14,506 matches
-
convenționale sunt realizate prin acțiunea de tip farmaceutic (biochimic), naturist inclusiv ori prin proceduri de stimulare artificială: electrică (prin diverse proceduri de inducție a unor curenți electrici din biofizica fizioterapie medicinii alopatice), magnetică (prin introducerea bolnavului într-un câmp magnetic variabil constant în același mod) și/sau pulstonică (bio/laserterapie, fitoterapie, homeopatie etc.). Prin aceste practici toate efectele BEMP (biochimice, electrice, magnetice, pulstonice) pe care ILBE le evidențiază în mod deosebit, pot fi utilizate de organismul uman (animal) cu o valoare
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
microorganismelor aparținând unuia și/sau altuia din nucleele ce ne permit să considerăm fragmentul nesintetizat drept o (pro)vitamină. Alt exemplu îl constituie β-carotenul foarte răspândit în vegetale, dar în organismul animal este convertibil în vitamină A cu un randament variabil [Oeriu, 1974]. Un alt aspect general al problemei vitaminelor privește modul de acțiune, iar numeroși alți factori vitaminici hidrosolubili (grupul B) sunt cunoscuți în acest fel drept cofactori enzimatici cu rol decisiv în metabolismul intermediar (fermenții galbeni, coenzima I și
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
mai puțin traumatizantă pentru nașterea fătului. Există și câteva conduite particulare în unele malformații cum ar fi: hidrocefalia, anencefalia și diferite monstruozități. 1. Hidrocefalie: se cunoaște că această anomalie este frecvent asociată cu alte malformații congenitale multiple. Mărimea craniului este variabilă în aceste cazuri, motiv pentru care nașterea unui asemenea făt devine un motiv de distocie. Se impune de la început precizarea diagnosticului de hidrocefal clinic, ecografic, radiologic și prin alte metode de investigație. După ce am precizat diagnosticul de hidrocefalie, conduita ce
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
adaptare a persoanei la situație, ci de structurarea, stăpânirea și transformarea situației; nu de interpretarea persoanei în sine, ca tip invariabil, ci ca produs al situației, al relațiilor sociale și interpersonale care apar și funcționează în cadrul ei, deci ca tip variabil, perfectibil; nu de exclusivitatea rolului situației sau al persoanei în determinarea comportamentului conducătorului, ci de ponderarea acestor roluri în funcție de parametri cum ar fi natura grupului, scopurile lui etc.; grupul poate oferi conducătorului scheme de acțiune, dar aduce cu sine și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stilul de conducere devine o variabilă pur interioară legată de structurile bazale ale personalității omului și, de aceea, aproape imposibil de schimbat. În cazul celor două orientări, dificultatea este aceeași și provine din necesitatea interpretării stilului de conducere ca fiind variabil, ușor influențabil și mai ales modificabil. Or, dacă el este legat de trăsăturile de personalitate care sunt relativ stabile înseamnă că posibilitatea schimbării lui se diminuează simțitor. Tocmai de aceea el este identificat cu comportamentul (în prima modalitate) sau separat
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
valorii diferitelor stiluri de conducere. Criteriul respectiv încearcă să ia în considerare atât aspectele cantitative, cât și pe cele calitative. Mai mult, el oferă posibilitatea interpretării stilurilor de conducere nu în sine, ci în corelație cu alte variabile, și anume variabila timp (durată). Limita lui constă tocmai în faptul că, din multitudinea factorilor și variabilelor care influențează eficiența/ineficiența stilului de conducere, decupează unul singur, ignorând multe alte aspecte generative. • Criteriul situațional. Se pare că este cel mai bun criteriu de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
decizii la vârf” din 30 de organizații diferite, a recurs la analiza acestora prin prisma a 12 categorii de caracteristici, cum ar fi durata, interacțiunile formale și informale, sfera de negociere, întreruperile și întârzierile în derulare etc. Din multitudinea acestor variabile, autorii au reținut două dimensiuni ale procesului decizional: discontinuitatea (care arată dacă decizia are multe întârzieri și întreruperi, mai ales când este vorba de durate mai lungi) și dispersia (arată numărul grupurilor implicate în procesul decizional). Pornind de aici, cercetătorii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ca atare. Gândirea de grup devine astfel o puternică sursă de iluzii, de preluarea ideilor prefabricate, de comportamente imprudente. Janis integrează o serie de caracteristici ale gândirii de grup (condiții antecedente; simptome; consecințe) într-un model determinist, în care fiecare variabilă o determină pe următoarea (vezi fig. 13.9), pe care îl preluăm după Sofia Chirică (1996, p. 248). Fig. 13. SEQ Fig. 13. \* ARABIC 5 - Modelul determinist al gândirii de grup (după Janis) Modelul este sugestiv prin el însuși, fapt
