KorAP: Find »[drukola/base=tătar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...186 187 188 ...205 >

5,122 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628

reușesc nici să-l Încercuiască și nici să-l prindă! Dar nu va putea rezista dacă noi, aici, continuăm să ne retragem! Spătarul privi câmpul de luptă, nehotărât. Putea sacrifica, oare, Întreaga cavalerie a Moldovei Într-o confruntare deschisă cu tătarii, Într-un număr de trei ori mai mare decât al lor? - Care ar fi strategia? - Inversul strategiei tradiționale a tătarilor. Se așteaptă la o retragere falsă și la un contraatac pe flancuri. Cel puțin, așa ar proceda ei În inferioritate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
ne retragem! Spătarul privi câmpul de luptă, nehotărât. Putea sacrifica, oare, Întreaga cavalerie a Moldovei Într-o confruntare deschisă cu tătarii, Într-un număr de trei ori mai mare decât al lor? - Care ar fi strategia? - Inversul strategiei tradiționale a tătarilor. Se așteaptă la o retragere falsă și la un contraatac pe flancuri. Cel puțin, așa ar proceda ei În inferioritate numerică. Dar nu ne retragem și nici nu ne risipim lateral. Izbim În centru, unde se află comandantul lor, Eminek

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
la plecare și am să-mi țin cuvântul. Acum spune-mi ce ar trebui să văd În ceața dinspre râu. - Nu e nici o ceață spre râu. E o armată de călăreți care așteaptă ceva. Câțiva s-au adunat În jurul unui tătar călare pe un cal negru, cu șa aurită. Lângă el se află purtătorul de tui. - Semnul conducătorului... Eminek Mârza. - Dă niște ordine și ridică brațul drept. Tătarii din margini Încep să Înainteze, cu caii la trap. - Cum bănuiam... Încearcă o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
o armată de călăreți care așteaptă ceva. Câțiva s-au adunat În jurul unui tătar călare pe un cal negru, cu șa aurită. Lângă el se află purtătorul de tui. - Semnul conducătorului... Eminek Mârza. - Dă niște ordine și ridică brațul drept. Tătarii din margini Încep să Înainteze, cu caii la trap. - Cum bănuiam... Încearcă o Învăluire, căci au superioritatea pe teren. Simioane! - La ordin, căpitane! strigă arcașul Simion. - Patru oameni În jurul Erinei, cu scuturile ridicate! Stegare Modruz! - Ascult, căpitane! - La semnalul meu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
primele linii la adăpostul buzduganelor, schimbați din nou armele, lansare de săgeți spre centru, unde se află Eminek! Abia apoi intră În acțiune cei două sute de Apărători din cavaleria ușoară, spadasini de zece ori mai buni decât tot ce au tătarii! Misiune: Îl Împiedicați pe Eminek să mai aibă controlul manevrelor! Dacă ajungeți la el, Îl ucideți! - Înțeles, căpitane! - Atenție la semnalele mele și la mișcările vânătorilor domnești, care vor micșora presiunea asupra voastră atacând pe flancuri! Dacă dau semnalul de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
voastră atacând pe flancuri! Dacă dau semnalul de retragere, reveniți prin ieșire laterală din luptă, În spatele crângului! Pe poziții! O clipă, marginea satului Ștefănești apărată de călăreții Moldovei Încremeni Într-o liniște neașteptată. Se auzeau, tot mai distinct, tropotele cailor tătari și ordinele strigate de căpetenii Într-o limbă aspră, guturală. Apoi trapul tătarilor deveni galop, iar călăreții din primele rânduri se ridicară În șei, cu arcurile Încordate. - Sub adăpostul scuturilor, la atac! strigă Oană. Vârful de atac al Apărătorilor se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
din luptă, În spatele crângului! Pe poziții! O clipă, marginea satului Ștefănești apărată de călăreții Moldovei Încremeni Într-o liniște neașteptată. Se auzeau, tot mai distinct, tropotele cailor tătari și ordinele strigate de căpetenii Într-o limbă aspră, guturală. Apoi trapul tătarilor deveni galop, iar călăreții din primele rânduri se ridicară În șei, cu arcurile Încordate. - Sub adăpostul scuturilor, la atac! strigă Oană. Vârful de atac al Apărătorilor se transformă, deodată, Într-o suprafață albă de scuturi ridicate unul lângă altul. În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
