10,815 matches
-
Ar fi putut să ne ceară mai mult. Ce proastă fusese! Oricum, a început prin a-i face curte Sabinei. După ce a aflat exact cât avea nevoie, s-a oferit să-i dea sfaturi materne: auzi, fată, de ce nu-i torni tu un copil? Așa l-ai lega și salutare. Ai putea și tu mânca în voie, n-ar mai trebui să te epilezi în fiecare săptămână. Să vezi ce lejer ar fi! Sabina, oricât de mult și-ar fi dorit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
frustrați la maturitate de trecutul lor școlar, dacă nu aș cunoaște plimbatul de hârtii și învățarea maniacală a procedurilor de la companiile multinaționale, mai că m-aș lăsa convins să dau șpaga necesară intrării în politică sau într-o televiziune. Îmi torn a doua ceașcă de ceai. Menta constipă, știu, dar eu am un tranzit elvețian. Mă gândesc apoi la lupta de zi cu zi de la clasă, la profesorul prins între agresivitatea miștocărească a elevilor și verdictul directorului, care nu vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
fiecare capăt al mesei. Lumea se cam afumase și nu mai știa bine de ce venise. Nu erau de condamnat, totuși. Probabil că și Bunicul, dacă s-ar fi înființat la ospăț, precum Banquo la festinul terifiatului Macbeth, ar fi poruncit: toarnă, băi Ghiță, niște jin d’ăl roșu, da’ repede, că vine postu’! De o bucată de vreme telefonul se dădea de ceasul morții. M-am hotărât să răspund. Era Cristina care, surescitată și plictisită deopotrivă, mă anunță că Ulrich murise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
2. Zuza, de obicei atât de geloasă pe cuceririle mele, acum ridică doar capul, dar imediat se prăbuși la loc, sub salcâm. Am introdus-o pe Adelina în casă. I-am pus înainte niște chipsuri, am ieșit afară, mi-am turnat o găleată de apă-n cap. După ce am trăncănit verzi și uscate jumătate de oră, m-a întrebat unde era toaleta. Afară. S-a ridicat și, din doi pași, a traversat camera. La intrarea în bucătărie, cărămizile din picioare i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
jos în bucătărie, într-un robot casnic condamnat toată viața să spele rufe, să calce. Vai și-amar! Până la urmă care era treaba cu călăvia? O simplă căutare pe net îți dădea toate detaliile: luai un litru de vin roșu, turnai în el o pungă de zahăr, amestecai bine și răsturnai amestecul într-o farfurie adâncă. Făceai apoi rost de o franzelă fierbinte și o rupeai în bucăți pe care le tăvăleai prin vinul îndulcit. Bulgării de pâine înroșită se băgau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pictată ireproșabil. C XL Îi scrise cu degetele tremurânde un mesaj doctorului Iolescu. Îi povesti despre fotografie și despre figura hibridă de pe goblen. Îl soma să-i dea un răspuns la toate astea. În așteptare, își dădu tricoul jos și, turnându-și dintr-o sticlă de plastic niște lapte de corp Dulgon, cu lavandă albă și miere, începu să și-l întindă pe bust, apoi pe coapse. Un orăcăit ieșit din boxele computerului îl anunța că primise un mail. Puse sticla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
i le spele maică-sa. M-am dus să văd ce se întâmplă. Chiuveta se umpluse cu o apă slinoasă și dădea pe dinafară. Repede am fugit la administrator. A venit cu mine și mi-a zis că din cauză că oamenii turnau uleiul folosit în chiuvetă, țevile de la subsol se umpluseră cu grăsime, iar acum apa defula în apartamentele de la parter. S-a dus în subsol cu o lampă cu gaz, să topească osânza din țevi. Eu am luat o oală mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
capul fetelor. Izaura începe să cânte fiindcă ea mai făcuse pe paparuda. — "Paparugă, rugă E-an ieși dă ne udă Cu găleata, lată Peste toată gloata Bumburel d-argint Vărsat pă pământ Ploaie, Doamne, ploaie Locuri să să moaie.” Rusalda toarnă apa peste Izaura care se bucură. — Ah! Ce bine e! Ce răcoare! Prințesa este descumpănită că nu știa cântecul. Izaura îl cântă împreună cu ea până îl învață și-l învață repede fiindcă îi place. Țigăncile toarnă și peste ea apă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