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ele necesitând implicarea forurilor superioare). Comitetele de consultanță sunt alcătuite din reprezentanții angajaților, desemnați de conducere, de sindicate sau fiind aleși. Uneori acestora li se alătură managerii de nivel superior și personalități ale sindicatului. Ele se întâlnesc cu o frecvență variabilă și discută probleme referitoare la producție, salarizare, angajări. În unele țări, comitetele de consultanță dezbat probleme generale (altele în afara problemelor negocierii colective), în altele sunt discutate probleme specifice, cum ar fi, de exemplu, problema siguranței. Asemenea comitete de consultanță se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mult mai nuanțat. Iată câteva idei care susțin aceasta afirmație: # Satisfacția, deși legată de performanță, nu mai este concepută ca singura ei cauză, ci doar ca una dintre cauzele ei posibile. Relația dintre satisfacție și performanță nu este constantă, ci variabilă în funcție de o serie de condiții particulare; de exemplu, ea este mai ridicată și puternică în condițiile muncilor complexe, calificate decât în cazul celor simple, necalificate. Se consideră că într-un climat de tensiuni și conflicte nu se pot obține creșteri
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a ajuns la concluzia că toate acestea au o influență nu doar fluctuantă, dar și limitată. Mai mult, s-a constatat că variabilele situaționale, atunci când intervin, schimbă sau anulează unele efecte benefice datorate diferențelor individuale. Se pare că nici aceste variabile nu sunt sub controlul negociatorilor. În ciuda inconsistenței relațiilor dintre diferențele individuale / constrângerile situaționale și succesul negocierii, cercetătorii nu s-au descurajat și au încercat elaborarea unor modele explicativ-interpretative menite să contribuie la o mai bună fundamentare teoretică a negocierii și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
unui tipar, unei descrieri standard, iar „terapia”, adică schimbarea, să devină în timp tot mai dificilă (ibidem). Strategia și structura organizațională pot fi puternic influențate de personalitatea liderului, precum și cultura organizațională. Unele studii au simplificat, altele au complicat aspectele acestor variabile. Abordarea pe filiera unor clustere de patternuri ale comportamentului este mai preferabilă, deoarece stilul personalității rămâne relativ stabil în decursul anilor, spre deosebire de simplele dimensiuni ale comportamentului. Orientările stabile ale membrilor-cheie ai organizației sunt determinanți majori ai unor stiluri nevrotice în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
colaborare principială Strategia de competiție flexibilă Strategia de evitare activă și pasiv REZULTATE CONSISTENTE RELAȚII CONSISTENTE Stilul „buldog” Stilul „creator de acorduri” Stilul „cerb” Stilul „vulpe” CONDESCENDENȚA DESCHIDERE situația perceperea situației selecția răspunsului comportamentele AGENȚI STRESORI Antecedentele organizaționale ale stresului variabile moderatoare Consecințele stresului Reacții comportamentale, cognitive, fiziologice pasiv LATITUDINEA DECIZIEI POSTULUI activ scăzut înalt înalt scăzut CERINȚELE POSTULUI efort/încordare scăzute efort/încordare crescute B A 2 1 3 4 CARACTERISTICA POSTULUI STARE AFECTIVĂ DE BINE Înaltă Efect constant Scădere
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sfârșit, trebuie să fim foarte conștienți de faptul că această noțiune se actualizează Întotdeauna la plural: fiecare Încearcă mai multe sentimente de apartenență. Orice individ aparține, simultan și/sau succesiv, mai multor grupuri, și aceasta la diferite niveluri, În funcție de configurații variabile (inclusiv prin incluziuni, juxtapuneri sau intersectări ale acestor apartenențe): „O identitate se definește ca o construcție permanentă de caracteristici și apartenențe simbolice care marchează limite variabile Între două polarități: Înăuntru și În afară. Între cele două polarități ș...ț, există
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
simultan și/sau succesiv, mai multor grupuri, și aceasta la diferite niveluri, În funcție de configurații variabile (inclusiv prin incluziuni, juxtapuneri sau intersectări ale acestor apartenențe): „O identitate se definește ca o construcție permanentă de caracteristici și apartenențe simbolice care marchează limite variabile Între două polarități: Înăuntru și În afară. Între cele două polarități ș...ț, există spații mixte, metisate, care interferează și care constituie locul schimburilor interculturale, al sincretismelor, al schimbărilor. O identitate se definește Întotdeauna În raport cu sine și cu Celălalt și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
independent de circumstanțe. Nu putem fi niciodată „perfect” bilingvi, așa cum, de altfel, nici perfect monolingvi nu suntem vreodată. Totuși, continuă să existe idealul unui bilingvism echilibrat. În realitate, una dintre limbi este stăpânită mai bine decât cealaltă sau În mod variabil, În funcție de context. Pentru a spori șansele de a ajunge la o situație mai puțin contrastantă, Döpke laudă meritele legii numite „a lui Grammont”, care prescrie echivalența absolută „o persoană ă o limbă” În contactele cu Învățăcelul (Döpke, 1992). Această lege
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Însăși adesea mai mult sau mai puțin mitizată, eventual În mod inconștient ă să fie „convertită” la exigențele de prezență, de comunicare și de negociere dintr-un mediu foarte diferit, din care nu lipește adesea nici o oarecare doză de ostilitate, variabilă În funcție de obiectele În cauză. În afara cazului când individul se Închide Într-un refuz radical de comunicare cu noul mediu uman, bricolajul va fi absolut obligatoriu, referindu-se, printre altele, la mijloacele la care se poate recurge pentru a-i stimula
