6,856 matches
-
avea nici o intenție să se implice Într-un astfel de experiment până nu Își vedea realizate proiectele dramatice curente și nu rămânea fără idei pentru altele noi. Între timp, nu avea ce rău să facă dacă Îi dădea un răspuns vag Încurajator lui Fenimore. — Vom mai vorbi despre asta când voi avea motive Întemeiate să cred că rezultatul muncii noastre va fi și pus În scenă, spuse el. — Foarte bine, Henry, zise Fenimore, Înveselindu-se vizibil la auzul cuvântului „noastre“. — Perspectivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
tânără frumoasă și bogată, care contracta o boală fatală, care amenința să o Împiedice de la a trăi experiența iubirii, și care era exploatată de prietenii mai săraci și mai lipsiți de scrupule. Dar dezvoltarea narativă posibilă a acestor idei rămânea vagă și amorfă, iar el se temea să se lanseze În vreun proiect important În lipsa unei hărți detaliate după care să navigheze. Dacă născoceai intriga pe măsură ce scriai, exista Întotdeauna pericolul de a te rătăci În prea multe direcții, de a pătrunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
aproape un an Întreg de când urcase cele trei trepte de piatră și pășise pentru prima dată dincolo de prag. Își amintea perfect felul În care străbătuse locuința ca Într-un vis, pentru că Încăperile se suprapuneau atât de absolut peste dorințele sale vagi privind dimensiunile și așezarea: holul frumos, pătrat; salonul intim din stânga, cu deschidere spre grădină, salonașul drăguț din dreapta, pe care Îl alocă imediat ca Încăpere de corespondență pentru oaspeți, scara În arc de cerc, care ducea către Salonul Verde (botezat astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
moravurilor la vechii slavi, opera mea de debut trata mai cu seamă procese secrete și abuzuri care, după prăbușirea imperiului Hohenstauffen, produceau o materie epică ce abunda în violență. Din încercarea asta n-a rămas nici un cuvânt. Nici cea mai vagă amintire a unei scene înecate în sânge, spre a servi răzbunării sângelui, nu vrea să-mi vină în minte. N-am reținut nici un nume, fie el de cavaler, de țăran sau de cerșetor. N-a mai rămas nimic, nici o afurisenie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
scăunel, nu pune întrebări, semnează repede, ștampilează. Eu repet ca papagalul ce-mi spusese caporalul să zic. Acum suntem protejați, fiindcă suntem repartizați unei grupe de luptă nou înființate, care pentru început nu există decât pe fițuicile ștampilate: o promisiune vagă. Ceea ce vedem însă, concret, e o bucătărie de campanie mobilă, înfiptă cu mândrie pe pajiștea de lângă punctul de adunare. Cazanul de gulaș aburește. Miroase a mâncare de cazan. Acum stăm la rând. Toate gradele amestecate. Nici ofițerii nu au voie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
a rămas cuibărit în ureche și care se numește, mult prea blând, ghiorăit de mațe. Memoriei îi place să invoce lacune. Ceea ce rămâne întipărit își face apariția nechemat, cu mereu alte nume, iubește deghizările. De asemenea, amintirea oferă doar informații vagi și interpretabile în fel și chip. Sita ei are ochiuri când mari, când fine. Sentimente, firimituri de gânduri se strecoară literalmente prin ea. Dar oare ce mai căutam eu în afară de ceva de mestecat? De vreme ce nu mai exista credință în victoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
certăm, contradicțiile nu se aprindeau de la crimele războiului care se încheiase și mai puțin chiar de la certurile dintre partidele prezentului: mult mai mult ne bălăceam în aproximații noționale. Poate că în risipa nocturnă de cuvinte s-ar fi simțit un vag antifascism și un filosemitism fără obiect. Printr-un procedeu de recuperare, rezistența ce nu fusese pusă în practică avea acum drept urmări un curaj care nu se mai sătura să supraliciteze și acel tip de eroism care nu trebuia dovedit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de la celebra Mary Wigman, să învețe dansul expresiv în picioarele goale. Ce hotărâre curajoasă și anunțată în cea mai sonoră germană literară! Moment în care în mine s-a împlinit spontan ceva ce până atunci nu fusese decât o dorință vagă: am asigurat familia Loss, așezată de jur împrejurul mesei, și pe viitoarea elevă în ale dansului că și eu voiam în viitorul imediat să mă mut la Berlin, căci clima în vestul Germaniei nu-mi pria. Așa a început o pălăvrăgeală care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