să să moaie.” Rusalda toarnă apa peste Izaura care se bucură. — Ah! Ce bine e! Ce răcoare! Prințesa este descumpănită că nu știa cântecul. Izaura îl cântă împreună cu ea până îl învață și-l învață repede fiindcă îi place. Țigăncile toarnă și peste ea apă ca s-o răcărească. — Hi! hi! hi! Îmi place! Hi! Hi! Hi!râde fericită Prințesa ceea ce le determină pe țigănci s-o mai ude. — Mumo, Dedi, mergem pe la case. Nu departe! Nu. — Să nu stați mult
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
-l lăsase femeia și Măru, un țigan pripășit nu știu de pe unde, neam cu Ismail. Se încingeau toți la vorbă fiindcă și femeilor li se dezlega limba din cauza țuicii. Mai torană-mi și mie Rusaldă, cerea Măru. — Ai cam băut dăstul. —Toarnă-i fă, că nu torni dă la tine, o îndemna Ismail. Dar de la cine mă?n-am muncit cu tine pentru el, de mi-am ars și bluza și pelea? Ia să văd, fă. — Na vezi, îi arată Rusalda unde
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
un țigan pripășit nu știu de pe unde, neam cu Ismail. Se încingeau toți la vorbă fiindcă și femeilor li se dezlega limba din cauza țuicii. Mai torană-mi și mie Rusaldă, cerea Măru. — Ai cam băut dăstul. —Toarnă-i fă, că nu torni dă la tine, o îndemna Ismail. Dar de la cine mă?n-am muncit cu tine pentru el, de mi-am ars și bluza și pelea? Ia să văd, fă. — Na vezi, îi arată Rusalda unde se arsese bluza. — Stai aici
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ars și bluza și pelea? Ia să văd, fă. — Na vezi, îi arată Rusalda unde se arsese bluza. — Stai aici, lângă mine că nu te mănânc, o așează pe genunchii lui și-i mângâie pieptul cu arsura. Ești șic, muiere! Toarnă țuică pe pieptul ars și-i sărută arsura. — Lasă-mă, omule, că mă ustură. Ismail o ține de mijloc și cântă: —”Frunză verde viorea Dragă mi-e țâganca me Că este bine făcută Ca prin inel pătrecută Nici prea crudă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
când erau împreună, chiar dacă nu erau în fața cortului la foc, ci într-un local elegant, Ismail a comandat: — Domnu’, adă o băutură, d-a mai bună dă care aveți voi. Ospătarul s-a uitat mirat, dar le-a adus-o turnându-le în pahare. — Așa mâncate-aș. Cât face la mata, își caută în chimir banii Ismail. — Teteo Ismail, eu v-am invitat, eu plătesc. Treceți în nota de plată, domnule, vă rog, i-a spus Prințesa ospătarului. Acesta și mai
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
domnule, vă rog, i-a spus Prințesa ospătarului. Acesta și mai mirat de prezența Teofanei printre țigani, s-a retras. — Să nu te pună dracu’ Ismaile să te-mbăți, să cânți cum ță felu’?îi atrage atenția Rusalda văzându-l că toarnă la pahare. — Taci fă, nu mă căpia dă cap că n-am s-o fac pe Prințăsa dă rușine. — Și voi ce faceți Păune și Rozmarine?îi întreabă Prințesa. — Ce să facem? Bine. — Au și ei două pirande. — Sunt frumoasă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
un pahar de plsatic și-l umple cu cafea neagră careși revarsă mirosul aromatic întinzându-l lui Alexandru. — Pentru asta meriți un sărut. O sărută pe obrajii cu gropițe în timp ce fata are grijă să nu verse cafeaua. După aceea își toarnă și ei într-un pahar și sorb amândoi cu poftă. — Acum merge o țigară. Hai pe culoar! — Nu fumez, spune Teofana. — Hai cu mine, o ia de mână Alexandru. Cum pe atunci nu erau indicate vagoanele pentru fumători și pentru
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Și noi. A fost liniște și răcoare. — Te-ai odihnit, domnule Alexandru?îl întreabă Eusebiu Stamate. — Foarte bine. Acum trebuie să plec. — Mai întâi să bem câte o cafeluță. Am făcut pentru toți, aranjează Teofana ceștile pe masă, în care toarnă cafeaua. Toți o sorb cu poftă, după care Alexandru se ridică, își ia rămas bun pregătindu-se să plece. Stai puțin, îl oprește Teofana, aducând un mic termos. Ți-am pregătit cafea ca să ai pe drum, frate. — Ce-ai zis
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
-o pe frunte. — Rămâi cu bine, surioară. — Ai grijă de tine, frate, îi face semn cu mâna în timp ce autoturismul pornește. Teofana se întoarce în apartament ca după lectura unui capitol al unui roman captivant. Aici Eusebiu și Zina, care își turnaseră o ceșcuță de cafea, o așteptau cu nerăbdare. Văd că sunteți curioși să aflați ce s-a întâmplat. Așezați-vă bine pe scaune să nu cădeți, glumește Teofana. — Chiar atât de grav este? — Știți unde am fost? — La vreo cabană
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
