47,628 matches
-
2002, 2003, 2004). Despre creația poetică a lui Simion Gociu au scris mai mulți critici și poeți. Criticul literar Adrian Dinu Rachieru a scris un eseu intitulat „Un «eu visător»: Simion Gociu” în antologia sa "Poeți din Bucovina", observând că versul poetului "„e un vers cantabil, pe un ton de tristă baladă”". În prefața la volumul "Oul gastronomic" (1998), poetul Vasile Tărâțeanu remarcă faptul că "„fabulele și epigramele din această plachetă demonstrează că autorul lor știe să surprindă grotescul unor situații
Simion Gociu () [Corola-website/Science/327264_a_328593]
-
creația poetică a lui Simion Gociu au scris mai mulți critici și poeți. Criticul literar Adrian Dinu Rachieru a scris un eseu intitulat „Un «eu visător»: Simion Gociu” în antologia sa "Poeți din Bucovina", observând că versul poetului "„e un vers cantabil, pe un ton de tristă baladă”". În prefața la volumul "Oul gastronomic" (1998), poetul Vasile Tărâțeanu remarcă faptul că "„fabulele și epigramele din această plachetă demonstrează că autorul lor știe să surprindă grotescul unor situații ridicole (...), să moralizeze, să
Simion Gociu () [Corola-website/Science/327264_a_328593]
-
menționare a cuvântului "atman" într-un text poate fi găsită chiar în Vede, mai exact în (RV X. 97. 11), ceea ce arată că acest concept a existat încă de la început, fiind un concept fundamental în hinduism. , un gramatician antic, comentând versurile Rig vedei, consideră următoarele înțelesuri ale lui Atman: principiu care pătrunde totul, organismul în care toate celelalte elemente sunt unite, principiul conștiinței ultime sau conștiința supremă. un înțelept antic(sec 9 îen) în , folosește cuvântul "atman" pentru a indica elementul
Atman () [Corola-website/Science/327276_a_328605]
-
ia cu el, iar palatul moșului și a babei se transformă din nou în bordei și podul de aur dispare. Fata pornește în căutarea prințului, străbătând munți, păduri și mări. Pe drum i se alătură cioroiul Cicy, care cântă în versuri. Cei doi încep să zboare în înaltul cerului cu o scară transformată într-o rachetă în trepte, atingând soarele cu picioarele și luna cu mâinile. Ajunși într-un alt sistem solar, prințesa și Cicy se întâlnesc cu „crăiasa zânelor, minunea
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
Generală a Presei și Tipăriturilor (D.G.P.T.) și-a dat aprobarea la 1 decembrie. Copia standard a fost finalizată la 9 decembrie 1976. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 4.276.000 lei. Povestea este narată de actorul Radu Beligan. Versurile cântecelor sunt scrise de Flavia Buref, iar muzica este compusă de Cornel Popescu și Ion Popescu Gopo. După cum este specificat pe generic, în acest film cântă Angela Moldovan, Nicolae Simulescu și Ion Caramitru. Coregrafia este realizată de profesoara Vera Proca
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
7; șoarecele fiind totdeauna plasat în apropierea picioarelor sale. Șoarecele ca vehicul apare pentru prima dată în sursele scrise în și mai târziu în și "Ganesha Purana", unde Ganesha îl folosește ca vehicul numai în ultima sa întrupare. conține un vers contemplativ asupra lui Ganesha ce descrie șoarecele ce apare în reprezentarea sa. Numele "Mūșakavăhana"(Cel cu șoarecele ca vehicul) și "Ăkhuketana" (Cel reprezentat sau urmat de șoarece) apar în . Simbolismul șoarecelui cunoaște multiple interpretări. Conform lui Grimes, “Mulți, dacă nu
Ganesha () [Corola-website/Science/327311_a_328640]
-