artist fiind, din ce voiam să-mi cumpăr lună de lună abonamentul de tramvai: „Și din ce-ți cumperi tu, de fapt, tutunul și tot ce-ți mai trebuie?“), mie nu-mi venea în minte drept răspuns decât o trimitere vagă la Geldmacher și la iscusința lui în mânuirea culorilor pe hârtie: că noi reușeam cât ai bate din palme să producem fleacuri din astea atât de bine, încât să pară „adevărate“. Nu-i de mirare că sărmana mea mamă deriva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
naștere al lui Jean Paul, orășelul Wunsidele, aflat în apropiere, nu am izbutit să ironizez urmările fatalei mele împușcături. Niciodată nu am mai avut voie să țintesc trandafiri pentru Anna. În anul dinainte, însă, Bayreuth nu fusese decât o promisiune vagă. Curând după revolta muncitorilor din partea estică a orașului și puțin înainte ca primarul Berlinului, Ernst Reuter, să moară, a început vacanța dintre semestre. Anna a plecat în Elveția, eu am pornit puțin mai târziu cu autostopul, cu cortul nostru în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
și discutau inteligent unul cu altul și unul pe lângă altul; și așa ceva ar putea apărea într-un basm, de pildă la Andersen. Despre existența grupului și despre ceea ce îl lega, eu, sculptorul care credea că este poet, știam numai lucruri vagi, din ziare. Despre anul ‘47, însă, aveam imagini consistente, care se sprijineau pe experiență: atunci, când cea mai aspră dintre toate iernile nu mai voia să se termine și când existau mai multe ferestre fără geamuri decât geamuri de cumpărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
care Îl respiră și ceaiu mate Napaleon, care io ți-l recomand! În concluzie și momental, io sunt cântărețu rusofil care Îl presupune prefesoratu. Am parola ta și retrage-te. Cu cât turuim mai mult, cu atât ie toate mai vage. Am ieșit care parcă bătuse toba În mine cu crăcanele. La fel dă analog cu unu de-și pierde credința, mi-am căutat azilu În știință. Arătând carnetu dă universitar, m-am Înfiltrat În muzeu. Egzistă niște momente care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
să țipe o dată și căzu pe spate. CONSECINȚE Privea concentrat un roi de luminițe care Îi păreau straniiși cu o morfologie ciudată. Se ridică, simțind o durere ascuțită, și privi În jurul lui. Se afla pe podeaua Cilindrului D. O ceață vagă, fumurie, plutea În aer. Pereții căptușiți erau Înnegriți și carbonizați pe alocuri. „Trebuie să fi fost un incendiu aici“, Își spuse, privind uluit dezastrul. Când se Întâmplase? Unde fusese el În timpul ăsta? Se ridică Încet Într-un genunchi, apoi În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
a expediției Star Voyager“. — Da, e o reclamă. Harry Întoarse cutia. Cealaltă parte era scrisă În japoneză. — Mă Întreb ce-o fi Însemnând asta? — Înseamnă: „Mai gândește-te Înainte să cumperi acțiunile alea“, zise Beth. Norman sorbi băutura cu un vag sentiment de neliniște. Bucătăria părea vag schimbată față de ultima dată când o văzuse. Nu era sigur - aruncase doar o privire grăbită prin Încăpere atunci - dar avea de obicei o memorie bună a aspectului camerelor; soția sa glumea mereu, spunând că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
care lui Norman i se păruseră dureros de lungi poate că reprezentau doar câteva secunde În conștiința lui Jerry. Poate că acesta se jucase cu calmarul doar câteva clipe, până când Îl schimbase cu altă „jucărie“. Tot astfel, copiii au o vagă idee despre distrugerea obiectelor. Dacă Jerry nu știa ce Înseamnă moartea, nu i-ar fi păsat că-l omoară pe Ted, el putând să considere moartea ca pe un eveniment temporar, o manifestare „comică“ a lui Ted. Poate că nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
mine.” Privesc în jur la bătrîni. Și mie mi-au apărut, parcă peste noapte, sumedenie de fire albe în păr și barbă. Au muncit, au suferit. Au crescut copii și se pregătesc să moară. Aceeași privire calmă, poate cu o vagă undă de suspiciune. Vocea Judecătorului mă întreabă: „-Ai înșelat?”-și mi se pare că toți aceștia din jur, necunoscuții, sînt victimele mele. „-Mult”-îi spun. „-Și în special pe cei iubiți. Mai abitir. să le provoc iubirea. Căci, în mîndria
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
