48,227 matches
-
o petrecuse în izolare la Mircești, și iernei mult mai grele ce o petrecuse izolat în literatura țării, poetul nostru reînviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor ... “" În 1843 apare, în "Albina Românească", "Tatarul", prima poezie care va face parte din ciclul "Doine și lăcrămioare". Tot acum scrie poeziile "Baba Cloanța", "Strunga", "Doina", "Hora", "Crai nou". În 1848 scrie poezia "Către români", intitulată mai târziu "Deșteptarea României". În 1850, după o absență de aproape doi ani, Vasile Alecsandri se întoarce în țară
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
Către români", intitulată mai târziu "Deșteptarea României". În 1850, după o absență de aproape doi ani, Vasile Alecsandri se întoarce în țară; publică în revista "Bucovina" poeziile populare "Toma Alimoș", "Blestemul", "Șerb sărac", "Mioara", "Mihu Copilul". Începe sa lucreze la ciclul Chirițelor cu "Chirița în Iași". Aceasta va fi urmată de "Chirița în provincie" (1852), "Chirița în voiagiu" (1864) și "Chirița în balon" (1874). La Teatrul Național se joacă "Chirița în Iași sau Două fete ș-o neneacă". În 1852 apare
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
În 1876 se publică volumul "Proza". În 1877, odată cu poezia "Balcanul și Carpatul" începe seria "Ostașilor noștri". În 1878 apare volumul "Ostașii noștri", închinat eroismului românilor în războiul din 1877. În 1881 apare ultimul volum din "Opere complete", care cuprinde ciclurile "Legende nouă" și "Ostașii noștri". Tot în anul 1881, cu prilejul încoronării regelui Carol I, Vasile Alecsandri a scris textul „Imnului regal român”. În evoluția artistică a lui Alecsandri se pot distinge cel puțin trei momente, trei vârste aflate în
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
prin care trece societatea românească a acelor timpuri. Debutul său stă sub semnul unui romantism tipic, entuziast, liric ("Buchetiera de la Florența", "Doine și lăcrimioare") dar și al unei necruțătoare critici a ridicolului social în piesa "Iorgu de la Sadagura" sau în ciclul "Chirițelor". Acest romantism tipic, caracteristic literaturii române din perioada pașoptistă, are în literatura lui Alecsandri cea mai înaltă măsură în "Balta albă" și în "Deșteptarea României" și, de cele mai multe ori se prelungește prin unele texte până după Unire. O a
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
numere ale "Convorbirilor literare". Astfel de încercare de obiectivare a viziunii sunt pastelurile lui Alecsandri. Pastelul este o specie a genului liric cunoscută - în această formă - numai în literatura română, creată și dusă la celebritate de Alecsandri însuși, într-un ciclu de versuri care i-a dat numele: "Pasteluri", publicate în revista Convorbiri literare, în cea mai mare parte între 1868 și 1869. Pastelul preia de la poezia descriptivă a primilor romantici nu numai ideea corespondenței dintre sentiment și tabloul de natură
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
în cea mai mare parte între 1868 și 1869. Pastelul preia de la poezia descriptivă a primilor romantici nu numai ideea corespondenței dintre sentiment și tabloul de natură, ci și pe aceea a privirii unui peisaj sub unghiul mișcător al marilor cicluri naturale, al anotimpurilor, care îl luminează și-l însuflețesc mereu de altă viață, în alte nuanțe; pe de altă parte, supune descrierea unui proces de obiectivare caracteristic poeziei post romantice, încercând să o apropie de trăsăturile unei opere plastice. Pastelul
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
Câmpia scoate aburi; pe umedul pământ / Se-ntind cărări uscate de-al primăverii vânt". Căldura pătrunde în inimi și natura iese din amorțeală, sosesc cocorii din țările calde, țăranii muncesc câmpul. Universul generat va fi unul al armoniei și al ciclurilor firești ale naturii. În perioada 1878 - 1879, la conacul sau de la Mircești, scrie drama istorică romantică "Despot-Vodă". Premiera a avut loc în octombie 1879 pe scena Teatrului Național din București. Piesa fusese citită în cenaclul Junimii din 8 mai 1879
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
(numele la naștere, Nicolae Bogza, ) a fost un prozator român (frate al scriitorului Geo Bogza), autorul unor romane de mare succes: "Un port la răsărit" (1941) și "Toate pînzele sus!" (1954). Este și autorul ciclului de romane dedicat României secolului al XX-lea, " Sfârșit de mileniu" și traducător. S-a născut în localitatea Blejoi, județul Prahova, la data de 8 martie 1910, pe numele său adevărat Nicolae Bogza, fiind fratele lui Geo Bogza. Nostalgia puternică
Radu Tudoran () [Corola-website/Science/297622_a_298951]
-