subiectul magic al textului permit să se concludă că aceasta este un exemplu de "defixio". Datata ca fiind de la perioada iulio-claudiană că și celelalte artifacte din aceeași săpătura, tăblița este un dreptunghi de 6 cm pe 4. Textul are douăsprezece versuri și este scris cu litere foarte mici, de la 1 la 2 mm. <poem> andedion uediIumi diIiuion risun artiu mapon aruerriIatin lopites snIeððdic sos brixtia anderon c lucionfloronnigrinon adgarionaemilI on paterin claudIon legitumon caelion pelign claudío pelign marcion uictorin asiațI con
Plombul de la Chamalières () [Corola-website/Science/327334_a_328663]
-
000 lei. Pe lângă actorii profesioniști în film apar și doi scenariști: Dumitru Radu Popescu și Petre Sălcudeanu, pe post de pescari la Mamaia. Muzica din film a fost interpretată de Orchestra de estradă a Radioteleviziunii Române, dirijată de Sile Dinicu. Versurile cântecelor au fost scrise de Flavia Buref și puse pe muzică de compozitorul Temistocle Popa. Coregrafia a fost coordonată de Cornel Patrichi. Filmul "Eu, tu, și... Ovidiu" a avut parte de un mare succes la public, fiind vizionat de 3
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
din această comedie, poate cel mai frumos duet muzical din istoria filmului românesc alcătuit, din afonul, dar atât de melodiosul Piersic, alături de Violeta Andrei, apariție suavă, voce proaspătă și emoție pătrunzătoare întrebându-se unul pe altul: „Cine ești tu?” pe versurile Flaviei Buref și muzica lui Temistocle Popa. Câteva apariții cu totul episodice fixează personaje de insectar: Draga Olteanu într-o florăreasă plină de savoare, Amza Pellea mușcând dintr-un sandviș, realizatorul însuși strâmbându-se comic în obiectiv ș.a.m.d.
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
un „rafinament eclectic” și „extrem de radio-friendly”, lăudând melodicitatea și varietatea sunetului de pe albumul de debut, cu referire la care au folosit descrieri precum disco-funky, grungy, shoegaze sau folk „grav și retrofuturistic”. Un alt punct de atenție a fost reprezentat de versuri, descrise într-o recenzie drept „memorabile”, un critic notând că în cazul Robin and the Backstabbers poezia poartă „un fel de duet permanent cu melodia”. Formația își autodefinește sunetul drept pop melodramatic.
Robin and the Backstabbers () [Corola-website/Science/327326_a_328655]
-
și Dmitrii Kulikov, precum și de pictorii Nikolai Mitrohin și Irina Sobianina. Regizor de animație a fost Vladimir (Volodea) Pekar, scenograf a fost Tatiana Koliușeva, operator truka Kabul Radulov, iar operator sunet Boris Filcikov. Montajul a fost realizat de Elena Beliavskaia. Versurile cântecelor au fost scrise Grigore Vieru și puse pe muzică de compozitorul moldovean Eugen Doga. Piesele muzicale au fost cântate în limba română de Mihai Constantinescu, Loredana Groza, Stela Popescu, Anda Călugăreanu, Mihaela Runceanu, Alexandru Arșinel, grupul „Choralis” și Voicu
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
castell pentru a-l diferenția de dansurile valenciene. Referințe legate de organizarea în cete a celor ce realizau aceste castele datează din anul 1815, enumerând de cetele: Colla dels Pagesos și Colla dels Menestrals. Deviza casteller-ilor este inspirată dintr-un vers al poemului "Los Xiquets de Valls" al lui Anselmo Clavé și este "Forță, Echilibru, Curaj și Bun-simț" ("Força, Equilibri, Valor i Seny"). Aceste trăsături se considerau ca fiind esențiale pentru a fi casteller. Chiar dacă aceasta este deviza castellerilor este nevoie
Castell () [Corola-website/Science/327376_a_328705]
-
de costume Hortensia Georgescu și Gabriela Nicolaescu (soția regizorului), compozitorul Adrian Enescu, inginerul de sunet Anușavan Salamanian, precum și mai mulți asistenți. Scriitorul Romulus Vulpescu a fost folosit pe post de consilier privind Evul Mediu, el realizând traducerea dialogurilor și a versurilor în limba română. Muzica filmului a fost compusă de Jean-Marie Sénia, iar melodia "Jenin l'Avenu" de Adrian Enescu. Pe parcurs, între producătorii filmului (TF1 și Cine TV Film Berlin) au apărut unele neînțelegeri datorate delegatului francez de la TF1 "„care
