din Champagne din sec. al XIII-lea, tîrgurile de la Lyon și de la Geneva, de la sfîrșitul Evului Mediu. Imunitate. Privilegiu acordat de suveran unor mari domenii, adesea ecleziastice, care le sustrage controlului său și al reprezentanților săi și care conferă beneficiarului, numit "imunist", dreptul la exercitarea drepturilor publice impozite, justiție, formarea de trupe. Inflație. Creștere a valorilor nominale (prețurile bunurilor și serviciilor, veniturile
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sa stalinistă, post-revoluționară. Ca și Stalin, Ceaușescu a imprimat noi direcții leninismului, în aceeași măsură în care gândirea sa era formată după tiparul leninist. În ceea ce privește politicul, romanticii îl gândesc în termeni pur organici, ca un raport "personal", nu "instituțional", între ""suveranul mistic" și cetățeni. "Iubirea" și "credința" sunt pietrele unghiulare ale interrelaționării dintre monarh și supușii săi; prin viața sa de familie, prin virtutea, moralitatea și curajul său, primul trebuie să devină un exemplu pentru toți pe cei care îi conduce
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
i at�ț de pu? în pentru Mussolini. Iorga era influen? at ? i de dragostea lui subiectiv? pentru Italia. Trezirea brutal? la realitate se va produce �n 1939, atunci c�nd a fost nevoit s? priveasc? lucrurile �n fă??. Mussolini avea un dispre? suveran fă?? de na? iunile �fr?? e?ți�, �surori�, �cumnate�, �mp? r? ind �n schimb lumea �n na? iuni dominatoare ? i democratice. Profund afectat, Iorga l? a avertizat: unii lideri doresc expansiune ? i r? zboi, al? îi vor pace. Dar chiar ? i �n ?? rile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
scria c? �solu? ia pentru Fran? a este un m�ndru 1792! � Din nefericire, Fran? a anului 1940 era departe de cea a anului 1792. Iorga a fost profund afectat de capitularea regelui Leopold III al Belgiei, amintindu?? i c? �suveranii capituleaz? , a? a cum a f? cut? o Napoleon III, dar popoarele nu se predau�. El �i amintea regelui belgienilor faptul c? tat? l acestuia nu capitulase, �iar poporul belgian nu s? a pl�ns de suferin? ele de nedescris pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Statului Major, generalul F. ? enescu, care a explicat c? Rom�nia nu avea o avia? ie militar? care s? merite acest nume, nu există nici o ? ans? de rezisten??. �n acest moment, a avut loc un schimb de cuvinte �ntre Iorga ? i suveranul s? u. �Ce s? a �nt�mplat cu banii Fondului Avia? iei la care a contribuit tot rom�nul c�nd cump? ra un timbru? Fonduri pe care Majestatea Voastr? urma s? le administreze personal? � l? a �ntrebat el pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fost ghilotina? i o dat? cu Maria-Antoaneta ? i cu Lodovic al XVI? lea. (Ignoran? a acestui pseudointelectual este remarcabil? , el pun�ndu? i al? turi pe ? eful Poli? iei lui Napoleon, Fouch�, care nu a fost ghilotinat, pe cei doi suverani ? i pe Danton). Iorga a dat un r? spuns plin de demnitate la aceste veritabile zbierete: �Dat? fiind situa? ia, cred c? ar trebui s? p? strez pentru mine anumite p? reri care s�nt binecunoscute tuturor celor care mi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un asemenea na? ionalism dintr? un avantajos punct de vedere american (sau occidental). Oliver Wendell Holmes spunea odat?: �E ? ara mea, fie c? este dreapt? sau nedreapt? �. Magistratul Holmes nu se referea la o �purificare etnic? �. Dar � protejat de dou? oceane, suveran pe continent ? i �nzestrat cu bog?? îi de nedescris ? i cu institu? îi democratice � na? ionalismul Statelor Unite nu era nici pe departe primejduit �n m? sura �n care erau na? ionalismul rom�nesc sau na? ionalismele balcanice. Dac? se sim? ea �n pericol, reac
