4,658 matches
-
situația. Theodor Ciuntu, în lucrarea intitulată Dicționarul statistic și istoric al județului Tecuci, consemnează că respectivii arendași ar fi ctitori ai bisericii din satul Torcești. Deși biserica nu era din cărămidă, ci din paiantă, autorul scrie că ea a fost „zidită în anul 1840 de Gavril și Constantin Dodan, arendașii moșiei lui Mihail Pașcanu, care era proprietar al moșiei Torcești”. Este vorba, credem, de biserica al cărei loc se afla marcat, în perioada interbelică, printr-un gărduț de lețuri și o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ocazional, dar, mai ales, prin cele anuale, vechile iarmaroace, umbrăreștenilor fiindu-le mai la îndemână cele de la Tecuci. Se întâmpla ca anumite produse să fie procurate și din alte orașe. Spre exemplu, Gavril Conachi notează că a cumpărat pentru biserica zidită la Umbrărești (Siliștea), în 1794, plătind chiria 1,60 lei „când au mers la Galați pentru her” (adică fier); „1,00 lei cheltuiala la Focșani pentru adusul șindrilei; 0,60 lei de adus cuie de șindrilă de la Focșani; 0,90
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întreținerea și paza șoselei, pe segmentul ce pornește din hotarul Bărcii și merge spre sud până la hotarul cu Blăjerii, actualmente Ivești, respectiv hotarul dintre Ivești și Torcești, situat atunci pe locul unde se află în prezent Spitalul Ivești. Clădirea morii, zidită de Panaite Balș la Torcești, despre care am relatat mai înainte, reprezintă cel mai convingător argument ce atestă existența hotarului dintre Torcești și Blăjeri pe această linie. Este greșită localizarea pe care o face un autor de geografie a județului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au făcut unele afirmații ce contravin realității, afirmații ce se încăpățânează să rămână și să se opună adevărului. Astfel, Theodor Ciuntu scria la sfârșitul secolului al XIX-lea că satul Siliștea „are biserică de zid, cu hramul «Adormirea Maicii Domnului» zidită de Gavril Conachi în 1826 și care, după moartea lui, a fost îngrijită până la 1869 de Elena Suțu”. Informația va fi preluată în Marele Dicționar Geografic al României, vol. V, dar cu data modificată, 1840, în loc de 1826, cum e la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
modificată, 1840, în loc de 1826, cum e la Ciuntu, reprodusă și în pisania pusă după reparațiile din 1959, păstrată și în prezent, ba, mai mult, și în recentul «Anuar» al Episcopiei Dunării de Jos. Ctitorul Gavril Conachi nu avea cum să „zidească” în 1826 biserica, cu atât mai puțin în 1840, când el nu mai viețuia, decesul său întâmplându-se încă din iunie 1811. Cheltuielile pentru construcția acestei sfinte biserici au fost suportate, într-adevăr, de marele vornic Gavril Conachi, dar în timpul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de reparație: - „pridvorul dat jos cu totul și făcut altul din nou; - acoperemântul dat jos, fiind (urmând a fi) acoperit cu tablă zincată (în locul șindrilei, I. S.); - părțile acei ferestre unde este crăpată se va strica până jos, se va zidi din nou și lega cu fier; - bagdadia dată jos, făcută din nou, zugrăvită cu culoare argintie cu stele; - pardoseala pe jos din nou, și alte asemenea lucrări. Cheltuielile pentru reparații și materiale au fost estimate la 5.000 (cinci mii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
după poronca dumitale, și nu s-au găsit lemnu așa de mare după măsura ce am luat de la biserică”. Este vorba despre biserica cea veche, care fusese anterior și care urma să fie înlocuită, se înțelege. Cum în 1794 fusese zidită biserica de la Siliștea, cum cea de la Tămășeni se numea a Corpăceștilor, socotim că acum urma să fie construită o biserică din bârne de stejar la Boziești, care se identifica cu Umbrăreștii. E posibil să fi fost construită din paiantă, tehnica
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
i-au deplâns pierderea și i-au elogiat activitatea, bărbăția și meritele. Pe drept cuvânt, vremurile nu i-au fost prielnice spre a-și valorifica plenar toate virtuțile cu care Dumnezeu l-a dăruit. Și sunt așa de rari oamenii zidiți cu astfel de calități. Este motivul pentru care ne-am oprit un pic mai mult asupra acestei personalități exemplare din multe puncte de vedere. Cu asemena oameni, școala umbrăreșteană și altele ca ea ar fi cules roade culturale mai timpurii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]