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
opulență de mare expresivitate”. Tandemul de operatori Nicolae Girardi - Alexandru Groza a realizat "„imagini dramatice, apăsătoare, în care - peste oameni și destinele lor - planează spaimele și eresurile Evului Mediu”". Căliman afirmă că poetul Romulus Vulpescu, care a tradus dialogurile și versurile în limba română, a dat versurilor "„parcă mai multă savoare, chiar dacă «zăpezile de odinioară» sau «marile ninsori» devin «neaua de mai an», sau, poate, tocmai de aceea”". În contextul acelor ani de izolare politică a României socialiste pe plan mondial
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
operatori Nicolae Girardi - Alexandru Groza a realizat "„imagini dramatice, apăsătoare, în care - peste oameni și destinele lor - planează spaimele și eresurile Evului Mediu”". Căliman afirmă că poetul Romulus Vulpescu, care a tradus dialogurile și versurile în limba română, a dat versurilor "„parcă mai multă savoare, chiar dacă «zăpezile de odinioară» sau «marile ninsori» devin «neaua de mai an», sau, poate, tocmai de aceea”". În contextul acelor ani de izolare politică a României socialiste pe plan mondial, realizarea de către un regizor român, ajutat
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
compromisă, din păcate, în versiunea românească, de dialogul livresc „adaptat” arhaic, dar necinematografic, de Romulus Vulpescu. Ample și picturale scene de mulțime, scenografie și costume de autentică inspirație renascentistă (Gabriela Nicolaescu, Pr. ACIN), dar un Villon neconvingător, care-și debitează versurile în falset. Din multitudinea rolurilor episodice, unele pregnante, se afirmă actori români la început de drum ca George Alexandru într-un tânăr tribun. Secv. rapel: studenții îi înmânează poetului prima ediție a versurilor sale.”"
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
dar un Villon neconvingător, care-și debitează versurile în falset. Din multitudinea rolurilor episodice, unele pregnante, se afirmă actori români la început de drum ca George Alexandru într-un tânăr tribun. Secv. rapel: studenții îi înmânează poetului prima ediție a versurilor sale.”"
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
albumului "A contracorriente". Pe de altă parte, alți critici au văzut o evoluție clară în muzica lor, calificând-o din ce în ce mai matură odată cu trecerea anilor.. Melodiile lor au mai primit critica de a fi repetitive ca stil muzical și că mesajul versurilor este destul de sărac. Până și influențele muzicale ale lor au fost subiectul criticilor fiind considerați puțin neoriginali poate și datorită faptului că chiar ei înșiși au declarat că au fost influențați de diferite formații. În afara faptului că Dani Martin a
El Canto del Loco () [Corola-website/Science/327393_a_328722]
-
aici primul său lungmetraj color, punând în evidență decorurile somptuoase și baroce create de Ion Oroveanu. Operatorul și-a exprimat mai târziu bucuria de a filma ospățul pantagruelic al lui Flâmânzilă și Setilă. Muzica a fost compusă de Dumitru Capoianu. Versurile cântecului de pahar sunt scrise de Jak Fulga, iar muzica de compozitorul Henri Mălineanu. Versurile cântecelor stihiilor sunt scrise de Mihai Maximilian, iar muzica de compozitorul Nicolae Kirculescu. Orchestrația este realizată de Orchestra Simfonică a Cinematografiei dirijată de Paul Popescu
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