mai răcoros. Se simțea mireasma frunzelor de fag și a ierbii crescute sălbatic În apropierea Siretului. Era vreme de cules recoltele de pe câmpiile și dealurile țării. Voievodul știa asta, cum o știau și răzeșii și călăreții plecați să oprească valul tătarilor. O vară fără recolte Însemna un an de foamete și de sărăcie. Nimeni nu știa, Încă, de ordinului secret al domnitorului. Dacă spătarul Mihail și căpitanul Oană izbândeau măcar să salveze Suceava, călărimile aveau să primească ceea ce ceruseră Înainte de a pleca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
tobele. Marșul ienicerilor spre Suceava continua. 3 iulie 1476, ora 17.30 Ștefănești pe Prut Erina Înțelese că, În acele momente, nu mai putea fi „ privirea lui Cosmin Oană”. Bătălia era aproape pierdută. Moartea spătarului Mihail, În mijlocul aripii stângi a tătarilor, anulase tot ceea ce fusese stabilit până atunci. Fusese cutremurul care mișcase centrul nevăzut al confruntării spre o posibilă Înfrângere. Iar Oană simțise asta. Așa cum Erina simțise că doar intrarea În luptă a căpitanului mai poate restabili Încrederea oștenilor. Cei doi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
pătrunderea spre Eminek și deveni vârful de atac. Avea frâul calului Înfășurat În jurul pumnului strâns al mâinii drepte și Îi avea, tot În dreapta, pe Erina și pe arcașul Simion. Scoase spada cu stânga, zdrobi scutul mic și rotund al primului tătar și, dintr-o răsucire de braț, Îi tăie partea stângă a gâtului. Tătarul se prăbuși din șa, dar piciorul Îi rămase agățat În scări, iar calul continua să alerge târându-și călărețul fără viață. Pesemne că era una din căpetenii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
pumnului strâns al mâinii drepte și Îi avea, tot În dreapta, pe Erina și pe arcașul Simion. Scoase spada cu stânga, zdrobi scutul mic și rotund al primului tătar și, dintr-o răsucire de braț, Îi tăie partea stângă a gâtului. Tătarul se prăbuși din șa, dar piciorul Îi rămase agățat În scări, iar calul continua să alerge târându-și călărețul fără viață. Pesemne că era una din căpetenii, fiindcă moartea lui provocă strigăte de furie În rândurile tătarilor. Apărătorii strânseră rândurile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
stângă a gâtului. Tătarul se prăbuși din șa, dar piciorul Îi rămase agățat În scări, iar calul continua să alerge târându-și călărețul fără viață. Pesemne că era una din căpetenii, fiindcă moartea lui provocă strigăte de furie În rândurile tătarilor. Apărătorii strânseră rândurile În jurul căpitanului, iar avansarea spre centrul armatei dușmane reîncepu. Între Oană și Simion, Erina era apărată. Pericolul putea veni doar din față, dar nu putea trece de căpitan. Cu o clipă Înainte ca un războinic al Crimeii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
arcul, țintind-o pe Erina, căpitanul striga: „Scut!”, iar cel puțin unul din scuturile mari ale Apărătorilor se ridica În fața ei, salvator. După primele minute de luptă sălbatică, puterea spadasinilor moldoveni și Încrederea insuflată de prezența căpitanului făcură ca centrul tătarilor să dea Înapoi. Nu erau decât câțiva pași, dar putea fi Începutul unei răsturnări incredibile În raportul de forțe. Căpitanul Tudor Jurj, care preluase comanda vânătorilor domnești după căderea spătarului Mihail, sesiză momentul de ezitare al dușmanilor și ridică sabia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
strigând: - După căpitanul Oană, Înainte! Zdrobiți-i! - Moldovaaa! se ridică strigătul de luptă al călăreților lui Ștefan. - Ce se Întâmplă? Întrebă Oană, care nu deslușea mișcările de trupe. - Călărimile atacă În forță pe direcția deschisă de Apărători! spuse Erina. Organizarea tătarilor slăbea. Grupuri răzlețe de războinici se desprindeau din tumen-uri, Încercând să creeze o breșă În atacul moldovenilor, dar deveneau ținte pentru arcași. - Nu În spate! spuse căpitanul Oană, atent la un zgomot pe care doar el Îl auzea. În față