nu despre Alexandru. Ce obiceiuri au oamenii acolo? — Fiind mulsumani nu mănâncă așa ca noi carne de porc. Ei cresc oi, capre, bovine. Beau citrice, nu atât alcool. Noi chiar l-am păcălit odată pe administratorul școlii, care era musulman, turnându-i în băutura lui alcool, la o petrecere cu ocazia sărbătoririi zilei independenței Guineei. Spunea că nu știe cum se face, dar este atât de bun sucul. Parcă niciodată nu i s-a părut atât de bun. Când s-a
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
că de fapt nici nu era vorba despre așa ceva. în scurtă vreme sosește Cezar voios cu cafeaua care răspândește în tot balconul aroma ei plăcută. — Am făcut o cafea pe cinste, draga mea, așa cum îți place ție, se laudă Cezar, turnând-o în cești. — Să vedem soarbe cu grijă Teofana. Ooo! Ooo! E grozavă! — Îți place? — Foarte, foarte mult. — Vezi! Să mai spui că nu sunt priceput la cafea. — Am spus eu asta? Dimpotrivă. Cum ai făcut-o așa de bună
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
s-a deschis și nouă cheful. Neam! Big Sile e tanc! Distonie! Gata! Băiatu' a părăsit scena! L-a luat somnul! Nu mai primește și nici nu mai dă nimic! Și doar l-am avertizat, măgarul, să nu-și mai toarne votcă în bere, pe căldură. Asta, chiar că nu se scuză. Individul este, cu alte cuvinte, o pramatie! O secătură! O scursură, sub orice critică! O otreapă! O zdreanță! Un golan! Un jeg! A-ha-ha-hai dreptate, cască și Fratele, vag aprobator
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Să pitrecem! Foaie verde, bob de linte, Lunga vară e fierbinte, Când te scoli c-un ceas-nainte Și trăiești ca Kunta Kinte! Cioc-boc, boboc și poloboc! Păi, ce faci, neică? Te-ai stâlpit?! Torna, torna, fratre! În traducere liberală: toarnă, toarnă, Frate! Mai luăm un rând? Atât! Doar unul! Hai...! Aleluia? O boare persistentă, mixaj constant și subtil, de urină și de rahat, adia înțepător, din spate, dinspre buda minusculă a cârciumii (fusese cât pe ce, ca Sanepidul să nu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
pitrecem! Foaie verde, bob de linte, Lunga vară e fierbinte, Când te scoli c-un ceas-nainte Și trăiești ca Kunta Kinte! Cioc-boc, boboc și poloboc! Păi, ce faci, neică? Te-ai stâlpit?! Torna, torna, fratre! În traducere liberală: toarnă, toarnă, Frate! Mai luăm un rând? Atât! Doar unul! Hai...! Aleluia? O boare persistentă, mixaj constant și subtil, de urină și de rahat, adia înțepător, din spate, dinspre buda minusculă a cârciumii (fusese cât pe ce, ca Sanepidul să nu-și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
-și pe loc un cor de miorlăieli dezaprobatoare. Mă, Castravete, n-ai venit, dracului, odată, mă...?! îl ceartă el pe Avocat, care răsare, gâfâind, din beci și îi întinde sticla și cămașa. Dănuț smulge dopul cu un bobârnac și-i toarnă cu forța alcool, lui Nae, printre dinții încleștați în spasm, cinstindu-se și el îndemânatic, cu o dușcă memorabilă (și neputându-se opri să cugete, freudian: Are puls. Oare o fi ajuns, totuși, Corsicanul, la orgasm?). Cocuțo, nene, hai! Ușurel
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
d". *** Nu m-am putut reține. Efectiv, sunt amețit. Sunt tulburat! Și iată din ce cauză: Alaltăieri-noapte, spre zori, eu, care nu prea visez, din fire, am avut un vis. Un vis...? Îmi amintesc că fusesem în bucătărie, să-mi torn un pahar cu apă și abia ațipisem la loc, în pat. O halucinație hipnagogică, atunci? Da, dar ce palpabilă, ce vie... Se zice, că visele cele dinainte de răsărit sunt premonitorii. Că sunt fântâni, ferestre, episoade fugare ale precogniției... În fine
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
depărtare zăresc și curcubeul. Aș vrea să îl ating. Îmi răsună o melodie în gând și încep să-mi mișc picioarele prin bălți. Mă plimb singură pe drumuri și îmi vorbesc. Răspunsul meu sunteți voi, singurii care mă puteți prelucra. Turnați apă peste mine, doar să aveți grijă ca apa să nu fie nici prea rece, nici prea fierbinte, să fie...ca apa unei ploi de vară. Să mă faceți una cu pământul, apoi să mă culegeți, cu fire de iarbă
Lumea sufletului meu. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Olariu Livia () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2371]