nu simțeam nevoia s-o omor pe Anna de douăzeci de ori pe zi. Așa cum mi se întâmpla în cazul lui Helen. Anna era mult mai tăcută și mai dulce. Era foarte bună cu toată lumea. Din păcate, era și foarte vagă și foarte eterică. De multe ori i-am auzit numele pomenit în aceeași frază în care era folosită expresia „nebună de legat“. Ei, cred că ar trebui să fiu foarte sinceră cu voi. Nu am cum să ocolesc faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
peste gură. Deseori îmi venea să-l sun. Dar de fiecare dată, chestia asta mi se întâmpla în mijlocul nopții. Eram cuprinsă de un sentiment teribil de panică din cauza enormei pierderi pe care o suferisem. Dar nu aveam nici cea mai vagă idee cum să-l contactez. Nu fusesem în stare să mă umilesc în asemenea măsură încât să-i cer lui Judy numărul de telefon de la apartamentul pe care James îl împărțea cu Denise. Aș fi putut să-l sun la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
se mai întâmple!“. Aveam atât de multă energie. Trupul meu nu era destul de mare ca să înglobeze toată energia care curgea prin mine. Am trecut de la a nu avea deloc energie la a avea prea multă. N-aveam nici cea mai vagă idee ce să fac cu ea. Simțeam că eram pe punctul să explodez din cauza ei. Sau să înnebunesc. Eram sfâșiată între dorința de a nu părăsi casa și sentimentul c-aș fi putut să alerg o sută de kilometri. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
sticla. Anna s-ar fi dus bucuroasă la magazin pentru mine. Și tot Anna s-ar fi întors bucuroasă de la magazin pentru mine. Întrebarea era când. Se putea să-și facă din nou apariția după o săptămână, livrând o istorie vagă despre cum pe drumul către magazin se întâlnise cu niște tipi într-o dubă care se duceau la Stonehenge și cum se gândise c-ar fi drăguț să li se alăture. Sau cum avusese o stranie experiență de decorporalizare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
ieșit toate așa de temperamentale? Parcă sunteți o haită de italience. Ce are? am întrebat-o pe mama. De ce e așa de sensibilă când vine vorba de Adam? Ei, presupun că e îndrăgostită de el, mi-a răspuns mama destul de vag. Sau cel puțin ea crede că e. —Cum? am sărit eu consternată. Helen îndrăgostită? Ai înnebunit? Singura persoană de care e îndrăgostită Helen este ea însăși. — Nu e frumos să spui așa ceva despre sora ta, mi-a zis mama privindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
șters. Ar trebui să-l sun, mi-am spus. M-am întors în cameră și-am început să mă îmbrac. — Sună-l, mi-am ordonat cu severitate. După ce-o hrănesc pe Kate, mi-am replicat singură pe un ton vag și cam incolor. Sună-l, mi-am ordonat din nou. — Vrei să moară copilul de foame? am întrebat încercând să par furioasă. O să-l sun după ce-i dau fetei de mâncare. —Ba n-o să-l suni. Sună-l ACUM! Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Asta presupunând că Anna își schimba chiloții. De fapt, dacă stăteam să mă gândesc mai bine, presupunând că Anna purta chiloți. Eram sigură c-o auzisem zicând despre haine - în special despre lenjeria intimă - că sunt o formă de fascism. Vagi discuții legate de faptul că aerul trebuie să circule, că pielea trebuie să respire, că toate canalele aveau nevoie să se simtă libere și neconstrânse m-au făcut să suspectez faptul că purtatul chiloților nu se afla prea sus pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Apoi eu și Laura am rânjit una la alta. Și cum se face că te-ai apucat de facultate abia acum? l-am întrebat. — Păi, înainte n-am vrut să merg. Când am terminat liceul, n-aveam nici cea mai vagă idee ce voiam să fac. Așa că am făcut numai prostii, a replicat el trezindu-ne interesul. De curând mi-am pus viața în ordine. Am trecut printr-o perioadă cam haotică, a continuat el stârnindu-ne și mai mult interesul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
chiar pot să apreciez facultatea. Cred că toată lumea ar trebui să muncească vreo doi ani înainte să se hotărască dacă vrea să mai învețe sau nu. Tu asta ai făcut? l-am întrebat. Ai muncit? — Oarecum, mi-a răspuns el vag. Era clar că nu voia să spună mai mult de-atât. Curiozitate, curiozitate! Deci Adam cel alb ca zăpada avea Un Trecut. Sau cel puțin asta dădea el de înțeles. Pun pariu că încearcă să facă pe misteriosul, să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]