4,816 matches
-
trecute cu vederea) ale societăților umane, interese ce pot fi sintetizate în preocuparea de a face ca lumea în care trăim să fie mai „sănătoasă”, iar dezvoltarea ei durabilă. Din această perspectivă, viziunea propusă de Clubul de la Roma rămâne una transnațională și tendențial liberă de orice constrângeri politice și ideologice. Faptul că Clubul de la Roma și-a propus de la bun început să intre în dialog direct cu factorii de decizie efectivi și cu publicul larg, mai recent recurgând și la mijloacele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
recunoașterea parteneriatului social și implicarea; implicarea societății civile; serviciile publice și cele de interes general; salarii decente și echitabile; protecția socială; incluziunea socială; drepturile fundamentale de muncă și sociale (ca lucrători și cetățeni în general); coeziunea regională și politicile sociale transnaționale. În compoziția modelului social european identificăm o abordare comună a aspectelor sociale, creșterea drepturilor minime care privesc condițiile de muncă, sistemul durabil și universal de protecție socială, dialogul social puternic și funcțional, credința în participare și democrație la locul de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este un obiectiv orizontal de care poate beneficia orice țară. O mică parte din aceste fonduri are o destinație specifică pentru probleme de interes comun pentru regiuni. Acestea sunt inițiativele comunitare - 5,35% din FS: Interreg III - pentru cooperare trans-frontarieră, transnațională și interregională; Urban II - dezvoltare durabilă a orașelor și a zonelor urbane în declin; Leader + - dezvoltare rurală prin inițiative locale; Equal - combaterea inegalităților și discriminărilor de acces la piața muncii. Procesul de extindere a Uniunii Europene după căderea sistemelor comuniste
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
intens liberalizați în cadrul acestora. Dacă primei perioade i-a fost specifică colonizarea și intensificarea comețului transatlantic prin schimbul de produse agricole, a treia a restricționat libera circulație a forței de muncă, a impus noi bariere comerciale și a redus investițiile transnaționale. Spre deosebire, etapa a doua este etapa revoluției industriale - căderea barierelor comerciale, intensificarea comerțului ca urmare a scăderii semnificative a costurilor de transport internațional, dezvoltarea comunicațiilor - în timp ce a patra este considerată era tehnologiei informaționale și a fluxurilor financiare internaționale dinamice
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mondiale de petrol, a căror decizie de majorare a tarifului de export al petrolului (1973) a constituit declicul crizei economice cu care s-au confruntat economiile dezvoltate la începutul anilor ’70. De asemenea, infuzia de capital străin prin extinderea companiilor transnaționale nu este doar generatoare de locuri de muncă în țările cu un sensibil decalaj în privința perfomanțelor economice și nu prezintă doar avantajul de a diversifica și a crește, astfel, nivelul de pregătire profesională al forței de muncă locale. Odată cu extinderea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aflate pe mai multe niveluri: național, regional sau global. Din perspectiva globalizării, este necesar să fie luați în calcul diverșii actori internaționali care promovează mișcări sociale globale cum ar fi: reducerea sărăciei, problematica mediului, mișcările feministe sau emergența societății civile transnaționale. Există așadar un nou spațiu public, o nouă formulă a vieții publice axate pe dezbateri regionale sau probleme globale (Held, 1998). O serie de organizații internaționale au drept scop reducerea sărăciei din mediul rural și promovarea dezvoltării rurale. Ruralul a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
soluție, ci mai degrabă ca unul dintre factorii care pot contribui la dezvoltare, iar intervenția statului să se bazeze pe cunoașterea fenomenului și a dinamicii sale specifice. Bibliografie Anghel, Remus, 2005, „Milano Centrale. Status ilegal, piețe de muncă și practicI transnaționale la migranții români din Milano”, Sociologie Românească, vol. III, nr. 2. Diminescu, Dana, 1996, „Deplasările oșenilor în străinătate, un nou model de migrație”, Revista de cercetări sociale, nr. 2, București. Diminescu, Dana, 2003, „Introduction”, în Dana Diminescu (coord.), Visible mais