Oroveanu. Operatorul și-a exprimat mai târziu bucuria de a filma ospățul pantagruelic al lui Flâmânzilă și Setilă. Muzica a fost compusă de Dumitru Capoianu. Versurile cântecului de pahar sunt scrise de Jak Fulga, iar muzica de compozitorul Henri Mălineanu. Versurile cântecelor stihiilor sunt scrise de Mihai Maximilian, iar muzica de compozitorul Nicolae Kirculescu. Orchestrația este realizată de Orchestra Simfonică a Cinematografiei dirijată de Paul Popescu. Coregrafia este realizată de maestrul de balet Nicolae Sever, dansurile fiind executate de balerinii Ion
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
trupei și-au dat seama că au fost implicați în ceva special. După finalizarea primelor compoziții, Mariusz a încercat să cânte în propria să limba, ceea ce a fost, probabil, similar cu vocalizele din viitoarea lor piesă "The Curtain Falls", desi versurile viitoare urmau să fie scrise în limba engleză. Astfel, Mariusz a început să-și asume rolurile de solist și băsist. În octombrie 2002, la un an după formarea lor, trupa a avut o serie de spectacole în Varșovia. După distribuirea
Riverside (formație) () [Corola-website/Science/330663_a_331992]
-
elenistică . Odată cu declinul sistemului palațial au dispărut și arhivele miceniene și însăși deprinderea scrisului, memoria colectivă reintegrând pe deplin practicile de transmitere a informației pe cale orală. Forma privilegiată a acestei transmiteri era poemul epic cu subiect eroic, povestind în lungi versuri cu o ritmicitate aparte, isprăvi strălucite ale unor războinici de o neîntrecută vitejie.Poemul eroic apare ca un gen de literatură orală caracteristic societăților războinice în faza de tranziție către forme mai durabile de organizare politică și corespunzător unei etape
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
care d' Aubignac sau Fr. A. Wolff le considerau o colecție de poeme anonime artificial adunate într-o alcătuire lipsită de unitate reală, de la scepticismul diferitelor școli critice ale secolului XIX la entuziasmul lui Schliemann, care reconstituia topografia Troiei recitând versurile Iliadei. Lumea homerică este elocventă și pentru vremea în care au fost compuse poemele, și pentru veacurile anterioare, în care s-a constituit tradiția epică. Universul strălucitor, însângerat și eroic în războiul din Iliada, în contrapunct cu Odiseea, care evoca
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
trei strofe sunt ale istoriei și restul le-am scris noi, în vremea noastră, cu gândurile noastre, cu starea noastră de spirit, cu dorința noastră de pace, dar și cu sentimentul ca decurgem dintr-o galerie puternică de înaintași demni.”" Versurile adăugate de Cenaclul Flacăra sunt majoritatea adăugiri post-facto, de natură istorică și patriotică, referitoare la Marea Unire de la 1918 (strofa 1: Un cântec de luptă bătrân ca Unirea / Voi, compatrioți, ascultați”"; strofa a 5-a: ""Cu săbii făcură Unirea, ce
Treceți batalioane române Carpații () [Corola-website/Science/330652_a_331981]
-
interbelică”, conform imnografiei sale: ""Treceți batalioane române, Carpații, cor bărbătesc, Arad, 1942"." Există mai multe cânturi străine cu melodii similare - una dintre ele fiind cântecul polonez "” (“Infanteria gri”), apărut în 1927 (prima versiune documentată), posibil compusă de Leon Łuskino, cu versuri de Boleslaw Lubicz-Zahorski. <poem> Treceți batalioane române, Carpații La arme cu frunze și flori V-așteaptă izbânda, v-așteaptă și frații Cu inima la trecători Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă Nădejdea e numai la noi Sărută-ți copile părinții și
Treceți batalioane române Carpații () [Corola-website/Science/330652_a_331981]