a publicat numeroase best-seller-uri. În 1977, numărul total al exemplarelor din cărțile sale - aproape fiecare reeditată de mai multe ori - depășea cu mult 1 500 000 de exemplare tipărite. Proiectul său cel mai ambițios din punct de vedere literar rămâne ciclul de șapte romane "Sfârșit de mileniu", scris cu o transparență și o naturalețe atât de firească încât un cititor mai puțin experimentat nu va sesiza puterea și eleganța stilului ce l-au caracterizat pe Radu Tudoran încă de la publicarea romanului
Radu Tudoran () [Corola-website/Science/297622_a_298951]
-
cititor mai puțin experimentat nu va sesiza puterea și eleganța stilului ce l-au caracterizat pe Radu Tudoran încă de la publicarea romanului " Un port la răsărit". "Sfârșit de mileniu" este o frescă complexă a societății românești a secolului XX, fiind ciclul căruia talentatul prozator i-a închinat toată puterea sa creatoare a ultimilor săi 20 de ani de viață. A avut întotdeauna, printre femei, faima unui bărbat distins si cuceritor, inclusiv după vârsta de 60 de ani. În ultimul an al
Radu Tudoran () [Corola-website/Science/297622_a_298951]
-
sa creatoare a ultimilor săi 20 de ani de viață. A avut întotdeauna, printre femei, faima unui bărbat distins si cuceritor, inclusiv după vârsta de 60 de ani. În ultimul an al vieții a lucrat la al șaptelea roman din ciclul "Sfârșit de mileniu", "Sub zero grade", în care era vorba de perioada de ocupație sovietică, din 1944 și până în 1953. A murit în dimineața zilei de 18 noiembrie 1992, la Spitalul Fundeni, din cauza unei boli a arterelor, după mai multe
Radu Tudoran () [Corola-website/Science/297622_a_298951]
-
murit în dimineața zilei de 18 noiembrie 1992, la Spitalul Fundeni, din cauza unei boli a arterelor, după mai multe intervenții chirurgicale care n-au reușit să-l salveze. Fratele său mai mare, Geo Bogza, a murit un an mai târziu. Ciclul " Sfârșit de mileniu" se compune din șapte romane: A tradus singur sau în colaborare din: , Charles Darwin, Aleksandr Fadeev, Ivan Goncearov, I. Listenov, N. Nikitin, L. Platov, Boleslaw Prus, Anatoli Rîbakov, Tihon Semușkin, Manaf Suleimanov, Aleksei Nikolaevici Tolstoi, Jules Verne
Radu Tudoran () [Corola-website/Science/297622_a_298951]
-
este pensionat în anul 1974.<br> Este afiliat Școlii de la Târgoviște, alături de Radu Petrescu, Costache Olăreanu și Tudor Țopa. Prietenii il alintă folosind inițialele M.H.S. A fost caracterizat de critica literară drept un precursor al postmodernismului literar românesc. Din același ciclu mai fac parte romanele: Despre "Dicționarul onomastic", autorul afirma la reeditarea cărții: „Îmi place să-i cred pe criticii și pe ceilalți cititori ai mei că interesul general pentru această propunere insolită de nou roman nu a scăzut în cei
Mircea Horia Simionescu () [Corola-website/Science/297623_a_298952]
-
pentru această propunere insolită de nou roman nu a scăzut în cei 30 de ani de la apariție (1968).<br> Am inaugurat cu Dicționarul onomastic tetralogia mea Ingeniosul bine temperat (o repet, pentru că, adesea, chiar editorii și criticii mei încurcă numele ciclului și al fiecărui volum...), întrevăzând în următoarele cărți treptele celorlalte anotimpuri ale cunoașterii - prin carte, prin istorie, prin critica erorii. Dicționarul a primit un adaos - când a apărut, mersese doar până la litera J -, odată cu culegerea "Jumătate plus unu" (Editura Albatros
Mircea Horia Simionescu () [Corola-website/Science/297623_a_298952]
-
s-au adăugat câteva proiecte de literatură dramatică: "Vetélytársak - Örveny" ("Rivalii" - "Vâltoarea"); "Valkó föhadnagy" ("Locotenentul Valkó"); "Gigi" ("Ghighi"), ultimul cu personaje inspirate din viața "intelighenței" năsăudene. La Budapesta și Gyula a scris și transcris cinci povestiri, în limba maghiară, din ciclul "Szamárlétra" ("Scara măgarilor"), satire cu caracter anticazon (volum nepublicat). Sub presiunea unor încurcături bănești, a fost forțat să demisioneze din armată; în prealabil, scriind în "arest la domiciliu", s-a hotărât să se dedice literaturii ("Journal"-ul surprinde acest moment
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
Szini Gyula. Autorul îi era prieten și - după mărturisiri datând din acele zile (epistola lui Rebreanu către Mihail Dragomirescu, la 7 august 1910) - împreună ar fi scris mai multe lucrări ("pe când eram la Pesta"). Câteva titluri din volum, îndeosebi din ciclul "Biedermeier képek" ("Tablouri Biedermeier") vor fi publicate, peste ani, la București, în paginile "Universului literar" (1913) și în Almanahul "Adevărul" (1914). A întocmit și un proiect sumar al romanului " Zestrea", datat în închisoarea din Gyula. La 16 august 1910, eliberat
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
din proza matură. Multe subiecte au fost dezvoltate, la început, în cadrul nuvelisticii. Datările ating limita 28 aprilie 1909. A scris povestirea "Codrea" ("Glasul inimii"). În aceeași toamnă, a terminat și povestirea "Domnul Ionică", reluare a unei proze mai vechi, din ciclul "Szamárlétra". Cu aceste pagini s-a adresat mai multor reviste literare de "peste munți" (trimițând scrisori lui Garabet Ibrăileanu la "Viața românească" din Iași, lui Mihail Dragomirescu la "Convorbiri critice" din București, precum și din Transilvania, corespundând cu Octavian Tăslăuanu de la
