6,587 matches
-
vitreg, oricât de supus soției adorate va fi fost inginerul Godini. Silindu-mă pe mine, când aveam aproximativ vârsta premiantului „cu cunună“, să mă dedic instrumentului ce-i fusese lui refuzat, tata mi-a pus de la început la dispoziție două viori: nici azi nu înțeleg de ce... Mai târziu, când m-a îndemnat să fac sport, ca să nu mă ofilesc cu nasul mereu în cărți, m-a înzestrat cu două perechi de schiuri, apoi cu două rachete de tenis! Întâia copilărie care
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
strada noastră, destul de lungă, de la statuia Sfântului Gheorghe la cea a Fecioarei Maria. Ca școlar, părinții mei au început să acorde o importanță deosebită distracțiilor educative: operă, teatru, însoțindu-i cu entuziasm. M-au luat și la un concert de vioară Enescu, în sala Operei. Din loja noastră l-am ascultat cu evlavie pe geniul geniilor, cum mi se părea atunci, un geniu care își încovoia deja binișor spinarea bolnavă („cocoașa“ lui mi se părea un atribut al genialității). Cred că
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
am ascultat cu evlavie pe geniul geniilor, cum mi se părea atunci, un geniu care își încovoia deja binișor spinarea bolnavă („cocoașa“ lui mi se părea un atribut al genialității). Cred că a interpretat și o sonată de Brahms. Dar vioara a devenit pentru mine curând un motiv de chin, de nervi și lacrimi. Tata ținea neapărat să învăț instrumentul ce-i fusese lui inaccesibil; m-a cadorisit pe nepusă masă cu o vioară (i-a mai adăugat apoi alta), a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
interpretat și o sonată de Brahms. Dar vioara a devenit pentru mine curând un motiv de chin, de nervi și lacrimi. Tata ținea neapărat să învăț instrumentul ce-i fusese lui inaccesibil; m-a cadorisit pe nepusă masă cu o vioară (i-a mai adăugat apoi alta), a angajat drept profesor pe un membru al orchestrei Operei, Șerban, la care trebuia să mă înfățișez de două ori pe săptămână, târând tocul de vioară până ceva mai sus, pe Calea Feleacului, plictisit
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
m-a cadorisit pe nepusă masă cu o vioară (i-a mai adăugat apoi alta), a angajat drept profesor pe un membru al orchestrei Operei, Șerban, la care trebuia să mă înfățișez de două ori pe săptămână, târând tocul de vioară până ceva mai sus, pe Calea Feleacului, plictisit și din capul locului recalcitrant. Mai groaznică era însă obligația de a exersa câte o oră în fiecare zi. Lângă fereastra ce da spre curte, cu portativul înaintea nasului, cu ceasul deșteptător
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
român ardelean, mă respingea cu cea mai mare hotărâre, nelăsându mă nici să mă ating de trupul lui și amenințându mă că mă spune „domnului căpitan“. Nici o atracție nu mi-a stârnit, în schimb, soldatul care îmi da lecții de vioară, masiv, cu ochelari, figură intelectuală; îi purtam respect și, până în cele din urmă, chiar recunoștință, căci într-o bună zi i-a spus tatei: „Lăsați copilul în pace, domnule căpitan, fiindcă n-are nici pic de auz muzical.“ Era un
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
sub guvernarea Goga-Cuza a propus tatălui meu postul de primar al orașului. Dintre periodicele culturale, tata era abonat la Revista Fundațiilor Regale și la Muzică și poezie (el începuse educația mea muzicală, după ce eforturile de a mă face să îndrăgesc vioara se dovediseră, oricât chin a trebuit să îndur câțiva ani, zadarnice, acum prin Histoire de la musique de Combarieu, care trona frumos, cu cele trei volume solid compactate de dânsul, pe rafturile bibliotecii lui): ce folos, dacă o carte ca Pentru
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Fără pregătire muzicală teoretică alta decât cea sumară din școală (tata se mulțumise cu Istoria muzicii a lui Combarieu, din care conspectase pentru uzul meu, încă mai demult, pe bilețele de blocnotes liniat, comentarii explicative de simfonii, oratorii, concerte de vioară și pian, sonate etc. și cu obligația - nu totdeauna bucuros acceptată de mine - de a asculta concomitent execuția radiofonică) și, mai ales, fără ureche muzicală (ah! anii de chin, cu vioara sub gât și cu portativul de note detestat, înaintea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
blocnotes liniat, comentarii explicative de simfonii, oratorii, concerte de vioară și pian, sonate etc. și cu obligația - nu totdeauna bucuros acceptată de mine - de a asculta concomitent execuția radiofonică) și, mai ales, fără ureche muzicală (ah! anii de chin, cu vioara sub gât și cu portativul de note detestat, înaintea ochilor plini de lacrimi...), gustul meu totuși real se dezvolta îndeosebi spre moderni, la a căror operă îmi servea spre oarecare inițiere revista Muzică și poezie, cu numeroasele-i informații despre
