8,562 matches
-
ctime. Ale cui, mama mea? O carte pentru „ Educația părinților” ar fi necesară.” Ca să aflăm și susține Adevărul - adevărat ar trebui o mare carte, mai ales pentru învinși. Dar cine s‐o scrie dintre impostorii la care s‐ a referit tânăra Claudia Craiu - și nu numai ea - care au aruncat cu atâta tină în tineri, ca și în bătrâni? O, mamă, mamă! Dar dacă mama tinerei, adunându‐și și redându‐și amarul nu într‐un volum, ci în 3‐ 4, cum
Mamă, lecții de viață. In: OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
ales pentru învinși. Dar cine s‐o scrie dintre impostorii la care s‐ a referit tânăra Claudia Craiu - și nu numai ea - care au aruncat cu atâta tină în tineri, ca și în bătrâni? O, mamă, mamă! Dar dacă mama tinerei, adunându‐și și redându‐și amarul nu într‐un volum, ci în 3‐ 4, cum l‐ar primi acuzatorii la care m‐ am referit? și întrebările nu‐s ultimele. Lecțiile de viață au complexitatea și dedesubturile lor, lesne, totuși, de
Mamă, lecții de viață. In: OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
afară: o femeie cu coapsele mari cât un B-52. David se gândea la o fântână, ceea ce ar fi fost OK, mai puțin faptul că ne-ar fi făcut să vrem pipi tot timpul, dar atunci am văzut ce a făcut tânăra Sam pentru Jim Ashley și m-am gândit, ei bine, la naiba, de ce nu o instalație? O tânără artistă britanică, adăugă ne place să susținem chestii de genul ăsta. Acea chestie zâmbi politicos în semn de mulțumire, în timp ce Duggie scotea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Asta ar fi chestiunea, este? zise el indicând Planeta plutitoare. Pentru care am venit, vreau să spun. Chestiunea se întâmplă să fie sculptura domnișoarei Jones, spuse Joe puțin iritat. Aș aprecia dacă ai vorbi despre ea cu mai mult respect, tinere. Tu nu știi cine sunt eu? a spus Tony Muldoon, nevenindu-i a crede. Nu-ți permit să-mi vorbești așa. Venele de la gâtul lui Joe se umflară vizibil. Nu-mi pasă nici dacă ești Iisus Hristos, băiete. Ai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
mă cobor acum este același din începuturi și va fi același și după ce eu voi muri. Un timp nesfârșit proiectându-mă doar în vremelnicia acestei coborâri și în adunarea acestor șiruri de cuvinte. Zilele trecute am dat un interviu unei tinere pentru o revistă a cinematografelor. Nu știu prin ce m-a făcut să-i vorbesc pentru interviu. Fiorul că dau primul interviu „profund“ de până acum? Mi-a plăcut de ea? M-a înduioșat bunătatea sufletului ei (ghicită)? M-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
acelei frumoase și blânde tinere, simțeam cum încep să fac memorialistică. Textul meu, acesta în care cobor, prindea să devină pagină din memoriile pe care încă nu am de gând să le scriu. Sau, poate, să le dictez unei asemenea tinere frumoase. Am simțit la timp capcana și m-am ferit de ea. Pânditorul poate aștepta mult și bine. Sunt capcane mult mai ademenitoare, pe care mi le deschide coborârea și în care mă las de bunăvoie prins. Am plecat de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
surorii mele“. Am simțit cum mă cuprinde amețeala. — În 1919, Julián Carax pleacă spre Paris, precum un nou Odiseu popular, continuă Fermín. Scrisoarea semnată de Penélope, pe care el n-a mai apucat s-o primească, stabilește că, pe atunci, tînăra este Închisă În propria casă, prizonier familiei sale pentru niște motive prea puțin clare, și că prietenia dintre Aldaya și Carax s-a veștejit. Mai mult, după cum ne povestește Penélope, fratele ei Jorge a jurat că, dacă-l mai vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
primul etaj, un pustnic Înțelept ascuns Îndărătul unor ziduri de singurătate. Și-a ridicat privirea și m-a contemplat, deconcertat. — Am murit? — Nu. Ești În viață. Nu-ți amintești de mine? — De dumneata Îmi amintesc ca de primii mei pantofi, tinere, Însă cînd te-am văzut așa, cadaveric, am crezut că ești o vedenie din lumea de dincolo. Să nu-ți fie cu supărare. Aici Îți cam pierzi ceea ce voi, cei de-afară, numiți discernămînt. Prin urmare, dumneata nu ești o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
lui Molière, este ancorată adânc în realitățile noastre. Bătrânul boier, Conu Iordache, este refractar noului mod de viață promovat de fiicele sale, ahtiate după moda din „jurnalele după urmă” și după donjuani cu care poartă discuții în același stil. Între tinere și admiratorii lor au loc „de peti je inosan” (des petits jeux innocents) - adică mici jocuri nevinovate, atât de nevinovate încât Măriuța, isteața lor slugă, exclamă îngrozită: „Cât sunt eu de desfrânată, dar mai-mai că m-a-ntrecut, numai eu îi știu