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
o putere de expresie deosebită, vivacitatea narațiunii și sinceritatea cu care povestește cele mai intime detalii ale vieții lui de copil, toate acestea fac din opera lui Creangă una din cele mai însemnate opere ale literaturii române. "Basmul ține de ciclul încercărilor grele, în care eroul trebuie să îndeplinească isprăvi extraordinare a căror realizare devine posibilă cu ajutorul unor însoțitori năzdrăvani sau al unor animale recunoscătoare." Ion Creangă a avut un băiat, Constantin. Acesta (fost ofițer de carieră) avea să se căsătorească
Ion Creangă () [Corola-website/Science/297626_a_298955]
-
de extracție impresionistă", oricât de paradoxal ar părea această afirmație. În realitate opera lui Țuculescu este produsul unic al unui artist original de geniu, care tocmai prin aceasta se refuză oricărei încadrări artificiale. Creația lui Ion Țuculescu se grupează în cicluri de lucrări cu subiecte inspirate din realitate și prezentate în imagini simbolice:
Ion Țuculescu () [Corola-website/Science/297659_a_298988]
-
potențiale) aplicate pistonului în mișcare mecanică ciclică, de obicei rectilinie, după care în mișcare de rotație uniformă, obținută de obicei la arborele cotit. Camera de ardere este un reactor chimic unde are loc reacția chimică de ardere. Căldura introdusă în ciclul care se efectuează în cilindrii motorului se obține prin arderea combustibilului, de obicei un combustibil lichid ca: benzina, motorina sau gazul petrolier lichefiat, dar se pot folosi și combustibili gazoși, ca gazul natural, sau chiar solizi, ca praful de cărbune
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]
-
de vedere al obținerii lucrului mecanic, aceste motoare se clasifică în: La turbinele cu gaze, denumirea de "motor" se folosește doar pentru cele folosite în aviație, când se discută despre întregul motor, adică toate părțile lui, în care se execută ciclul termodinamic, nu doar la discul paletat. Motoarele cu ardere internă rotative sunt utilizate pe scară mai redusă datorită problemelor tehnologice mari si a fiabilității mai scăzute. Cel mai cunoscut tip de motor cu combustie internă rotativ este motorul Wankel, dar
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]
-
mai cunoscut tip de motor cu combustie internă rotativ este motorul Wankel, dar există și alte soluții, de exemplu cu pistoane în foarfece, sau cu diferite alte sisteme. Un motor cu ardere internă este caracterizat printr-o serie de parametri: "Ciclul motor" este succesiunea proceselor (transformărilor de stare) care se repetă periodic în cilindrul unui motor. Convențional, ciclul motor începe cu procesul de admisiune și se termină cu procesul de evacuare. Într-un minut un motor efectuează formula 12 cicluri. Un "timp
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]
-
de exemplu cu pistoane în foarfece, sau cu diferite alte sisteme. Un motor cu ardere internă este caracterizat printr-o serie de parametri: "Ciclul motor" este succesiunea proceselor (transformărilor de stare) care se repetă periodic în cilindrul unui motor. Convențional, ciclul motor începe cu procesul de admisiune și se termină cu procesul de evacuare. Într-un minut un motor efectuează formula 12 cicluri. Un "timp al motorului" este partea de ciclu motor care se efectuează într-o cursă a pistonului. La motoarele
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]
-
de parametri: "Ciclul motor" este succesiunea proceselor (transformărilor de stare) care se repetă periodic în cilindrul unui motor. Convențional, ciclul motor începe cu procesul de admisiune și se termină cu procesul de evacuare. Într-un minut un motor efectuează formula 12 cicluri. Un "timp al motorului" este partea de ciclu motor care se efectuează într-o cursă a pistonului. La motoarele cu excentricitate nulă fiecare timp din funcționarea motorului corespunde unui unghi de rotire a arborelui cotit de 180°. În cursul fiecărui
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]
-
de stare) care se repetă periodic în cilindrul unui motor. Convențional, ciclul motor începe cu procesul de admisiune și se termină cu procesul de evacuare. Într-un minut un motor efectuează formula 12 cicluri. Un "timp al motorului" este partea de ciclu motor care se efectuează într-o cursă a pistonului. La motoarele cu excentricitate nulă fiecare timp din funcționarea motorului corespunde unui unghi de rotire a arborelui cotit de 180°. În cursul fiecărui timp agentul motor trece prin diferite transformări de
Motor cu ardere internă () [Corola-website/Science/297674_a_299003]