48,132 matches
-
comerțului cu produse alimentare și nealimentare; fabricarea și comercializarea băuturilor alcoolice distilate; transporturi rutie marfă. Activitatea principala rămâne însă agricultură prin cultură plantelor, creșterea animalelor și pomicultura. Se spune că într-o seară un cuplu de iubiți a plecat la pescuit pe malul râului Crasna. Aceștia nu s-au mai întors niciodată. Se spune că băiatul a prins un pește atât de mare ca nu se poate întoarce în râu, innoata doar în față și în spate. Acesta l-a prins
Decebal, Satu Mare () [Corola-website/Science/301761_a_303090]
-
dupan un timp lucruri pe care peștele gigant le-a eliminat neputând să le digere. Există numeroși localnici care spun că l-au văzut pe monstru și că povestea este reală. De atunci, în acel loc dacă, cineva merge la pescuit în acel loc pot observa deseori două siluete ale celor doi îndrăgostiți în cristalinul apei.
Decebal, Satu Mare () [Corola-website/Science/301761_a_303090]
-
află rezervația naturală „Mlaștina cea Mare”. Aici se regăsește planta ocrotită laleaua pestriță (Fritillaria meleagris), care este o rămășiță a erei glaciare. Remetenii au numit această plantă clopoțel, după forma florii. În aria râului Mureș din zona Remetea se practică pescuitul sportiv, aici găsindu-se diferite specii: știucă, balin, marnă, scobar, mihalț, efectivul de pești fiind în creștere. Regiunea Munțiilor Gurghiului este o renumită zonă de vânătoare. A fost vizitată de regi, principi, și alte persoane care în acești munți au
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
vechile exploatări de argint și aur, cât și de siturile arheologice care au scos la suprafață așezări miniere, cărămizi și ceramică română. Turismul de aventură oferă satisfacții prin varietatea mare de metode recreere: drumeții montane, sporturi extreme, alpinism, vânătoare și pescuit. Pe langă alpinism, relieful este mai degrabă potrivit practicarii altor sporturi din categoria celor considerate extreme. Se poate practică cicloturismul montan și se pot efectua coborâri în viteză cu bicicletele de pe panțele munților(down hill). Zborul cu parapanta poate fi
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
toate veniturile lor, si cu toate stradaniile si lucrurile apartinatoare, cu terenurile...cu ogoarele cultivate si necultivate, cu fânatele,cu pasunile, cu câmpiile cu...padurile cu dumbravile cu muntii cu vaile, cu viile... cu piscurile...cu helesteile cu dreptul la pescuit cu cursurile de apa cu morile si cu locurile cu orice utilizare, trebuie sa fie respectate (mosiile) si sa se tina seama în toata întregimea lor la acestea, cu realele lor hotare si cu liniile vechi apartinatoare lui: Ianasi si
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
a fost implementat un regim de legi care asigurau un grad mare de autonomie locală. Insulele Feroe au refuzat să se alăture Danemarcei în intrarea în Comunitatea Europeană (acum Uniunea Europeană) în 1973. Insulele au avut dificultăți economice considerabile după prăbușirea industriei pescuitului în anii 1990, dar de atunci s-au făcut eforturi pentru diversificarea economiei. Suportul crescut pentru independență este acum obiectivul guvernului. Majoritatea populației este de origine scandinavă. Feroeza este vorbită în toată țara și majoritatea persoanelor vorbesc și daneza. Mulți
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
un grad de urbanizare crescut. Industrializarea țării a fost descentralizată și astfel s-a menținut o cultură rurală vie. Fără doar și poate, acele sate care nu au acces la mare sunt cele care au pierdut dezvoltarea de la agricultură la pescuit, iar în majoritatea zonelor agrare periferice mai sunt puțini tineri rămași. Astfel de zone sunt, de exemplu, Fugloy, Svínoy, Mykines, Skúvoy și Dímun, acestea având conexiuni proaste cu restul țării, neputându-se ajunge la ele din cauza vremii neprielnice de foarte
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
probleme economice severe la începutul anilor 1990, cauzată de o scădere drastică în capturile de pește, Insulele Feroe au revenit în ultimii ani, cu o rată a șomajului de până la 5% la mijlocul anului 1998. În orice caz, dependența aproape totală față de pescuit înseamnă că economia rămâne extrem de vulnerabilă. Feroezii speră să își lărgească baza economică prin construirea de noi uzine de procesare a peștelui. Petrolul găsit în apropierea suprafețelor maritime feroeze au dat speranțe găsirii de depozite în zonele deținute de Insulele Feroe