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Régime de migrations et prospectives pour la création d’associations de migrants. Le cas des travailleurs roumains en Israel”, în Dana Diminescu (coord.), Visible mais peu nombreux, Editions de la Maison des sciences de l’homme, Paris. Sandu, Dumitru, 2000, „Migrația transnațională a românilor din perspectiva unui recensământ comunitar”, Sociologie Românească, 3-4. Sandu, Dumitru, 2005, „Emerging transnational migration from Romanian villages”, Current Sociology, vol. 53 (4). Sandu, Dumitru; Constantinescu, Monica; Ciobanu, Oana, 2004, A Country Report on Romanian Migration Abroad: Stocks and
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
orientează întregul sistem social; dezvoltarea comunicaților și tehnologiilor informației a făcut ca aceste sisteme să devină parte a mecanismelor de creștere a țărilor avansate. Dezvoltarea socială a devenit un concept preferat al cunoașterii și acțiunii instituționale, în special la nivel transnațional. Evoluția indicatorilor de dezvoltare socială utilizați pentru comparațiile internaționale reflectă o evoluție a concepției asupra semnificației acestei sintagme și a aplicabilității sale, pe care încercăm să o ilustrăm. Dezvoltarea socială este un concept care s-a impus tot mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
i.e., pre-naționale) și substituire a lor cu identitatea națională s-a petrecut și în cazul românesc. Doar că în spațiul românesc, elementul ce obstacula adoptarea identității naționale era identitatea confesională, în speță cea creștin-ortodoxă, care crea o comunitate de credință transnațională, ce nu ținea cont nici de granițele etnice nici de cele lingvistice. Intelectualii români de la cumpăna secolului al XX-lea, apostoli ai ideii naționale și ai românismului, erau de-a dreptul exasperați de îndărătnicia țăranilor români de a trece în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
va fi victorioasă, tot ei vor suporta costurile victoriei prin plătirea de taxe sporite; c) cealaltă consecință logică este că proletarii au un singur război de purtat: războiul civil prin care să înfăptuiască revoluția socială (ibidem, p. 142). Patria proletară transnațională la care visează socialiștii este prefigurată în sindicalismul antipatriot, întemeiat pe loialitatea clasială triumfătoare chiar și atunci când aceasta se împotrivește intereselor naționale. Hervéismul, cu al său ax ideologic predicând purismul antipatriotic al socialismului, a reprezentat doar un curent intelectual care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
critic anti-autoritarian și responsabilitatea socială promovate de noul ethos democratic au condus ineluctabil înspre o radicală reconstrucție identitară a cărei victimă colaterală este tocmai identificarea exclusivă a individului cu statul națiune. Idealul de democrație deliberativă cosmopolită încarnat în comunitatea politică transnațională a Uniunii Europene favorizează un simț identitar postnațional, dizolvând relația ombilicală care îl lega biologic pe individ de națiunea sa de apartenență definită în termeni precumpănitori etnici. Finalitatea educativă a manualelor de cultură civică este crearea "cetățeanului postnațional" (Szakács, 2013
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al XIX-lea, într-un context marcat de o acerbă competiție interstatală, pedagogii națiunii au denunțat în termeni apodictici ethosul umanitarianist ca un atentat la adresa ființării statului- națiune românesc. Chiar și pedagogia comunistă, în pofida retoricii "internaționalismului proletar" și a solidarității transnaționale a oamenilor muncii, dădea glas unui limbaj dublu orwellian, întrucât a continuat să mențină și chiar să întărească granițele naționale. Doar odată cu intrarea în noul mileniu, literatura didactică începe să promoveze masiv un umanitarianism postnațional, care elasticizează solidaritatea și identificarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ibidem). Totodată, manualele de cultură civică denunță în cor "alterările patriotismului" sub forma naționalismului, xenofobiei și șovinismului, insistând în același timp asupra compatibilității dintre loialitatea patriotică, identitatea națională și specificul românesc pe de o parte și integrarea europeană și identitatea transnațională pe de altă parte. În fapt, literatura civică încearcă să îl disloce pe individ din exclusivismul național în care a fost închistat, propunând ca alternativă o stratificare identitară făcută posibilă prin subordonarea și supraordonarea identității naționale (prin introducerea identității local-regionale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tehnologiei (internet, telefonul mobil) cu urmări majore la nivelul comunicării și transporturilor; sfârșitul Războiului Rece; apariția unor probleme care nu pot fi rezolvate decât prin colaborarea dintre state; b) Componentele globalizării: militară, economică, socială, culturală, politică; c) Actorii globalizării companiile transnaționale (Microsoft, Coca Cola, Mc Donalds); organizațiile internaționale (O.N.U., U.E, N.A.T.O.); organizațiile nonguvernamentale; organizații economice mondiale (F.M.I., G.A.T.T., O.M.C.) d) Beneficiile globalizării răspândirea rapidă a inovațiilor; dezvoltarea comerțului mondial; o mai bună alocare a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
angajament II - Credite bugetare FIȘA PROIECTULUI finanțat/propus la finanțare în cadrul programelor aferente Politicii de Coeziune a U.E., Politicii Agricole Comune și de Pescuit, precum și a altor facilități și instrumente postaderare mii lei ┌─────────────────────────────┬──┬─────┬───────────┬─────────┬────────┬────────┬────────┬─────────────────────────────┐ │ Denumirea și codul 23 Model de cooperare transnațională pentru întoarcerea lucrătorilor români - mii EURO I 779 122 354 303 II 779 122 354 303 - mii lei I 3.142 475 1.487 1.180 II 3.142 475 1.487 1.180 TOTAL CHELTUIELI I 50.04 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208219_a_209548]
-
și se completează după cum urmează: 1. La articolul 1, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: "(2) Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului realizează politica guvernamentală în următoarele domenii de activitate: dezvoltare regională, coeziune și dezvoltare teritorială, cooperare transfrontalieră, transnațională și interregională, amenajarea teritoriului, urbanism și arhitectură, locuire, gestiune și dezvoltare imobiliar-edilitară, lucrări publice, construcții, turism, geodezie, topografie, fotogrammetrie, cartografie, teledetecție, cadastru și publicitate imobiliară." 2. Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 2. - Ministerul Dezvoltării Regionale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239546_a_240875]
-
și se completează după cum urmează: 1. La articolul 1, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: "(2) Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului realizează politica guvernamentală în următoarele domenii de activitate: dezvoltare regională, coeziune și dezvoltare teritorială, cooperare transfrontalieră, transnațională și interregională, amenajarea teritoriului, urbanism și arhitectură, locuire, locuințe, clădiri de locuit, reabilitarea termică a clădirilor, gestiune și dezvoltare imobiliar-edilitară, lucrări publice, construcții, turism." 2. La articolul 5 punctul I, litera a) se completează cu patru noi liniuțe, cu următorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242186_a_243515]
-
AOD: a) programe de asistență tehnică ce pot cuprinde: activități de instruire clasică, respectiv seminare, cursuri de instruire, workshopuri, vizite de studiu etc.; ... b) programe de pregătire profesională, ateliere de lucru, reuniuni de lucru, conferințe, cursuri de instruire, seminare, activități transnaționale, schimburi de experiență etc.; ... c) acțiuni menite să promoveze alinierea statelor partenere la standardele și principiile democratice europene, dezvoltarea instituțională; ... d) acțiuni menite să promoveze încrederea între părți în regiunile afectate de conflict și să contribuie la reconcilierea postconflict; ... e