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
-mi amintesc de unele familii demne de respect din această parte a satului, precum Chiriac, Trișcaru, Grosu, Silion, Colimici, Sârbu, Șoica, Burcu, Dobrogeanu, Teiu, Petreanu, Sârbu, Tongaru, Smeu ș.a., plus Constantin Ropotan care ne distra cu a sa rablă de vioară (ce rar avea mai mult de două strune) la reuniunile noastre ad-hoc. În vizita din vara lui 2007, am rămas surprins să constat că din cele peste 100 familii de răzeși din vechea vatră au rămas mai puțin de 20
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
prea mult ... căci se întâmplă ... și au tras tare până au terminat pe înoptate ... căci ... nu-i așa ... "mâine avem alte treburi". Pentru mine această tăietură, aparent banală, a însemnat mult la școală unde eram între cei câțiva "avansați" la vioară din clasă (vioara fiind printre instrumentele obligatorii la Școala Normală, elevii trebuind să aibă voce și ureche muzicală prima probă, și eliminatorie, la examenul de admitere în clasa I, inclusiv vioară în tot timpul școlii, pentru fixarea corectă a notelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
se întâmplă ... și au tras tare până au terminat pe înoptate ... căci ... nu-i așa ... "mâine avem alte treburi". Pentru mine această tăietură, aparent banală, a însemnat mult la școală unde eram între cei câțiva "avansați" la vioară din clasă (vioara fiind printre instrumentele obligatorii la Școala Normală, elevii trebuind să aibă voce și ureche muzicală prima probă, și eliminatorie, la examenul de admitere în clasa I, inclusiv vioară în tot timpul școlii, pentru fixarea corectă a notelor, orele de muzică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
la școală unde eram între cei câțiva "avansați" la vioară din clasă (vioara fiind printre instrumentele obligatorii la Școala Normală, elevii trebuind să aibă voce și ureche muzicală prima probă, și eliminatorie, la examenul de admitere în clasa I, inclusiv vioară în tot timpul școlii, pentru fixarea corectă a notelor, orele de muzică, alături de cele de lucru manual, având prioritate între dexteritățile formative ale viitorului învățător). Așadar nu am mai fost primit printre avansați la acest instrument căci nu mai puteam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și fapte ale colegilor ieșeni, să fim împreună la materializarea unor gânduri și transformarea lor în realități inginerești. Dacă Iașul reprezintă pentru români o vatră a generării de cunoștințe, în care s-au plămădit valori ilustre ale neamului românesc, o vioară care a rezonat bucuriile și tristețile, speranțele și împlinirile celor care au avut curajul de a-i mânui arcușul, de Politehnica ieșeană și de facultățile ei mă leagă “dulci aduceri aminte”, dintr-o serie de întâmplări derulate de mai bine
O şcoală în care “excelenţa” generează excelenţă ....... In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Florin Teodor Tănăsescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_957]
-
am căuta filozofii ale limbajului care m-au ajutat să văd în folosirea limbajului, a poeziei, drumul meu prin lume. Oricum, am reușit să-mi capăt propriul meu mod de gândire și de lucru după ce n-am mai cântat la vioară, și ar fi fost de așteptat să pierd și acest sentiment instinctiv, migrator, că există un sens important în cultura Europei centrale. Pe de altă parte, l-am cunoscut recent pe pictorul austriac Johann Julian Taupé și m-a mirat
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să tremure, tânjesc, își pierd vigoarea și se prăpădesc. Plantele și florile deochiate se usucă. La fel și pomii deochiați . Până și lucrurile neînsuflețite sunt cuprinse de această magie. O moară a fost deochiată, când se strică din senin. O vioară minunată care nu mai cântă frumos - înseamnă că cineva a deochiat-o. O lulea, când nu mai arde ca lumea, se zice că cineva a dorit-o... Cine poate deochia? - Pot deochia cei cu ochi albaștrii, verzi, negri. - Cei cu sprâncenele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și pentru izgonirea strigoilor. Amulete și talismane care alungă boala deochiului. - I se leagă copilului, la gât sau la încheietura mâinii, un fir roșu sau o panglică roșie. - Se leagă la mîna copilului nou născut o coardă furată de la o vioară. - Alt amulet folosit e un săculeț cu cărbuni pus la gătul copilului. - În unele locuri (Bucovina), fetele înșiră coarnele de rădașcă la mărgele sau le poartă în cozile părului. - În scufița copilului se coase o monedă de aur, iar la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