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
în paleolitic, oamenii au continuat să folosească unelte cioplite din silex. În schimb, populațiile neolitice au creat o serie de unelte necesare agriculturii cum ar fi seceri sau pietre de moară folosite la măcinat; au perfecționat tehnicile de vânatoare și pescuit, prin apariția unor diverse tipuri de săgeți, harpoane etc. Pentru păstrarea și gătitul produselor una din cele mai importante evoluții tehnologice este apariția vaselor ceramice. Pentru construcția locuițelor s-au folosit cărămizi de lut, cum este cazul în Levant, Anatolia
Neolitic () [Corola-website/Science/300748_a_302077]
-
sării, calcarului, prundișului, nisipului, argilei etc. Navigația este destul de dezvoltată. Principalele traversări navigaționale sunt Baku - Aktau, Baku - Turkmenbași și Mahacicala - Aktau. Marea are legătură navigațională cu Marea Azov prin râul Volga, Don și Canalul Volga-Don. În Marea Caspică se practică pescuitul (nisetri, plătici, crapi, șalăi, scrumbie etc.), dobândirea icrelor, dar și a grăsimii focii caspice. În Marea Caspică se pescuiește mai mult de 90 % din rezervele mondiale de nisetri. Din păcate, pe lângă pescuitul pașnic, aici mai există și pescuit braconienesc. Ambianța
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
și Canalul Volga-Don. În Marea Caspică se practică pescuitul (nisetri, plătici, crapi, șalăi, scrumbie etc.), dobândirea icrelor, dar și a grăsimii focii caspice. În Marea Caspică se pescuiește mai mult de 90 % din rezervele mondiale de nisetri. Din păcate, pe lângă pescuitul pașnic, aici mai există și pescuit braconienesc. Ambianța naturală a țărmului mării presărat cu plaje de nisip, ape minerale și nămoluri lecuitoare creează condiții favorabile pentru odihnă și tratament. În același timp, gradul la care a ajuns industria turistică a
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
se practică pescuitul (nisetri, plătici, crapi, șalăi, scrumbie etc.), dobândirea icrelor, dar și a grăsimii focii caspice. În Marea Caspică se pescuiește mai mult de 90 % din rezervele mondiale de nisetri. Din păcate, pe lângă pescuitul pașnic, aici mai există și pescuit braconienesc. Ambianța naturală a țărmului mării presărat cu plaje de nisip, ape minerale și nămoluri lecuitoare creează condiții favorabile pentru odihnă și tratament. În același timp, gradul la care a ajuns industria turistică a țărmului Mării Caspice îl depășește pe
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
câmp, șoarece de câmp, popândău, hârciog. Trei cursuri de apă brăzdează teritoriul comunei: Cochirleanca și afluenții săi, Măslina și Slatina. La Roșioru se află un iaz, construit de oameni prin stăvilirea și îndiguirea apelor râului Cochirleanca. Iazul este folosit pentru pescuit și irigații Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cochirleanca se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,86%). Pentru 3,91% din populație, apartenența etnică nu
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
aproape toată suprafața satului. Pentru iubitorii de natură, în principal în zonele de agrement de o frumusețe excepțională: Valea Boiului, unde se află și Cascadă Boiului, Valea Bratcutei, devenită un minisat de vacanță, Lunca Crisului Repede, cu posibilități de camping, pescuit, înot, dealurile Damisului, Poiana Damis, iar la nord în munții Plopișului, vârful Măgura cu Mănăstirea Sf. Ioan Iacob, calcarele cu hippuriti, urme ale erei glaciare din Valea Crisului. Pentru cei ce doresc să poposească pe aceste plaiuri, oferta este deosebită
Beznea, Bihor () [Corola-website/Science/300845_a_302174]
-
vulpea, la care se adaugă mulțimea de păsări. Printre peștii care populau în vechime apele curgătoare se aflau viza (Accipenser ruthenus), mihălțul (Lota lota), fusarul (Aspro streber). Dintre speciile care trăiau în bălți și mlaștini, țiparul (Misgurnus fossilis) era intens pescuit. Astăzi aceste specii se întâlnesc din ce în ce mai rar. Rarități au devenit și alte specii din mediul acvatic, cum ar fi lipitoarea medicinală (Hirudo medicinalis) și broasca de mlaștină (Rana arvalis). Pe întinsele pășuni trăia și dropia. Odată cu amenajarea primelor heleștee plantele
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
fragmentată, cu o densitate de văi, ceea ce duce la un debit bogat. Totodată alături de clima răcoroasă, este permisă dezvoltarea vegetației de conifere cu rezultate bune. În aceste păduri există o faună bogată pentru vânătoare, iar în apă resurse însemnate de pescuit.