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i 28. Fiul lui Giurescu, Dinu Giurescu, �? i amintea, �ntr-o discu? ie purtat? cu autorul, c? , dup? ce I.�D. ? tef? nescu (profesor de istoria artelor) se �ntorsese dintr-o vizit? , �n timpul c? reia fusese primit de Regele Albert, �i spusese c? suveranul �? i amintise c�ț de ? ocat fusese de faptul c? , atunci c�nd �l vizitase Iorga, acesta avusese o izbucnire vulcanic? ? i insult? toare la adresa lui Giurescu 155�Etude d'Historiographie (sub �ngrijirea lui Lucian Boia), Universit� de Bucarest, Bucure? ți, 1985. Interwar Romanian
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
modul cum îl tratăm pe copil în timpul gestației va condiționa relația sa cu lumea. Altfel spus, dacă violența este nota dominantă a vieții sale din uter, caracteristica respectivă se va perpetua și postnatal, argumentând această epidemie a violenței care tronează suveran în lumea contemporană. Un exemplu grăitor îl furnizează D. Chamberlain (1995), citându-l pe Robert Harris, un tânăr care la vârsta de 25 ani a împușcat senin și calm, doi adolescenți nevinovați. Cercetându-i-se biografia s-a aflat că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Datorită unei imense presiuni mecanice, are loc propulsarea copilului în canalul nașterii. Suferința și anoxia rămân cumplite și pot spori semnificativ în eventualitatea unor complicații indezirabile (circulară de cordon ombilical, placenta previa etc.). Important este că anxietatea nu mai domină suveran, căci individul dezvoltă o imensă forță ce se metamorfozează într-o furie nestăvilită, care îi inoculează dorința irepresibilă de a supraviețui. Nota dominantă, ce conferă identitate acestei secvențe, este o luptă titanică între moarte și renaștere, altfel spus, persoana experimentează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
îi are în vedere pe toți subiecții care pot solicita Curții Constituționale examinarea constituționalității unei legi adoptate de Parlament. Având în vedere că Președintele României poate promulga legea în termen de 20 de zile de la data primirii acesteia, el rămâne suveran în a stabili data limită pentru sesizarea Curții Constituționale, oprind la un termen anterior celui prevăzut de Constituție, prin promulgarea legii, orice tentativă de atacare a acesteia pentru motive de neconstituționalitate la Curtea Constituțională, după caz, împlinirea celor 5 zile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ale Urukului. Codul de legi al regelui semit Lipit-Iștar al orașului Isin, elaborat la începutul secolului al XIX-lea î.Hr. este unul dintre primele decrete regale recuperate de arheologi. Prologurile acestor coduri sunt asem]n]toare prin faptul c] fiecare suveran își declară numirea divin] în funcție, unind astfel regulile p]mântești cu dorința divin]. Lipit-Iștar pretindea c] a fost ales de zeul cerului, Anu, si de zeul vântului și al furtunii, Enlil... ...s] asigure dreptatea în acele locuri, s] r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oamenii trebuie s] acumuleze cât mai mult] putere pentru a se proteja în fața morții. Egalitatea în abilit]ți naturale ar conduce la un r]zboi al tuturor împotriva tuturor dac] nu s-ar conveni asupra conducerii de c]tre un suveran capabil s] asigure pacea pentru supușii care își urm]resc scopurile particulare. Legile naturii sau ale moralei reprezint], în ultim] instant], indicatori ai etapelor esențiale ale cre]rii unei societ]ți civilizate. Dorințele noastre nelimitate creeaz] o problem] care poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
I? Sînt sigur însă că vi-l imaginați pe Corneliu Coposu zîmbind cum numai el știe să zîmbească, ascultînd frazele de ventriloc (de lemn) ale unui Iliescu, pe care, de altfel, nu înceta să-l taxeze, prompt: criptocomunist. Sau pe suveran, la Versoix, ascultînd la radio, cînd nu avea ce face, tiradele găunos-isterice ale lui Ceaușescu pe stadioane, sau ale lui Iliescu, în campanie electorală, atunci cînd... latifundiarul Coposu, tocmai ateriza din străinătate, urma să-și ia înapoi moșiile, atentînd la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]