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
pe la mese Împreună cu mirosul de transpirație. Era abia Începutul verii, clientela hotelului N. era Încă destul de compozită și curba ei urca Încet spre selecția high-life din luna lui iulie. Puteau fi auzite și cuvinte nemțești spuse cu patimă de câteva tinere (40-45 ani) cliente ale firmei Neckermann deja bete, dar și chicotelile celor câteva manechine ale fabricilor de confecții din toată țara venite la „contractări“ Împreună cu directorii și șefii lor contabili care râdeau gros, din guși. La una din mesele lungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
tocmai normal! N. Modul activ al uitării Până spre după-amiază bătrânul terminase de ascuțit briceagul, Îi arătase fetei camera În care se putea instala și „aplecatul“ (din spatele casei) care servea de bucătărie, făcuse focul sub plită, o tratase apoi pe tânăra Învățătoare cu o vișinată făcută de el și-i povestise câteva dintre isprăvile lui de când era vânător. Ana se apucase de curățenie și de aranjatul camerei În care urma să locuiască, desfăcuse valiza și-și răspândise lucrurile prin Încăpere. Soarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
din nou o bucată informă de plumb. * Dacă În cuprinsul acestui roman veți recunoaște cazuri și situații reale, nu uitați că În observarea și prezetarea lor au fost folosite mijloace ale literaturii de ficțiune. (n.a.). Versurile aparțin Într-adevăr unei tinere poete din Tg. Jiu pe care am cunoscut-o cu ocazia unui cenaclu, dar, din păcate, nu i-am aflat și numele sau nu i l-am reținut dacă el a fost rostit de cineva pe scenă. CÎndva, ea va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
înșfăcat vârtos trântindu-l la pământ și cu același laț, pe care vrăjitorul îl pregătise pentru șa, l-a legat cobză, fără ca el să se poată împotrivi câtuși de puțin. Cun glas plin de deznădejde, vrăjitorul exclamă: Ia-mi viața, tinere! Numai că Bradamanta nu era de loc pusă pe așa ceva. Dorind să cunoască numele vrăjitorului și cu ce scop ridicase el cu atâta meșteșug această fortăreață cu neputință de cucerit, ea i-a poruncit să vorbească. Vai! Răspunse vrăjitorul cu
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
într-o veșnică încântare. Locuitorii săi nu cunoșteau spațiul, lipsa și... mai ales bătrânețea. Ei nu încercau alte senzații decât acelea de plăcere și de veselie; fericerea era aici o cupă ce părea că niciodată nu se golește. Cele două tinere doamne ,cărora Rogero le datora descotorisirea sa de spiriduși, l-au condus la stăpâna lor, Alcina. Frumoasa Alcina I-a ieșit în întâmpinre, salutându-l cu un aer demn și curtenitortot odată. Întreaga sa curte l-a înconjurat pe paladin
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
buzunarul de la piept al cămășii, scuipă pe cravată și o folosi ca să-și șteargă stropii de bulion de pe cel mai bun costum de lână fină Oviatt pe care-l avea. Audrey Anders stătea pe trotuar și-l măsura din priviri. Tânăra îi zise: — Frumoasă viață mai duci, Meeks! PAGINĂ NOUĂ CAPITOLUL PATRU O parte din el știa că nu e decât un vis - că era 1950, nu 1941. Știa că povestea își va urma cursul și, cu toate că o parte din el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
deplasă la secție pentru poze și favoruri. Karen Hiltscher plecase în pauza de masă. Danny era încântat că nu dăduse peste ea, ca să-i facă ochi dulci și să-i pipăie bicepșii, în timp ce sergentul de serviciu ar fi râs înfundat. Tânăra îi lăsase setul de poze pe biroul ei. Viu și cu ochii în cap, Martin Mitchell Goines arăta tânăr și solid și avea un moț enorm și uleiat - trăsătura cea mai evidentă a figurii lui văzute din față, din stânga și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
diverselor comisii și agenții ale poliției, iar fiica lui va fi iertată de condamnarea de cinci până la zece ani închisoare pentru vina de a fi produs un accident rutier sub influența alcoolului, fugind apoi de la locul faptei. În momentul respectiv tânăra era încarcerată de un an de zile în penitenciarul Tehachapi și mai avea cel puțin alți patru ani grei de ispășit. Lesnick a fost de acord, iar fiica lui a fost eliberată condiționat și cu restricții minime de către autoritățile federale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