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
destindere pentru iubitorii muntelui, în orice anotimp: excursii, drumeții (Tăul Zânelor, izvorul de apă minerală Borcut, trasee montane - traseu marcat de 3,5 ore pâna în Vf. Bistricioru, Castel Dracula lângă Pasul Tihuța - 1100 m alt), ciclism montan, caiac, alpinism, pescuit (păstrăv, clean, caras - în lacul Colibița), plimbări cu sania etc. Etnografie
Colibița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300873_a_302202]
-
ar fi sporul natural și o perioadă de stabilitate politică, socială și economică în comitat. Se constată o diminuare a obligațiilor iobăgești în deceniile 6-7, așa cum reiese din conscrierea din 1770: locuitorii satului Bălnaca nu plăteau dijmă, aveau dreptul la pescuit și să-și ducă porcii în pădure, aveau o moară proprie, în schimb trebuiau să facă lemne pentru construcții și foc. S-ar fi putut ca aceste avantaje să fi atras iobagii din alte părți. Din punct de vedere al
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
nu s-a modificat. Documentul, destul de complet, din 1770 intitulat „Beneficia et maleficia locorum", oferă și alte date privind situația economico-socială a satului. În nouă puncte de întrebare se analizează beneficiile care se puteau obține de la colonii satului, legate de pescuit, lemnărit, morărit, ghindărit iar punctele rele se referau la calitatea pământului. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea servituțile feudale devin tot mai numeroase și mai grele. La un an după înfrângerea răscoalei lui Horea, țăranii din satul
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
primul a murit în copilărie, iar al doilea, născut la 10 octombrie 1861, a fost Fridtjof Nansen. Împrejurimile rurale ale Store Frøenului au avut un rol formator în natura copilăriei lui Nansen. În scurtele veri, principalele activități erau înotul și pescuitul, în timp ce toamna principalul mod de petrecere a timpului era vânătoarea în păduri. Lungile luni de iarnă erau dedicate în principal schiului, pe care Nansen a început să-l practice la vârsta de doi ani, pe schiuri improvizate. La 10 ani
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
și-a început existența încă din paleoliticul inferior, chiar dacă nu sunt studii de specialitate în acest sens. Așezarea se pare că era situată pe terase și la baza pantelor în apropiere de apă potabilă în locuri ce erau locuri prielnice pescuitului și vinului, ocupații ce constituau principalele îndeletniciri al populației. Tot în această perioadă și continuând în paleoliticul superior omul acestor locuri a trebuit sa renunțe la viața seminomada și să caute adăpost în așezări în aer liber. Astfel, Cultura Cucuteniană
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
1.131 de persoane, dovadă că procesul emigraționist nu încetase total după 1918. Astăzi, localitatea numără cam 1.600 de persoane. În localitate se practică: exploatarea pământului, cultivarea cartofului prin asociații și societăți agricole, morărit și panificație, comerț cu amănuntul, pescuit, zootehnie. De asemenea, Becleanul deține o serie de firme de construcții. 1. "Documenta Romaniae Historica", vol. I, seria B. Țara Românească, București, 1966 2. Ștefan Meteș, " Situația economică a românilor din Țara Făgărașului", vol. I, Cluj, 1935 3. Antal Lukacs
Beclean, Brașov () [Corola-website/Science/300934_a_302263]
-
din zonă: Zăvoaia din Slujitorii Albotești, Cireșu din Bălegoși. La 1834, octombrie, 9 se înregistrează o jalbă către domn semnată de săteni din Zăvoaele, Stanca, Dudescu și Lacurezii. În 1834 locuitorii acestui sat se ocupau cu creșterea animalelor, cultura plantelor, pescuitul, stupăritul - după cum aflăm din jalba țăranilor către domn. Cum anume se practicau acestea s-a putut reconstitui pe baza izvoarelor etnografice care demonstrează caracterul ocupațional pastoral-agrar și agro-pastoral. S-au practicat în secolul al XIX-lea și începutul secolului al
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
de ultimele case înspre Vârșolț, așezări aparținând "culturii Tisa", faza târzie. Faza de individualizare a luncii Crasnei fiind doar la început, locuitorii acestor așezări cultivau mici porțiuni de teren de pe prima terasă, și completau necesarul de hrană din vânătoare și pescuit. În această perioadă începe defrișarea terenurilor celor mai fertile. La Crasna au existat așezări importante în epoca bronzului. Corelând aceste descoperiri cu cele menționate mai sus, se poate aprecia o continuitate în locuirea axei Crasna-Mortăuța, prin care se realiza legătura
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
meleagurile localităților: Cioara,Seaca, Vânători, etc. locuiau oameni nesupuși romanilor, (altfel pentru ce erau construite valurile de apărare: limesul Alutanus ? Transalutanus ? ) Pe de altă parte, atât populația supusă cât și cea nesupusă, își continuau modul lor de viață: păstoritul, agricultura, pescuitul, etc. și totdeodată nutreau ideea de libertate. Timp de peste 200 de ani dorința de libertate a dacilor supuși s-a asociat cu dorința popoarelor migratoare și a dacilor liberi de recucerire a bogatei provincii Dacia supusă romanilor. Astfel îndată după
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]