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243802_a_245131]
-
și abonamente pe durata de derulare a proiectului; ● Cheltuieli privind achiziționarea serviciilor de audit; ● Cheltuieli aferente garanțiilor bancare; ● Cheltuieli pentru organizarea și/sau participarea la evenimente de genul conferințe, seminarii, ateliere de lucru, reuniuni de lucru, cursuri de instruire, activități transnaționale; II.1.1.5. Utilizarea finanțării încrucișate FSE/FEDR Folosirea finanțării încrucișate FSE/FEDR este limitată la 10% din fondurile comunitare alocate la nivelul axei prioritare. *) Distribuția sumelor între cele trei tipuri de surse publice este orientativă, putând varia în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244228_a_245557]
-
și abonamente pe durata de derulare a proiectului ● Cheltuieli privind achiziționarea serviciilor de audit ● Cheltuieli aferente garanțiilor bancare ● Cheltuieli pentru organizarea și/sau participarea la evenimente de genul conferințe, seminarii, ateliere de lucru, reuniuni de lucru, cursuri de instruire, activități transnaționale II.1.2.5. Utilizarea finanțării încrucișate FSE/FEDR Folosirea finanțării încrucișate FSE/FEDR va fi limitată la 10% din fondurile comunitare alocate unei axe prioritare. *a) Distribuția sumelor între cele trei tipuri de surse publice este orientativă, putând varia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244228_a_245557]
-
și abonamente pe durata de derulare a proiectului ● Cheltuieli privind achiziționarea serviciilor de audit ● Cheltuieli aferente garanțiilor bancare ● Cheltuieli pentru organizarea și/sau participarea la evenimente de genul conferințe, seminarii, ateliere de lucru, reuniuni de lucru, cursuri de instruire, activități transnaționale II.1.3.5. Utilizarea finanțării încrucișate FSE/FEDR Folosirea finanțării încrucișate FSE/FEDR este limitată la 10% din fondurile comunitare alocate la nivelul axei prioritare. *a) Distribuția sumelor între cele trei tipuri de surse publice este orientativă, putând varia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244228_a_245557]
-
și abonamente pe durata de derulare a proiectului ● Cheltuieli privind achiziționarea serviciilor de audit ��� Cheltuieli aferente garanțiilor bancare ● Cheltuieli pentru organizarea și/sau participarea la evenimente de genul conferințe, seminarii, ateliere de lucru, reuniuni de lucru, cursuri de instruire, activități transnaționale. II.2.1.5. Utilizarea finanțării încrucișate FSE/FEDR Folosirea finanțării încrucișate FSE/FEDR este limitată la 10% din fondurile comunitare alocate la nivelul axei prioritare. TOTAL *a) Distribuția sumelor între cele trei tipuri de surse publice este orientativă, putând
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244228_a_245557]
-
și abonamente pe durata de derulare a proiectului ● Cheltuieli privind achiziționarea serviciilor de audit ● Cheltuieli aferente garanțiilor bancare ● Cheltuieli pentru organizarea și/sau participarea la evenimente de genul conferințe, seminarii, ateliere de lucru, reuniuni de lucru, cursuri de instruire, activități transnaționale II.2.2.5. Utilizarea finanțării încrucișate FSE/FEDR Folosirea finanțării încrucișate FSE/FEDR este limitată la 10% din fondurile comunitare alocate la nivelul axei prioritare. *a) Distribuția sumelor între cele trei tipuri de surse publice este orientativă, putând varia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244228_a_245557]
-
și abonamente pe durata de derulare a proiectului; ● Cheltuieli privind achiziționarea serviciilor de audit; ● Cheltuieli aferente garanțiilor bancare; ● Cheltuieli pentru organizarea și/sau participarea la evenimente de genul conferințe, seminarii, ateliere de lucru, reuniuni de lucru, cursuri de instruire, activități transnaționale; II.1.1.5. Utilizarea finanțării încrucișate FSE/FEDR Folosirea finanțării încrucișate FSE/FEDR este limitată la 10% din fondurile comunitare alocate la nivelul axei prioritare. *) Distribuția sumelor între cele trei tipuri de surse publice este orientativă, putând varia în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244231_a_245560]