să tremure, tânjesc, își pierd vigoarea și se prăpădesc. Plantele și florile deochiate se usucă. La fel și pomii deochiați . Până și lucrurile neînsuflețite sunt cuprinse de această magie. O moară a fost deochiată, când se strică din senin. O vioară minunată care nu mai cântă frumos - înseamnă că cineva a deochiat-o. O lulea, când nu mai arde ca lumea, se zice că cineva a dorit-o... Cine poate deochia? - Pot deochia cei cu ochi albaștrii, verzi, negri. - Cei cu sprâncenele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și pentru izgonirea strigoilor. Amulete și talismane care alungă boala deochiului. - I se leagă copilului, la gât sau la încheietura mâinii, un fir roșu sau o panglică roșie. - Se leagă la mîna copilului nou născut o coardă furată de la o vioară. - Alt amulet folosit e un săculeț cu cărbuni pus la gătul copilului. - În unele locuri (Bucovina), fetele înșiră coarnele de rădașcă la mărgele sau le poartă în cozile părului. - În scufița copilului se coase o monedă de aur, iar la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și unele aspecte ale manifestării personalității într-un domeniu sau altul, precum și evidențierea aptitudinilor cu multiple sensuri compensatorii. Astfel, din subiecții recuperați integral, 11 elevi au prezentat aptitudini deosebite pentru matematică, 19 pentru literatură, 6 pentru muzică instrumentală (acordeon, pian, vioară), 7 pentru arte plastice, 8 pentru sport, 19 aptitudini pentru activitate tehnică, 3 pentru limbi străine și 13 pentru lucru manual. Se poate generaliza faptul că înclinațiile aparțin domeniilor practice în care comunicarea folosește forme de exprimare ca: desenul, pictura
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nefixate: meine poetische Mühle = "moara mea cu poeme" (Robert Schuman); (b) expresii polilexicale fixate non-figurate: aus dem Nichts entstehen = "a țâșni din neant"; și (c) expresii polilexicale fixate și figurate: die erste Geige spielen = "a cânta la (a fi) prima vioară", acestea din urmă fiind singurele EI autentice. Prin urmare, expresia idiomatică e definită de către Gréciano drept un "semn polilexical, mai mult sau mai puțin fixat, din punct de vedere formal, și figurat, din punct de vedere semantic, în ambele accepțiuni
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
scărmănatul lânii, la nunți și cumetrii, în sărbătorile de iarnă împlinind datinile, sătenii ieșeau din obișnuința apăsătoare a muncii. În zilele de sărbători ei se adunau în săli improvizate în centrul satului și la sunetul cobzelor, mai târziu și al viorilor purtate de țiganii localnici, jucau jocurile moștenite din străbuni. Când în sat au apărut școlile și manualele școlare, cei care mergeau la școală citeau în casă părinților și moșilor poveștile (de multe ori cu conținut istoric) și poeziile din cărțile
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Nu! Eminescu nu este motiv străin, nu este rendez-vous întîmplător, nu-i fabricant de asimilări, ci Eminescu este cometa Halley proorocită cu sute de ani în urmă de socotelile naturii ca rezultantă a calităților și aspirațiunilor unui popor; Eminescu este vioara străbună pe care au cîntat cronicarii veacurilor stinse și lăutarii de mai tîrziu; Eminescu este fluerul prin care ciobanul își doinește jalea, este buciumul ce se înalță majestos și amenințător în zare, plîngînd durerea unui neam și prevestindu-i totuși
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
durerea unui neam și prevestindu-i totuși viitor măreț. Eminescu este biciu de Crist în biserica profanată de venetici, este Samariteanul care vindecă plăgile de pe trupul unei clase prădate, schingiuite, însîngerate; poezia lirică a lui Eminescu este vibrarea coardelor acelei viori fără de-nceput și fără sfîrșit - sunete pornite din adîncuri de tristețe și vuet de furtună...". Din cele 270 de pagini ale volumului, peste 240 sînt dedicate receptării lui Eminescu de către contemporani. Bun și temeinic cunoscător al manuscriselor eminesciene adăpostite de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Legenda întemeierii. Este o carte care încântă pe specialist prin adâncimea problemelor aduse în discuție pe baza unui material impresionant de bogat. În ea se propune o dezbatere unitară a unor capodopere haiducești ca: Toma Alimoș; Dobrișan; Antoniță al lui Vioară; Miorița; Meșterul Manole; Iorgovan; Tânăr moldovean, ciclul Novac și altele. Referindu- se la dificultatea realizării unei asemenea cercetări, Romulus Vulcănescu scria: „Studiile de folclor arhaic sau de paleofolclor sunt mai dificile decât cele de folclor contemporan. Ele apelează la izvoare
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]