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
raportul individului cu puterea și mai curând la relațiile pe care acesta le Întreține cu concetățenii săi” (Duchesne, 1997a, p. 309). Putem oare extinde aceste concluzii și la alte tipuri de experiențe ale cetățeniei? Fără Îndoială că intensitatea tensiunii este variabilă, Însă realitatea sa ar trebui, fără riscuri, să poată fi transpusă și În cazul altor societăți democratice. Acest cetățean destul de blazat, prea puțin informat cu privire la drepturile și Îndatoririle sale ă pe scurt, situat departe de jocul politic ă este oare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
universalii și a unor categorii catalactice, structura logică a minții umane fiind universală (raționalism critic); cea de-a doua, calificată ca non-știință și incluzând deopotrivă istoria economică și antropologia, se concentrează asupra valorilor și judecăților de valoare, conținutul gândirii fiind variabil În timp și În spațiu. Dacă apriorismul metodologic al primeia duce la teoreme În mod necesar adevărate, metoda comprehensivă a celei de-a doua pune În evidență „tipuri ideale”, istoria și praxeologia putând fi totuși „Împletite” pentru o mai bună
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Lapierre, 1995, p. 13). Îi vom urma așadar pe Poutignat și Streiff-Fenart atunci când insistă, În propunerea lor de a circumscrie domeniul de cercetare, asupra originii presupus comune. A studia etnicitatea ar Însemna În acest caz să ne interesăm de „procesele variabile și niciodată Încheiate prin care actorii se identifică și sunt identificați de către ceilalți pe baza dihotomizărilor Noi/Ei, realizate pornind de la trăsături culturale presupuse a fi derivate dintr-o origine comună și puse În evidență În cadrul interacțiunilor sociale” (Poutignat și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1981, reluat de Edithe Gaudet și Louise Lafortune, 1997). Autorul distinge astfel patru faze. Prima este cea a contactului inițial cu persoana de origine străină. Acesta este momentul În care prejudecățile intervin În perceperea noii situații. Reacțiile pot fi foarte variabile, În funcție de persoană (stânjeneală, entuziasm, curiozitate etc.). Cea de-a doua corespunde primei Încercări de adaptare la această situație. Individul este dezarmat În fața rezultatelor obținute, pe care nu le Înțelege, pentru că nu corespund așteptărilor sale. Cea de-a treia etapă survine
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
percepe impozite și de a purta războaie (Tilly, 1975). Se conturează Însă și câteva tendințe. Globalizarea culturală este alcătuită dintr-o engleză universală de bază și dintr-o infinitate de dialecte. Particularismele oficiale sunt Împărțite Între state de dimensiune foarte variabilă. Această situație este propice unei succesiuni de momente globaliste, alternând cu faze naționaliste virulente și cu faze de epuizare a tensiunilor. Aceste evoluții nu sunt direct favorabile națiunilor politice, culturale și etnice. Poate că cele trei forme vor intra din ce În ce mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nediferențiere? Acest raționalism ideologic și dogmatic Își are rădăcinile Într-o interpretare superficială a gândirii carteziene. Pentru Descartes, deși putem concepe o societate pur rațională, atemporală, unică și universală, societatea existentă este În mod necesar temporală, deci irațională, diversă și variabilă. Acest lucru conduce la distincția Între „ceea ce poate fi remodelat după normele rațiunii, sufletul individului, și ceea ce, imperfect prin natura sa istorică, trebuie să facă obiectul unui consimțământ rezonabil: ordinea socio-politică, cu toată suita sa de prejudecăți” (ibidem, p. 203
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o puternică nesiguranță În ceea ce privește clasificările rasiale, atât În legătură cu numărul raselor, cât și cu criteriile folosite. Această nesiguranță constituie indiciul arbitrarului ce a caracterizat elaborarea lor, În ciuda folosirii principiilor de clasificare a speciilor introduse de Linné. Se presupunea că tipurile reținute, variabile ca număr și conținut, ordonează diversitatea genetică. Numai că, fiind unică din punct de vedere genetic (cu excepția gemenilor homozigoți), fiecare ființă umană constituie ea Însăși o rasă. Această concluzie nu poate reprezenta totuși ultimul cuvânt al demersului tipologic. Acesta a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu sunt neapărat șocante, căci informațiile oferite nu aduc prea multe noutăți, ci mai degrabă confirmări: toate rezultatele sondajelor amintite ne prezintă un PNG condus de Gigi Becali în jurul a 10-12 procente și un PRM aflat, chiar dacă având un procentaj variabil, sub linia de intrare în Parlament. Am auzit în ultima vreme numeroși oameni, printre care la fel de numeroși intelectuali, mărturisindu-și un fel de satisfacție față de creșterea lui Gigi Becali și a partidului aferent în relație cu scăderea lui Corneliu Vadim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]