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
coboară pe firul apei! - Atacul e deviat spre sud! Dar asta nu e tot! Se Întâmplă ceva mult mai departe, În fața noastră, adică În spatele armatei lui Eminek! Erina privi o vreme cu atenție, dar nu văzu nimic. Mii de călăreți tătari Întorceau caii, renunțând la luptă. Pierduseră peste zece mii de oameni, dar mai aveau destui ca să continue bătălia. Moldovenii trecuseră la șarjă pe ambele flancuri, spulberând din goana cailor sute de războinici dintre care unii Încercau să reziste, iar alții Întorceau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
ca să continue bătălia. Moldovenii trecuseră la șarjă pe ambele flancuri, spulberând din goana cailor sute de războinici dintre care unii Încercau să reziste, iar alții Întorceau privirile, nedumeriți, spre comandandantul lor care dispărea pe malul rîului, galopând spre sud. Când tătarii auziră semnalul de retragere era deja mult prea târziu. Câmpul de luptă de la Ștefănești devenise deja un loc al victoriei Moldovei. Dar războiul era departe de a se fi Încheiat. Păstrând ca vârf de atac grupul Apărătorilor, călărimile domnești goneau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Moldovei. Dar războiul era departe de a se fi Încheiat. Păstrând ca vârf de atac grupul Apărătorilor, călărimile domnești goneau În urmărirea lui Eminek, care avea, Încă, o oaste superioară numeric. Pentru Oană, această retragere era, În mare măsură, inexplicabilă. Tătarii Crimeii se puteau apăra foarte bine pe un alt aliniament, fără să aibă nevoie de această goană nebună spre sud. De ce spre sud? - Vadul Prutului... Își dădu seama, uluit, Oană. Eminek nu vrea să lupte, ci vrea să ajungă cât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
primul mesaj, care se termina cu un cuvânt greu: Supune-te. Deci Pietro știa. Poate știuse și spătarul Mihail. Hotărârea voievodului era dincolo de orice rațiune militară. Țara rămânea fără apărare În fața celei mai mari armate care atacase vreodată Europa. Chiar dacă tătarii Își continuau retragerea, ceea ce rămânea un mister, era absolut imposibil ca voievodul să mai fie În viață la următoarea lună plină. Două sute de mii de turci mărșăluiau spre Suceava și erau opriți doar pentru un ceas sau pentru o noapte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Întocmai poruncile primite, dar numai după ce Întreaga hoardă a Crimeii va fi alungată din Moldova. Am aproape douăsprezece mii de călăreți care gonesc de o săptămână aproape zi și noapte.După lupta de la Ștefănești am avut alte cinci ciocniri cu tătarii lui Eminek. Toate câștigate de Moldova. .Mengli Ghirai a pierdut până acum peste douăzeci de mii de oameni și tot ce a jefuit Între Nistru și Prut. Continuăm urmărirea. De-ți este cu putință, Învoiește o mie de călăreți de la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
următoarele porunci: nici un călăreț nu iese din cetatea Hârlăului și din nici o altă cetate. Cele două corpuri de vânători domnești și regimentul cavaleriei de Neamț continuă urmărirea lui Eminek, dar nu mai departe de vadul Nistrului.Din ziua În care tătarii au ieșit de pe teritoriul Moldovei, oastea este liberă pentru trei săptămâni. Ne aflăm pe malul drept al Siretului, unde Mahomed conduce grosul urdiei. Țara de Jos e sub stăpânire turcească. Astăzi am reușit să oprim Înaintarea sultanului În apropiere de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Nici tu și nici noi nu vom putea rezista prea mult. Continuăm să ne retragem spre nord. Pietro 10 iulie 1476, lunca Răutului Măria ta, Am trecut Prutul de două zile și continuăm luptele de hărțuială cu trupele lui Eminek. Tătarii gonesc din răsputeri spre Nistru. Am reușit să doborâm cel puțin trei mii dintre ei, prin atacuri combinate ale arcașilor și Apărătorilor. Drumul lor spre casă e presărat de morți. Sunt epuizați de această goană nebună. Noi, la fel. Am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Albă Măria ta, Eminek a trecut În noaptea asta vadul Nistrului, la nord de Cetatea Albă. L-am adus până aici trimițând cinci mii de vânători domnești de-a lungul Prutului, să facă zid de săgeți la orice Încercare a tătarilor de a trece râul mai devreme. Încă nu s-a luminat de zi. Pe malul celălalt, tătarii Crimeii au fost Încolțiți de o avangardă a Hoardei de Aur. Din câte Îmi dau seama, Hanatul Crimeii e zdrobit. Oastea pe care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
am adus până aici trimițând cinci mii de vânători domnești de-a lungul Prutului, să facă zid de săgeți la orice Încercare a tătarilor de a trece râul mai devreme. Încă nu s-a luminat de zi. Pe malul celălalt, tătarii Crimeii au fost Încolțiți de o avangardă a Hoardei de Aur. Din câte Îmi dau seama, Hanatul Crimeii e zdrobit. Oastea pe care am condus-o până azi e liberă. Oamenii au pornit deja spre casele lor. Nu comentez această

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
acolo, pe malul apei ce se cheamă Valea Albă, voi Încerca să dau ultima bătălie. Ștefan Nu era o câmpie, era halucinația unei câmpii. Era visul rău al unei câmpii care se pierdea spre Răsărit, dincolo de Nistru, În stepele unde tătarii Crimeii mureau striviți de furia nebună a unui comandant de oști numit Amir Baian. Un mesager umil și zdrențuit sosise, În acea dimineață, În fața căpitanului Oană. Căpitanul Îl privise și Înțelese că nu era nici umil și nici zdrențuit, ci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
armata lui Eminek e spulberată În cele patru vânturi și că dinspre Răsărit nici o primejdie nu mai amenință Moldova. Îți mai transmite că va fi acolo, atunci când va sosi clipa. - Acolo? Clipa? - În ciuda victoriei tale și a stăpânului meu asupra tătarilor, Moldova nu poate scăpa de pârjolul otoman. Toate bătăliile sunt pierdute, toate cetățile sunt asediate. Mai rămâne o șansă. Voievodul tău va Încerca să oprească invazia la Valea Albă. Nu are Încotro. Mai sus de Valea Albă e Cetatea Neamțului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]