bine seama dacă femeia voia ca el să plece sau dacă îi convenea întreruperea: să calculezi sumele datornicilor într-o frumoasă zi de iarnă îi sugera ideea de foame. Jucă singurul as pe care îl avea, ca să vadă ce credea tânăra despre el. — Lucy Whitehall e okay? Audrey își aprinse o țigară și lansă două rotocoale perfecte de fum. — Da. Sol Gelfman a pus-o undeva bine, la el în Palm Springs, iar un prieten de-al lui Mickey de la Departamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
că nu știe dacă ești curajos sau dement. Înțelegi ceva de-aici? Buzz văzu cuvintele rostite de Audrey înscrise pe piatra lui de mormânt, înghesuite bine, ca să încapă toate. Îi răspunse sincer, fără să-i pese cui îi va povesti tânăra spusele lui: — Domnișoară Anders, eu mă expun riscurilor de care lui Mickey îi e teamă pentru ca el să se simtă în siguranță. Și el e un tip mic, și eu sunt un tip mic, dar poate că eu sunt un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ridică în brațe, ca să-i arate cât era de puternic - picioarele mai-mai că îi cedară -, apoi o așeză pe pat. Ieși din pantaloni și din chiloți, transpirat bine de tot, se întinse lângă ea și într-o jumătate de secundă tânăra se încolăcise deja cu brațele și picioarele în jurul lui, față-n față, cu gura deschisă, lipindu-se de el de parcă ar fi fost cel pe care și-l dorise dintotdeauna. O sărută - blând, viguros, iar blând. Își vârî nasul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
n-au nici o putere și se așteaptă ca eu să fiu atent la bărbații din viața ta. Îmi voi exercita întotdeauna această prerogativă, fato! Amintește-ți de câte necazuri te-am scăpat până acum și o să-mi fii recunoscătoare. O tânără durdulie, o femeie, apăru în câmpul vizual al lui Mal cu mâinile la ochi, plângând. Brațele lui Dudley Smith o cuprinseră. Mâinile ei se transformară în pumni, ca să-l împiedice să-și încheie îmbrățișarea. Dudley murmura tot felul de fraze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de recepție, cu o secretară plasată în spatele unui birou, un pupitru de comandă în față și poze de calendar pe pereți, cu anul 1950 repetat de o duzină de ori: animale arătoase reprezentând luna ianuarie pentru atelierele locale de taxidermie. Tânăra îi zâmbi și spuse: — Da? Danny se legitimă. — LASD. Aș dori să vorbesc cu șeful dumitale. În legătură cu ce? — În legătură cu dinții de animale. Tânăra atinse comutatorul interfonului și spuse: — E aici un polițist care dorește să vă vorbească, domnule Carmichael. Danny
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
1950 repetat de o duzină de ori: animale arătoase reprezentând luna ianuarie pentru atelierele locale de taxidermie. Tânăra îi zâmbi și spuse: — Da? Danny se legitimă. — LASD. Aș dori să vorbesc cu șeful dumitale. În legătură cu ce? — În legătură cu dinții de animale. Tânăra atinse comutatorul interfonului și spuse: — E aici un polițist care dorește să vă vorbească, domnule Carmichael. Danny trecu în revistă fotografiile cu elani, lupi și bizoni. Remarcă o panteră suplă și se gândi cum ar încolți-o wolverinele, omorând-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
mașina până la Ventura, unde parcă în fața casei detectivului Dave Kleckner și sună la ușă. Îi deschise Audrey. Avea pe ea o cămașă veche de-a lui Mickey și o pereche de blugi, exact ca atunci când o sărutase Buzz întâia oară. Tânăra se uită la plasa lui de haine și întrebă: — Ai de gând să stai aici o vreme? — Poate. Arăți obosită. — Am stat trează toată noaptea și m-am gândit. Buzz îi puse mâinile pe față și îi îndreptă o șuviță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
nu-i asculți prelegerile cu toată atenția. George Drăgănescu de Filozofie și Drept, un bătrâior foarte cumsecade, puțin bâlbâit, dar bun profesor, era poreclit pur și simplu Tânărul, pentru că obișnuia să se adreseze elevilor cu acest apelativ: "Ă, ă, ă, tinere... tinere..."; iar când noi, păcătoșii, îl imitam în clasă, chiar în fața lui, ce e drept, în surdină, dar destul de tare, ca să audă cât trebuie: "Tinere, tinere!", el se scuza: ― Vă spun așa, ă, ă, pentru că nu știu cum vă cheamă pe fiecare
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]